In sfarsit un pic de autorespect: Limba Romana obligatorie pentru toti angajatii statului!

În curând, toţi funcţionarii publici vor trebui să cunoască limba română.

Potrivit unei legi adoptate de Senat, salariaţii din instituţii şi autorităţi publice care refuză să vorbească limba română vor fi concediaţi.

Oricine constată că în instituţiile statului sunt angajați care nu cunosc limba română poate face o sesizare scrisă prin care se semnalează acest lucru.

Persoanele nominalizate vor urma să fie examinate în maximum 15 zile de la semnalarea cazului.

 

Sursa: Antena 3

 

M.C.

Declaratia finala a Summitului NATO – continuarea misiunii Aliantei in Afghanistan dupa 2014, contributii financiare pentru fortele de securitate afghane si reasigurarea ca scutul antiracheta nu e impotriva Rusiei

Afghanistan

• Tranzitia ireversibila a responsabilitatii privind securitatea de la ISAF (International Security Assistance Force) catre fortele de securitate afghane (ANSF) isi urmeaza cursul pentru incheierea la sfarsitul anului 2014, asa cum s-a decis la Summit-ul de la Lisabona.
• Pana la mijlocul anului 2013, cand cea de-a cincea si ultima parte din provincii incepe tranzitia, NATO isi va fi imdeplinit obiectivul si ANSF va raspunde de securitatea intregii natiuni afghane. In acel moment, misiunile ISAF se vor transforma din misiuni de lupta in misiuni de instruire, consultanta si sprijin pentru ANSF, iar ISAF va fi capabila sa se asigure ca afghanii au sustinerea necesara pentru a face fata noii responsabilitati. „Ne retragem gradual si responsabil fortele si vom finaliza misiunea ISAF pana la 31 decembrie 2014”, se arata in declaratie.
• Pana la sfarsitul anului 2014 cand autoritatile afghane vor avea responsabilitatea completa asupra securitatii, misiunea de lupta a NATO va fi finalizata. Insa Alianta ca continua sa ofere o sustinere politica si practica puternica si pe termen lung, prin parteneriatul cu Afghanistanul.
• NATO este pregatit  – la cererea guvernului afghan – sa aiba o misiune post-2014, de o natura diferita, de a antrena, sfatui si asista ANSF. Aceasta nu va fi o misiune de lupta.
• NATO isi va indeplini rolul, impreuna cu alti actori, in realizarea unor forte afghane suficiente si sustenabile, capabile sa asigure securitatea propriei tari. In acest scop, Aliatii vad binevenite contributiile si isi reafirma angajamentul puternic fata de contributia sustinerii financiare a fortelor de securitate afghane. Nu se vorbeste despre valoarea contributiilor si nici despre cat este dispus sa ofere fiecare stat NATO.
• Viitoarele alegeri (n.r. care au loc in 2014) trebuie sa fie organizate avand in vedere respectarea suveranitatii si in concordanta cu Constitutia afghana. Transparenta, incusivitatea si credibilitatea lor au o importanta extrema. Progresul in atingerea acestor obiectibe va incuraja natiunile NATO sa ofere ajutor pana si dupa 2014.

Relatia NATO-Rusia

• Cooperarea NATO-Rusia este de importanta strategica intrucat contribuie la crearea unui spatiu comun de pace, stabilitate si securitate.  (…) Vrem sa vedem un adevarat parteneriat strategic intre NATO si Rusia si vom actiona ca atare, asteptand ca si Rusia sa faca la fel.
• Salutam progresul important in cooperarea noastra cu Rusia de-a lungul celor 10 ani de la infiintarea Consiliului NATO-Rusia (NRC). In acelasi timp, avem opinii diferite pe anumite subiecte si este nevoie sa imbunatatim increderea, transparenta reciproca si predictibilitatea pentru a atinge intregul potential al NRC.
• In acest context, intentionam sa discutam cu Rusia in NRC preocuparile aliatilor privind intentiile declarate ale Rusiei de instalare de echipamente militare la granitele Aliantei. Avand in vedere obiectivele, principiile si angajamentele ce deriva din NRC, cerem Rusiei sa isi indeplineasca obligatiile in ceea ce priveste Georgia. (…) Continuam sa fim ingrijorati de multiplicarea prezentei militare ruse pe teritoriul georgian si continuam sa cerem Rusiei sa asigure accesul liber asistentei umanitare si observatorilor internationali.

