Arhivele lunare: septembrie 2011

Nokia pleaca, ce ne facem fratilor?! Sa emigram…striga idiotii!

Standard

Desi nu face obiectul acestui blog genul acesta de stire poate crea, si vad ca creeaza in media romaneasca, o isterie tip Tsunami! Nokia, sau mai exact plecarea finlandezilor de la Jucu este prezentata peste tot ca fiind cel putin primul semn al Apocalipsei, prima cupa varsata de Ingerul Razbunarii, asupra Romaniei! De facto ce dracu ne mai ducem maine la slujbe, sau la scoala, daca Nokia va inchide fabrica din Romania din Ianuarie 2012?!

Realitatea este ori dincolo de noi, sau de majoritatea celor care striga apocaliptic sa fugiiiiim, sau pur si simplu este doar o durere de dinti, fara a crea probleme macar minore economiei nationale?! Pai hai sa vedem ce dracu facea Nokia la Jucu! „Telefoane mobile, domne!” ar zice nenea Costel, pensionar aproape de moarte si oricum mort celebral de pe vremea cand termina profesionala! „Facea export” ar mai spune si Gina Treisacose, vanzatoare de 45 de ani, care atunci cand nu ia bataie de la barbasu’, se pipaie cu vecinu’, vagman la ITB, intelectual si asta!

Acum daca te pune al’ necurat sa intrebi astfel de semi-analfabeti sau analisti de teapa unui astfel de public tinta, Apocalipsa si cele mai grele pedepse diavolesti sunt extrem de aproape, chiar dupa colt, DAR…mai sunt si oameni normali cu ceva mai mult de doispe’ clase, si privind situatia dintr-un astfel de punct de vedere sfarsitul economiei romanesti nu este atat de clar vizibil!

In realitate Nokia nu avea la Jucu decat o amarata de linie de asamblare, foarte importanat pentru cei doua mii de angajati, dar neglijabila din punct de vedere al PIB-ului romanesc. Desi exporturile nominale(in sume absolute) pareau foarte mari, realitatea este cu totul alta: acolo se facea de fapt LOHN INDUSTRIAL!!!

Aproximativ 90% dinte componentele unui telefon, fabricat de Nokia la Jucu, erau importate. Astfel in Romania se asamblau doar piesele aduse din afara. Acum miliardul exportat de finlandezi, daca scadem 90%, nu mai pare atat de important. 100 de milioane de euro este, chiar si in cazul nostru o suma neglijabila.

Referitor la slujbele pierdute…acolo intradevar e tragic pentru acei oamenii, dar la nivel macroeconomic, acest gen de „industrie” si „investitie”…duca-se pe pustii! Lohn-ul nu este altceva decat un cancer economic si genereaza intodeauna mult rau pe termen mediu, datorita volatilitati investitilor de acest tip si salariilor mizerabile oferite. Astfel cei care au ghinionul de a lucra in acest tip de companii, nici nu traiesc, dar nici nu mor, insa sunt tinuti captivi, slab calificati, in loc sa-si caute de lucru intr-o meserie serioasa si potential mai bine platita!

Asadar din partea mea Nokia sa se duca unde vor ei si sa nu se mai intoarca decat daca vor face o investitie tip Renault/Dacia, acolo unde peste 75% din autovehicul este produs in Tara, adaugand o plusvaloare mare si mai ales extrem de sanatoasa si de viitor.

In ultimul rand cateva cuvinte despre cursul euro/leu! Cu o scadere a leului de aproximativ 3,5% stam relativ bine, fata de Polonia si Ungaria , care se pot „lauda” cu o prabusire de 8-10% a monedelor proprii in fata euro.

Iar realitatea din spatele cresterii euro este, cum altfel, interna si are legatura cu…bugetul cel vesnic gol al Guvernului!

Adica pe 30 septembrie, in fiecare an, cursul din ziua respectiva va deveni curs-etalon pentru accizele platite de noi in tot cursul anului 2012. Cum bugetul are nevoie de bani multi si siguri, BNR-ul, in fiecare an inainte de 30 septembrie lasa leul sa se deprecieze putin, pentru a asigura o gura de oxigen bugetului de stat.

Mecanismul este urmatorul: acciza este calculata in euro la un curs fix pentru o perioada de un an. Practic daca acciza este calculata la un curs de 4,35 lei/euro, chiar daca euro va scadea in viitor noi vom plati la cursul de 4,35! Chiar daca cursul ar veni spre 4,1, sau 3,8, accizele platite s-ar calcula la 4,35 lei pentru un euro! Si cum accizele sunt raspandite pe tot cuprinsul economiei nationale, de la tigari si alcool, la combustibili si taxe de drum…voila, misterul a fost dezlegat! 🙂

Cea ce vreau sa spun este faptul ca m-am cam saturat de tot felul de imbecili, cu facultati facute la FF si cu licente cumparate, care tot isi dau cu parerea despre lucruri pe care nu le inteleg, sau vor cu tot dinadinsul sa loveasca in Guvern, chiar si atunci cand aia nu au nici o vina…

Sper ca aceasta scurta expunere despre principile economiei de piata sa va placa si sa va fie de folos.

Reclame

Armament de aviatie produs in Romania

Standard

Racheta A-90

Racheta A-90 a fost prima arma de aviatie ghidata produsa in serie in Romania .

A fost produsa de intreprinderea Electromecanica Ploiesti ( pe atunci Intreprinderea de productie si reparatii a tehnicii de rachete ) dupa modelul sovietic RS-2US (cod NATO   AA-1 Alkali B ) fiind omologata in anul 1984 .

Racheta era destinata dotarii avioanelor MiG 19 si MiG 21 ( la data fabricatiei mai exista in dotare doar MiG 21 ) , fiind dirijata de radiolocatorul de bord RP-21 Safir .

Caracteristicile tehnico -tactice ale rachetei A-90 sunt :

-lungime                  2,5     m

-diametrul fuselajului 0,2     m

-anvergura                0.654 m

-masa totala                                                           83,23 kg

-masa componenta de lupta ( incarcatura exploziva )  15,18 kg

-distanta de tragere 2 – 7 km

                                                                                                       Racheta A-90        

                                                                                        Curs de specializare rachete AA          

In primul compartiment al rachetei se gasea focosul de proximitate , iar in al doilea incarcatura exploziva cu corp prefragmentat. In al treilea se aflau servomecanismele de actionare ale suprafetelor anterioare de comanda de tip canard, care erau conectate mecanic prin cabluri cu suprafetele de comanda posterioare, cablurile trecand prin carenajul de sub burta rachetei. In al patrulea compartiment, in centrul de greutate, se gasea motorul reactiv cu propelant solid pe baza de nitroglicerina, avand ajutajele plasate in lateralul fuselajului. S-a ales aceasta solutie constructiva din cauza necesitatii rezervarii spatiului din spate pentru electronica de receptie si pentru mentinerea centrajului rachetei pe masura consumarii incarcaturii de propulsie. In al cincilea compartiment se gasea bateria, urmat de  sistemul de giroscoape si pilotul automat cu 3 canale, care asigura dirijarea si stabilizarea in planurile de dirijare, cat si miscarea in jurul axei proprii.

     Componente racheta A-90

Dirijarea se facea pe o frecventa de 8-10 GHz. Incarcatura exploziva asigura distrugerea rezervoarelor prin explozia la o distanta de 10 m fata de tinta, a cozii  la 4 m si a aripii la 0,5 m. Pentru distrugerea unui bombardier strategic  se aprecia ca erau necesare 4 rachete care sa loveasca tinta. Lansatorul era de tip PU-12-40. Racheta a fost produsa pentru necesitatile proprii, iar mai apoi a fost oferita si la export, fiind expusa la Expozitia permanenta de tehnica militara de la Clinceni.