Scutul antiracheta

• Continuam sa fim ingrijorati de multiplicarea amenintarilor la adresa Aliantei noastre puse de proliferarea rachetelor balistice, se arata in Declaratia Summit-ului. La Summitul de la Lisabona am decis sa dezvoltam o capabilitate de aparare impotriva rachetelor balistice a NATO pentru a ne indeplini misiunea de baza a apararii colective. Scopul acestei capabilitati este sa ofere o acoperire totala si protectie pentru toate populatiile NATO din Europa, a teritoriului si fortelor impotriva amenintarilor aparute din proliferarea rachetelor balistice.
• Apararea antiracheta poate complementa rolul armelor nucleare in descurajareș nu il poate substitui. Aceasta capabilitate este pur defensiva.
• Suntem incantati astazi sa declaram ca Alianta a realizat capabilitatea de aparare antiracheta interima a NATO. Va oferi un semnificativ prim pas operational c efect imediat, in acord cu decizia noastra de la Lisabona, oferind masumul de acoperire cu mijloacele disponibile, pentru a proteja populatiile, teritoriul si fortele de pe flancul sudic european al NATO impotriva atacurilor cu rachete balistice.
• Scopul nostru ramane sa oferim Aliantei un sistem de aparare antiracheta al NATO operational care sa poata oferi acoperire si protectie complete populatiilor, teritoriilor si fortelor armate, bazat pe contributii nationale voluntare, prin interceptori si senzori finantati la nivel national, prin aranjamente privind gazduirea (n.r. unor elemente) si prin extinderea capabilitatii de protectie antiracheta din teatrele de operatiuni (Active Layered Theatre Ballistic Missile Defence – ALTBMD).
• Doar comanda si controlul sistemelor ALTBMD si extinderea la apararea teritoriilor sunt eligibile pentru finantari comune. In contextul capabilitatii de aparare antiracheta al NATO, Turcia gazduieste un radar de avertizare timpurie. Notam potentiale oportunitati pentru cooperarea in apararea antiracheta si incurajam Aliatii sa exploreze alte posibile contributii voluntare, prin cooperare multinationala, sa ofere capabilitati relevante ca si o folosire a sinergiilor potentiale in planificare, dezvoltare, achizitii si desfasurarea echipamentelor.
• Ca in cazul tuturor operatiunilor NATO, va fi asigurat intregul control politic al Aliatilor asupra actiunilor militare ale acestei capabilitati interimare. Avand in vedere timpul scurt de zbor al rachetelor balistice, Consiliul Nord-Atlantic (Consiliul – organismul celor 28 de membri) agreeaza reguli predeterminate de comanda si control si proceduri care au invedere inclusiv consecintele interceptarii. Consiliul va analiza regulat implementarea capabilitatii de aparare antiracheta a NATO, inclusiv inaintea reuniunilor ministeriale de aparare si externe, si va rpegati un raport comprehensiv pana la urmatorul Summit.
• Alianta este pregatita sa colaboreze cu state terte, dupa caz, pentru a spori transparenta si increderea si pentru a spori eficienta apararii antiracheta. Avand in vedere interesele de securitate comune cu Rusia, ramanem angajati in cooperarea privind schtul antiracheta in spiritul increderii reciproce.
• Prin eforturi continue in Consiliul NATO-Rusia, incercam sa determinam cu sistemele noastre independente de aparare antiracheta pot functiona impreuna pentru intarirea securitatii europene. Suntem nerabdatori in implementarea propunerii de infiintare a Centrului de fuziune a datelor asupra rachetelor NATO-Rusia si a centrului comun de planificare a operatiunilor pentru a coopera in apararea antiracheta.
• Propunem dezvoltarea unui regim transparent bazat pe schimbul regulat de informatii despre capabilitatile actuale de aparare antiracheta ale NATO si Rusiei. O astfel de cooperare concreta in apararea antiracheta este cel mai bun mod de a oferi Rusiei asigurarile pe care le cauta privind planurile si capabilitatile NATO de aparare antiracheta.
• In acest sens, reafirmam astazi ca sistemul antiracheta al NATO din Europa nu este indreptat impotriva Rusiei si nu va submina capabilitatile de descurajare strategica ale Rusiei.  Apararea antiracheta a NATO este menita sa ofere protectie impotriva potentialelor amenintari care vin din afara zonei nord-atlantice. Chiar daca regretam declaratiile recurente ruse privind posibile masuri indreptate impotriva sistemului de aparare antiracheta al NATO, salutam dorinta Rusiei de a continua dialogul cu scopul gasirii unui acord pentru viitorul cadru de cooperare in apararea antiracheta.