 A-90 la expozitia permanenta de tehnica militara Clinceni

      Mig 21 cu A-90 sub planuri

Racheta a fost conceputa spre a fi utilizata in toate conditiile meteo ( zi, noapte, cer senin sau nori, etc ), dirijarea sa facandu-se in fascicul de radiolocatie ( beam-riding ).

Este destinata pentru interceptarea tintelor nemanevriere ( bombardiere, rachete de croaziera ), dupa tehnologia anilor 60 ( precedesoarea ei, racheta sovietica RS-2US a fost omologata si introdusa in dotare in anul 1960 si scoasa din dotare la sfarsitul anilor ´70 in URSS ), complexul radar-racheta functionand in conditii optime pentru tinte evoluand la inaltimi cuprinse intre 5-20 km, cu viteza intre 800-1600 km/h.

Modul de realizare a unei interceptii era urmatorul :

Tinta era detectata de sistemul de radare cu baza la sol ( la noi ) iar interceptorul era dirijat de statiile de control terestre pana in apropierea sa, de preferinta in spatele tintei.

Aici avionul MiG 21 incepea scanarea spatiului aerian  din fata sa cu radarul de bord.

                                                                                                descoperire tintei

Distanta de descoperire a tintei era de 20 km ( in realitate 17 pentru un avion de marimea lui IL-28 ). Pilotul trebuia sa manevreze avionul de asa maniera incat spotul tintei sa se gaseasca in centrul ecranului radarului de bord. In continuare, comuta  radiolocatorul in regim de urmarire automata a tintei ( care se putea face incepand de la distanta de 10 km teoretic, 8 km practic ) iar la atingerea distantei de tragere ( 2 km minim, 6 km maxim ) comanda lansarea. De aici si pana in momentul lovirii tintei este necesar sa mentina spotul tintei in mira ecranului radiolocatorului.

Pe toata durata dirijarii radarul realizeaza 2 functii distincte: scanarea in continuare a zonei frontale pentru detectarea schimbarilor de directie ale tintei si dirijarea rachetei prin crearea unui sistem de coordonate cu ajutorul unor impulsuri codificate modulate in 2 planuri perpendiculare, orizontal si vertical .

Sistemul de coordonate intr-un plan consta la randul lui din doua fascicule divergente ( 2 lobi ), care se intersecteaza pe o portiune bine determinata. Intrucat cele 2 fascicule sunt modulate complementar, zona de intersectie va fi o zona de semnal continuu ( equisignal zone in engleza ). In imagine s-a ilustrat planul vertical de dirijare, cel orizontal fiind identic.

                                                                                             fascicul 

   fascicul directie

In procesul de ghidare, la iesirea  din zona de semnal continuu a rachetei, amplitudinea semnalului receptionat se diminueaza in concordanta cu marimea deviatiei. In acelasi timp, acelasi semnal modulat receptionat asigura determinarea  directiei deviatiei fata de zona de semnal continuu ( sus-jos, stanga dreapta ), receptorul radio posedand 2 canale identice corespunzator celor 2 planuri. Semnalul de abatere determinat de electronica rachetei este furnizat sistemului autopilotului, care determina corectia necesara si comanda servomecanismele suprafetelor de comanda pentru intoarcerea in zona de semnal continuu.

Mentinand spotul tintei in mira ecranului  radiolocatorului pe parcursul interceptiei urmarind miscarile tintei, pilotul muta de fapt in mod gradat sistemul de referinta astfel incat sa se gaseasca in permanenta cu zona de semnal continuu pe directia tintei.

                                                                                                tragere

In cazul in care nu se dorea utilizarea radarului pentru urmarirea tintei, sau cand acelasi sistem era utilizat impreuna cu racheta H-66 impotriva tintelor terestre (  masa 290 kg, incarcatura exploziva 103 kg cumulativa, bataie 8-10 km ) se utiliza vizorul optic  ASP 5 NV care furniza corectiile de deplasare a tintei in locul radarului.

In cartea ” Aripi de argint ” aparuta in 1983, Doru Davidovici detaliaza o metoda de interceptare la joasa inaltime, tinta zburand la 100 m altitudine, prin subplasarea vanatorului cu 20-30 de metri sub tinta si incadrarea cu radarul intr-o usoara panta ascendenta pentru evitarea reflexiilor de la sol care in zbor orizontal faceau radarul neutilizabil la acea inaltime.

Asimilarea in productie a acestei rachete a fost umbrita de faptul ca era o tehnica destul de invechita, ce urma a fi utilizata de un aviona ce urma a fi modernizat sau scos din dotare in anii urmatori.

Dar ca aspecte pozitive se pot mentiona experienta valoroasa castigata in urma asimilarii rachetei, economisirea de valuta ce urma a fi aruncata pe aceeasi racheta invechita dar importata, precum si intrarea in dotare a unui sistem de arme care putea fi utilizat cu oarecare succes impotriva unor tinte nemanevriere dar care erau deosebit de discrete in emisiile demascatoare ( invelisuri absorbante radar, emisie deosebit de scazuta in IR ) cum ar fi rachete de croaziera, UAV,  impotriva carora rachetele cu dirijare semiactiva radar sau autodirijate in infrarosu erau ineficiente, ramanand doar optiunea tunului de bord. Desi pare hilar, lectia avionului F-117 doborat de sarbi dupa descoperirea cu o statie radar veche despre care nici nu se credea ca se mai afla in dotare ar trebui sa fie o lectie in domeniul reevaluarii armamentului existent( inclusiv modernizare ) sau al contramasurilor adoptate.

In realizarea acestui articol s-au utilizat in majoritate surse straine, din surse oficiale romanesti afland doar anul omologarii si imaginea rachetei.

Surse

-Wikipedia

http://www.elmec.ro ( site-ul intreprinderii Electromecanica Ploiesti, ambele editii )

http://www.afas.ro  ( site-ul Scolii de maistri militari si subofiteri a Fortelor aeriene )

http://www.airwar.ru

-emisiunea Pro Patria, TVR1

-Observatorul Militar

-internet

-iar la urma de tot, cea mai frumoasa sursa de informare: Aripi de argint, Doru Davidovici, Editura militara, Bucuresti, 1983

Subscriu si eu la parerea lui Nicusor! „Aripi de Argint”…pur si simplu…o carte deosebita!

 Nicusor

Eurofighter Typhoon are probleme…

Standard

Anul 2011 este in mod sigur unul extrem de prost pentru producatorii de avioane militare! Daca de problemele SAAB stiam deja, in acest club „select” si nedorit de nimeni, a intrat si Lockheed Martin cu al sau F-16. Prin gura ambasadorului american in Romania, Mark Gitenstein, aflam ca linia de productie pentru „batranul” F-16 are comenzi pana in 2013, apoi…Si cum nici F-35 nu merge conform planului avand ceva intarzieri si alte tinichele de coada basca o apropiata reducere a bugetului apararii a SUA, americanii sunt in aceeasi situatie proasta, dar nu la fel de disperatii ca SAAB!

                                                                                  Ar fi bune! Oricum bine ca sunt noi…

Surpriza, daca o putem numi totusi surpriza, vine de la EADS cu al sau Typhoon! Desi probabil cel mai bun avion de generatie 4.5, este foarte scump la intretinere si cam la fel cu omologul sau F-16 are ca principala problema reducerea masiva a cheltuielilor militare in Europa si mai ales in cadrul celor patru producatori si membri ai consortiului.

EADS a anuntat ca va reduce numarul de aparate produse in anii urmatori, in dublu scop: odata pentru mentinerea linilor de fabricatie deschise, si in al doilea rand in speranta ca undeva, candva, cineva sa-i faca o comanda mare si sanatoasa. India ar fi cel mai indicat exemplu, Typhoon-ul se afla in cursa cap la cap cu Rafale pentru o comanda mamut pentru aceste timpuri, de 120 de aparate.