 

Un grup de 14 tari NATO, intre care si Romania, a cumparat cinci drone fara munitie

Un grup de 14 tari din cadrul NATO – Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Norvegia, Romania, Slovacia, Slovenia si Statele Unite – a decis sa achizitioneze cinci vehicule aeriene fara pilot (drone) impreuna cu centrul de comanda si control, a anuntat, duminica, Casa Alba, in prima zi a summit-ul NATO de la Chicago. In comunicatul Casei Albe se mentioneaza ca NATO va opera si va asigura mentenanta sistemului din fondurile comune ale celor 28 de tari aliate. Presedintele Traian Basescu s-a referit, duminica seara, la proiectul Smart Defence, insa nu a spus ca Romania se afla in grupul de 14 tari care va achizitiona cele 5 drone. Nu este clar care este contributia financiara a Romaniei in cadrul acestui proiect. 

Despre acest proiect a vorbit duminica si secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, care nu a mentionat insa numele tarilor care cumpara drone. “Astazi, a fost  semnat un contract privind achizitioarea a cinci drone fara munitie care le va da posibilitatea comandantilor nostri sa identifice amenintari, sa identifice tinte sau sa vada ce se intampla la orizont, in orice moment”, a declarat Rasmussen. Secretarul general NATO a mai spus ca acest proiect este realizat in cadrul Smart Defence, si ca alte 20 de proiecte au fost aprobate duminica “menite sa furnizeze facilitatile de care avem nevoie la un pret pe care ni-l putem permite”.

Sursa: Hotnews

 

M.C.

Der Teufel steckt im Detail, istoria IAR99 (6)

Deci dupa ce am rezolvat conceptia aerodinamica, jonctiunea cu fuselajul, trecem la munca de rutina/detalii. Uneori e partea plictisitoare a muncii de ing. proiectant, trebuiesc desenate zeci de nervuri, toate seamana intre ele, de cotat mii de nituri, plictisitoarea tabela de componenta unde niturile trebe reprezentate, se inventase o legenda, cercul taiat era nit cu cap, cerculet de doua ori taiat, nit cu cap inecat si, si, si…. In plus dracu’ se ascunde in detalii, e stiut ca un concept genial poate sa fie compromis de detalii, calculate greutatile si pozitia centrului de greutate.
Partile fixe ale ampenajului orizontal, respectiv vertical erau asemanatoare ca structura, doua longeroane, niste nervuri si niste lise cu bulb, din corniere trase. Problema e intotdeauna nituirea, evident ca ne doream o suprafata curata, deci era clar ca se vor folosi nituri cu cap inecat. Operatia de nituire e cumva idioata, un profesor spunea ca e absurd ca faci o gaura si mai apoi sa-ncerci sa o umpli. De regula se dau gauri pilot numai pe una din piese, dupa aceea se aseaza piesele impreuna, se strang cu agrafe si se gaureste la diametrul final, mai apoi se debavureaza, se baga pasta de etansare, se nituieste.

Problematic e atunci cand tablele sunt foarte subtiri, atunci capul nitului e mai mare decat grosimea tablei si deci tabla trebuie ambutisata, o operatie destul de sensibila, care daca nu e facuta corect poate duce la fisuri in tabla. De asemenea trebuie tinut cont ca gaurile necesare nituirii slabesc structura. Am ales o solutie relativ high tech si anume invelis cu grosime variabila, ceva asemanator cu ce azi se numeste „Tailored Blanks”, de la automobile. Invelisul era mai gros in zona cordoanelor de nituire, atat de gros incat gaura de nit sa nu necesite ambutisare ci doar frezare/gaurire. Invelisul cu grosime variabila se obtinea prin eroziune elecrochimica, se introducea tabla intr-o baie cu acid si curent, povestea anod, catod si tabla era mancata. Zonele care nu trebuiau erodate erau protejate cu o masca. Aceasta tehnologie era relativ noua, putin folosita in Romania acelor ani.
Sa trecem la profundor, respectiv directie. Si de data asta ne-am hotarat la o tehnologie avansata si anume structura lipita, fagure. Am facut un crash curs de o zi in domeniul sandwich, organizat de un prof. mare campion de sah, care mai tirziu a infiintat o fac. ecologica, nu mai stiu cum il cheama. Acesta l-a invitat pe un reprezentant al firmei Ciba Geigy, cea care fabrica fagurele si adezivii.