                                  SAAB Gripen NG sau E/F, nici asta nu ar fi rau…ba ar putea fi chiar mai bun!

Acum daca ar fi sa aleg, fara limite financiare viitorul avion al RoAF, as alege cu ochii inchisi…Typhoon cu radar AESA si tractiune vectoriala, apoi as arata ambele maini, cu degetul mijlociu in sus, rusilor cu tot cu PAK FA-ul lor! Daca…

Pe de alta parte nu cred ca a fost vreodata alta perioada mai buna pentru ca o tara, Romania sa zicem 🙂 , sa-si schimbe flota aeriana, decat in zilele astea! Cu toti mari producatori morti de foame si panditi de spectrul schimbarii profilului industrial, probabil ca un guvern destept si chiar sarac, ar face nu numai o afacere fantastica prin offset, dar ar putea sa aduca in tara avioane si echipamente pe care neam de neamul nostru, de la Lucy incoace, nu am crezut ca le putem avea! Dar, din nou, faimosul DACA romanesc… Sau poate acum au invatat ceva?!

Ar fi…umbra lui Alah pe pamant, sultanul sultanilor si regele regilor, Excelenta sa Typhoon in RoAF! Vise bre, dalea etnobotaniste 🙂

Eu sunt un adept al relatiei strategice cu SUA si prefer F-16 noi, dar acum am avea ocazia sa luam ce-i mai bun lasat de Dumnezeu, pe piata avioanelor militare. Am fi si noi odata boierii-boierilor, cu o flota de 48-60 de Eurofighter Typhoon Tranche 3. Doamne cu ce gratie ar patrula ele granita noastra de Est si granita maritima! Efectiv nici un avion rusesc nu s-ar apropia de un tranche 3 cu AESA si tractiune vectorizata!

Am si noi odata spaima rusilor si rapandulelor de-si zic Ucraina!

 

sursa: Aviatie Magazin

Armata Romana Reloaded…

Standard

    Asa cum v-am promis dealtfel, atat eu cat si GeorgeGMT, continuam a va tine la current cu noile realizari tehnologice introduce in dotarea Armatei noastre, precum si a celorlalte structuri ale Sistemului National de Aparare.

Chiar daca aceste sisteme, din motive obiective, n-au fost prezentate la Expomil 2011, ele exista, sunt operationale sau in curs de dezvoltare si implementare.

In acest articol dezvaluim cateva dintre acestea, o parte dintre ele nefiind prezentate la expozitie. Deci, sa pornim, fiindca suntem convinsi ca aceste sisteme vor produce impresie buna in ceea ce priveste Armata Romana si Cercetarea Romaneasca. Pe noi oricum ne-au impresionat!

Un sistem deosebit, unic pana in prezent in lume este Mira-Reflex, de conceptie romaneasca 100%. Acesta este un dispozitiv de ochire ce mareste considerabil precizia si viteza de tragere.

Ochirea se face cu ambii ochi deschisi, privind numai la distanta, ceea ce permite un control facil, permanent al tintelor si terenului. Este proiectat sa înlocuiasca echipamentele clasice de ochire (sistemul catare-înaltator), pentru armamentul de infanterie (pistol, pistol-mitraliera, pusca-mitraliera etc.). Prin constructie, MIRA-REFLEX permite ochirea si pe timpul noptii, daca tintele sunt vizibile (tinte iluminate difuz sau cu iluminare intermitenta, similar focului la gura tevii.

– Putere de marire: 1x

– Diametrul util: 32 mm

– Dimensiuni (fara adaptor): 120 x 41 x 69mm

– Greutate (fara adaptor): 0,200 Kg

– Sursa de alimentare: baterie (1,5V) tip R6 (AA)

– Durata de viata a bateriei:

– operare normala 2000 ore

– mod stand-by 1 an

– Trecere in mod stand-by:

– automat, dupa 15 min. de la pornire

– Temperatura de operare: -35 °C … +55 °C

– Culoarea reticulului: rosie – albastra

– Dimensiunea punctului: 1MOA ( 3 cm diametru la 100m )

– Intensitatea iluminarii reticulului este ajustabila manual sau automat în functie de contrastul fundal-tinta.

MIRA-REFLEX DUAL este un dispozitiv de ochire ce imbina facilitatile dispozitivelor reflex-vizor, cu cele ale marcatorului laser. Ochirea se face la fel ca la dispozitivului MIRA REFLEX, permitand efectuarea tragerii fara a fi necesara punerea armei la umar. Adaptoarele sunt similare cu cele de la dispozitivul MIRA REFLEX. Usureaza procesul de ochire deoarece proiectarea catre ochii tragatorului a imaginii reticulului nu mai necesita acomodarea ochiului.

– Permite efectuarea ochirii cu ambii ochi deschisi, ceea ce faciliteaza

observarea tintelor si câmpului tactic.

– Permite executarea tragerilor si de la sold, pana la o distanta de 50m.

– Poate fi montat pe diferite tipuri de armament, printr-un sistem de prindere

specific fiecarei arme (adaptoare pentru toate tipurile de armament).

– Deoarece foloseste un sistem dublu de lentile, nu are eroare de paralaxa.

– Poate fi utilizat si pe timpul noptii, daca tintele sunt iluminate difuz sau sistem ,,foc la gura tevii”.

– Dioda laser: 635nm

– P=5mW

– Putere de marire: 1x

– Diametru util: 32 mm

– Dimensiuni (fara adaptor): 120 x 41 x 69mm

– Greutate (fara adaptor): 0,200 Kg

– Sursa de alimentare: – baterie (1,5V) tip R6 (AA)

– Durata de viata a bateriei:

– operare normala : 2000 ore

– mod stand-by: 1 an

Exista chiar si o propunere de modernizare a tancului cu noi sisteme electrooptice; modernizare ce poate fi extinsa si la T-72. SCF consta in urmatoarele componente montate pe MBT:

– vizor girostabilizat pe doua axe pentru tragator, continand:

– canal de zi cu doua rapoarte de marire (x2.5 / x10);

– canal de noapte – camera termala (cu orientare pe orizontala si verticala);

– telemetru laser (LRF);

– micro-monitorul tragatorului, inclus in vizorul tragatorului.

– Senzor de inclinare a tunului (GES), pe partea dreapta a tunului, in fata vizorului tragatorului;

– Panoul de comanda al tragatorului (GCP), pe partea dreapta, in fata vizorului tragatorului;

– Terminalul SCF al tragatorului (GT), pe partea dreapta a turelei, in stanga vizorului

tragatorului;

– Maneta de comanda a tragatorului (GCH), pe suportul din fata tragatorului;

– Senzorul giroscopic al tunului (GGS), sub tun;

– Cutia de interfata a turelei (TIB), pe suportul din spatele tragatorului;

– Senzorul de temperatura a pulberii (PTS),pe suportul scaunului dupa cutia de interfata a turelei;

– Computerul de control al focului (FCC), integrat in blocurile electroniceBMSsi

LNS, plasat pe convertorul de ratatie in spatele scaunului comandantului;

– Senzorul de azimut al turelei (TAS), pe partea dreapta a turelei, in spatele scaunului

comandantului;

– Monitorul TV al comandantului (CM), plasat pe tavanul turelei pe partea dreapta a tunului;

– Senzor meteorologic (MS), plasat in exteriorul turelei;

– Reductor echilateral, ce conecteaza mecanic tunul cu senzorul de inclinare si vizorul

tragatorului.