O structura sandwich cu miez fagure consta din invelis, la 99 cu o grosime de 0,6mm si din miezul fagure, toate lipite in autoclava cu un adeziv folie, epoxid, marca Redux. Fagurele era confectionat din tabla foarte subtire, mai subtire decat firul de par, firul de par are o grosime de 50-70 miu, cositele de frumusica esti tigancusa, tigancusa mea, sunt mai groase, ca. 70 miu, folia de fagure poate sa fie chiar si 17 miu, adica 0,017mm. Miezul fagure trebuie frezat la contur, exista doua posibilitati (a) se umple fagurele cu o ceara, care dupa frezare se topeste sau (b) se frezeaza cu o scula speciala in forma de ciuperca cu o viteza de rotatie foarte mare. Candva, atunci cand s-a incercat „asimilarea” materialelor a existat o sectie in INCREST unde se producea acest fagure romanesc.
IAR 99 avea comenzi directe, adica era o transmisie mecanica prin leviere si tije, de la pilot. Deci suprafetele de comenzi trebuiau compensate atat mecanic cat si aerodinamic. Compensare mecanica inseamna ca centrul de greutate a suprafetei trebuie sa fie in fata axei de rotatie, cel mult pe axa. Compensarea aerodinamica inseamna ca centrul de presiuni trebuie sa fie de asemenea in fata axei de rotatie. Pentru compensare mecanica, am pus longeronul in fata axei de rotatie, chestie destul de dificila pentru ca sarniera trebuia sa sparga longeronul. Din fericire mai exista si asa numitul „horn”, nu mai repet poza, care contribuia substantial la compensariile aerodinamice si mecanice.

Inca o mica atentie trebuia acordata trimmerului, o aripioara foarte mica, actionata electric de catre pilot, atunci cand la zbor indelungat, orizontal vroia sa-si reduca forta pe mansa sa nu-i amorteasca mana.

Incepuse sa-mi fie frica de propriul curaj, mult prea multe noutati, din fericire am avut norocul sa lucrez cu niste baieti exceptionali de la I.Av. Brasov.

Un articol Neamtu-Tiganu

Cel mai rapid elicopter din lume:Eurocopter X-3!

Dupa cum stim recordul de viteza, in lumea elicopterelor, este detinut de britanicul Lynx, record undeva in jurul vitezei de 430 km/h si are ceva vechime.

Insa cei de le Eurocopter se pregatesc sa-i detroneze pe britanici cu un fel de hibrid cu trei elici.

 

Acum daca vor reusi doborarea recordului mondial de viteza, vom vedea. Eurocopter sustine ca asa va fi, insa ma gandesc la aplicatiile practice ale solutiei si nu pot sa nu remarc aparenta complexitate a partilor mecanice si hidraulice, iar acest lucru s-ar putea dovedi un cosmar pentru intretinere aparatului.

China si arma nucleara (3)

Printre “reusitele” Serviciilor chineze, mentionam, dupa surseCIA: spionaj nuclear –la laboratoarele Los Alamos, Lawrence Livermore, Sandia, Oak Ridge National Laboratories-de unde au sustras informatii clasificate cu privire la tehnologie nucleara si rachete (W-56 MINUTEMAN II, W-62 MINUTEMAN III, W-70 SRBM, W-76 TRIDENT C-4 SLBM, W-78 PEACEKEEPER, W-88 TRIDENT D-5 SLBM) pe care foarte probabil au inclus-o in proiectele proprii; spionaj ciubernetic la: Yahoo, Symantec, Adobe, Northrop Grumman, Dow Chemical; spionaj militar, dintre care mentionam doar cateva tehnologii de varf: F-16, racheta de croaziera AGM -129, elicopterul UH-60 BLACK HAWK, racheta aer-aer AIM-120, etc.

CJ-10

Fortele Nucleare Strategice ale Chinei, dispun de cel putin 90000 de oameni, ce se afla sub directa comanda a Comisiei Militare Centrale (CMC). Dispune de 6 divizii, organizate pe brigazi, regimente si batalioane, in functie de tipul rachetei din dotare.

  Desi, Armata Chineza n-a specificat niciodata clar, in ce consta puterea sa nucleara, expertii NATO si cei din SUA, chiar Rusia, considera ca dispun de cel putin 20 de silozuri-baza pentru rachete balistice cu raza mare/medie de actiune, precum DONG-FENG (Vantul Estic) 5 (DF-5/CSS-4, avand o singura ogiva nucleara de 3-5 megatone si o autonomie de aproximativ 12000 km. Racheta a fost modernizata la standard DF-5A, avand capacitate MIRV, ogive multiple independente si bataie marita la 13000 km (cel putin 30 de rachete si peste 20 de lansatoare mobile terestre, TEL –Transporter Erector Launcher, sunt deja operationale). Aceste rachete pot lovi tinte din Rusia, Europa si SUA, fiind foarte probabil dotate cu noi focoase cu putere cuprinsa intre 100-700 KT. Se preconizeaza ca pana in 2015 sa existe in arsenal cel putin 100 de asemenea rachete, care ar fi similare cu cele rusesti SS-18 SATAN. DF-5, are si o versiune civila numita LONG MARCH 2C, fiind folosita de catre Agentia Spatiala Chineza, in vederea lansarii de sateliti –probabil din anul 1975.

Dong-Feng 21

DF-31/CSS-10, este recent intrata in inzestrare (probabil peste 15 rachete si TEL), avand autonomia de 8000 km si o singura ogiva cu o putere cuprinsa intre 250 KT-2,5 MT (megatone). Exista intr-un numar nedefinit si varianta DF-31A, cu bataie marita la 12000 km, iar in curs de dezvoltare se afla varianta DF-41/CSSX-10 (ce ar avea o autonomie probabila, cuprinsa intre 12000-15000 km, fiind lansata de pe TEL de fabricatie autohtona. Are capacitate MIRV, avand 3/6/10 ogive independente), dar exista informatii ca programul de dotare cu aceste noi rachete ar fi fost anulat, ori poate amanat.

DF-31

DF-31, dispune si de varianta navala, numita JL-2,SLBM, cu lansare de pe submarine, avand 8000 km autonomie, motor cu combustibil solid in doua trepte. Are capacitate MIRV, putand fi dotata cu 3-4 ogive nucleare de 250 KT, sau termonucleare. Si aceasta are mai multe variante, precum: JL-2JIA, 12000 km autonomie, MIRV -6/8 ogive nucleare de 250 KT ori termonucleare, ghidaj inertial sau prin satelit; JL-2 YI, 14000 km autonomie, MIRV-10 ogive nucleare de 250 KT sau termonucleare, ghidaj inertial sau prin satelit. Nu se stie cate asemenea rachete sunt fabricate.

DF-21/CSS-5, este o racheta balistica ce poate fi echipata si cu incarcatura conventionala, putand fi folosita si ca racheta antinava cu bataie medie (in varianta navala JL-1, asa-numitele ASBM –Anti-Ship Balistic Missile, cu lansare de pe uscat –TEL, sau de pe submarine –XIA, SSBN. China, intentioneaza constructia a cel putin sase submarine noi, capabile sa poarte fiecare, cel putin 12 rachete JL-2). Racheta este in doua trepte cu combustibil solid, avand aproximativ 2500 km autonomie si o ogiva nucleara de 500 KT. Teoretic, racheta ar fi capabila sa loveasca cel mai probabil tinte din Rusia, iar variantele, DF-21A/C/D, au bataia marita pana la 3000 km, fiind operationale de la jumatatea anilor *90 (cel putin 40 de TEL si 60 de rachete, in toate variantele). DF-21D, este varianta balistica anti-nava (ASBM), capabila sa faca praf de la 3000 km o grupare de nave, inclusiv portavioane, avand ogiva de 500 KT, dar si capacitate MIRV, putand fi ghidata si prin satelit. US Navy, o considera periculoasa pentru orice grupare de nave!

H-6M

DF-4/CSS-3, racheta balistica cu raza medie de actiune, in doua trepte, cu autonomie cuprinsa intre 5500-7000 km, avand ogiva nucleara de 3 MT. Un numar de aproximativ 24 de rachete si 14 lansatoare se afla in serviciu, fiind dislocate la Qinghai, Tongdao si Sundian. Aceasta racheta este capabila sa loveasca tinte din SUA, precum si din Rusia, fiind dislocata inclusiv in silozuri subterane si pesteri, expertii considerand ca este similara oarecum cu cele americane, TITAN si ATLAS.

De altfel, China este suspectata ca a contribuit la dezvoltarea de catre Iran a rachetelor din clasa SHAHAB, dar si a celor nord-coreene din seria NODONG/RODONG, ce teoretic, ar depasi 2500 km autonomie.

DF-3A/CSS-2, racheta balistica cu raza medie, cu combustibil lichid, a intrat in serviciu in anul 1986, fiind urmasa directa a DF-3 (retrase si stocate, aparute in inzestrare in anul 1971. China, a dezvoltat racheta DF-3, dupa ce URSS a refuzat sa le vanda rachete R-12/SS-4, si probabil, ea este o copie a celei sovietice). Are aproximativ 3000 km autonomie si ogiva nucleara de cel putin 3 MT, fiind bazate in nord-vestul Chinei (Dalong, Liuchingkou, Xi’an, Kunming, Jianshui, Liankengwang, Xuanhua, Fengrun, Itu, dar si in alte locatii inca necunoscute), aproape de granita cu Rusia, obiectivul lor fiind clar. Cel putin 40 de rachete sunt operationale. China a vandut Arabiei Saudite 50 de rachete de acest tip, dar fara ogive nucleare.

HQ-15

DF-2/CSS -1, racheta balistica cu raza medie de actiune, avand o singura ogiva nucleara de 15-20 KT. Este o copie a celei sovietice R-5 SYSTER/SS-3. Avea aproximativ 1300 km autonomie, fiind operationale din anul 1966 pana pe la inceputul anilor *80 (probabil, doar 7 rachete au fost construite), cand ogivele au fost stocate, cel mai probabil in rezerva strategica.

DF-11/CSS-7, cunoscuta si ca M-11, este o racheta balistica cu raza scurta de actiune, SRBM, cu combustibil lichid, avand autonomia cuprinsa intre 300-800 km, probabil o dezvoltare a SCUD-B sovietic. Aceasta racheta s-a exportat in Pakistan, acest stat dezvoltand pe baza sa, rachetele SHAHEEN 1/2. Cel putin 600 au fost construite, impreuna cu cel putin 300 de TEL.

DF-15/CSS-6, cunoscuta si ca M-9, este o racheta balistica cu raza scurta de actiune, SRBM, avand aproximativ 600 km autonomie si incarcatura de 500 kg (posibil si nucleara). Tehnologia rachetei s-a exportat in Iran, Pakistan si Coreea de Nord, pentru dezvoltarea programelor nucleare ale celor doua state. Se pare ca si Egiptul a achizitionat un numar incert de asemenea rachete ce astazi nu mai sunt operationale. Aproximativ 80 de TEL si cel putin 350 de rachete au fost construite in China.

DF-15

Una peste alta, arsenalul nuclear chinez este impresionant! China, ar dispune astazi, dupa estimari care nu sunt insa certe, datorita secretomaniei acestui stat, de cel putin 300 de TEL si aproximativ 1000 de rachete, complet operationale. La acestea se adauga cel putin 1000 de rachete de croaziera cu lansare de pe avioane si un numar mare de bombe cu cadere libera.

Mare parte a rachetelor strategice chineze, sunt montate si lansate de pe TEL, de productie autohtona, precum: TAS 5380, 8×8, de 20 tone, copie a celui rusesc, MAZ-543 URAGAN; TAS 5450, 8×8, de 25 tone, o dezvoltare a MAZ-543. Sunt in curs de a fi introduse in dotare noi TEL, ce par a fi identice cu cele americane OSHKOSH M997 A2 –HEMMT, numite SANJIANG 8×8 (sub licenta?), inclusiv o varianta cu 14 roti. Acestea vor inlocui cu siguranta vechile lansatoare mobile terestre.

 

 

WW

 

 

Surse poze si informatii: Multumesc unui foarte bun prieten pentru sprijinul acordat in realizarea acestui articol. 

www.sinodefence.com/

Wikipedia –Enciclopedia libera; Internet.  

http://www.ausairpower.net/APA-HQ-9-12-Batter…