Urmeaza in curand ca pe masinile existente in dotarea Politiei de Frontiera sa fie montat un sistem modern de supraveghere mobil, pe baza camerei de termoviziune CM-3MR produsa de catre firma franceza SAGEM. Sistemul este de ultima generatie si elimina problemele de fiabilitate ale vechilor camere de termoviziune cu racire. Sistemul este alcatuit din urmatoarele componente, aflandu-se in teste:

– Modulul SAGEM CM-3MR (Compact Military 3-sensor sightMediumRange), echipat cu camera de termoviziune fara racire, camera video si telemetru laser (LRF);

– Monitor video multifunctional (Multi-function Remote Video Monitor) RVM10-CTde 10,4” cu 20 de taste functionale.

Un sistem deosebit este FlyEye, un mini-UAV, dezvoltat in colaborare cu industria poloneza si destinat Armatei Romane, dar si a celorlalte institutii cu rol in Apararea Nationala, precum Politia de Frontiera. Acest mini-UAV este foarte modern, fiind facut pe baza specificatiilor MapN. Anul viitor, cel mai probabil in luna aprilie, va apare si varianta mini-elicopter, care in prezent se afla in teste, fiind destinat in principal supravegherii si razboiului urban.
Mini-UAV-ul este complet autonom, avand GPS integrat şi este operat de maxim doi militari, putand fi lansat direct din mana fara a necesita dispozitive de lansare.
Dispune de motor electric silenţios, avand baterii reîncărcabile Litiu-Polimer.
Aterizarea se face în siguranţă, datorita materialului inovator din care este construit. Este

ergonomic şi compact, montandu-se/demontandu-se uşor, avand structura modulara, fiind transportat in rucsac (mai puţin de 10 minute).  UAV dispune de posibilitatea de programare- modificare a traseului, atat înaintea cat şi în timpul zborului, transmitand in timp real date video/comunicatii/retransmisie, la GCS(unitatea de control de la sol). Legătura radio este digitala, atat pentru date cat şi video. Are mai multe moduri de „zbor”: itinerar predefinit -la coordonatele date, cerc peste o ţintă (rază, înălţime definibile), camera ghidata –modul controlat manual, modul de observare- concentrat pe ţintă. UAV-ul are capacitate de zbor autonom de-a lungul unui itinerar predefinit, chiar în afara domeniului de acoperire a GCS, putandu-se intoarce automat la operatori chiar si atunci cand comunicatiile au fost pierdute.
Operatorul are capacitatea de a capta şi stoca în continuare imagini video pe hard disk-ul calculatorului, inclusiv datele de telemetrie (aer, altitudine vehicul, date de mare viteză, coordonatele de timp şi de vedere circulara). UAV-ul dispune de echipamente optoelectronice pentru recunoaştere şi transmiterea în timp real a filmelor,în condiţii de zi şi noapte: Daylight (cu zoom optic) şi Camera Infra Red. Calitatea imaginii permite operatorilor să localizeze, să analizeze şi să clasifice obiectele din teatrul de operatii, datorita sistemului avansat de stabilizare al UAV-ului.

UAV-ul dispune de un sistem de instruire asistat, ce acopera domeniile de lucru ale acestuia: misiune de planificare, sisteme de parametrii de control şi de set-up, misiune de executie cu simulare a unui zbor in mediul ambiant (vant, turbulenţele), sarcină utilă de control optic cu simulare a unei imagini video captate.
Acest simulator permite antrenamentul regulat al echipajului, indiferent de condiţiile meteorologice, fara a necesita aerodroame amenajate, instruirea putandu-se face oriunde.

UAV FlyEye: Anvergura 3.9 m, Lungime 1,9 m, Greutate cu decolare (max) -11 kg, Greutate cu sarcină utilă max- 2 kg, construit din materiale compozite cu mare rezistenta la soc si intemperii, propulsie electrica, viteza de zbor este intre 50 -140 km/h, Înălţimea de zbor deasupra nivelului mării -4000 m, Operaţional pana la maxim 30 km de GCS, timp maxim de zbor -240 min (depinde de condiţiile meteorologice), operational la o viteza a vântului de până la 15 m / s, gata de zbor in maxim 10 minute, Mod de aterizare – pe fuselaj avand o durata de viata de peste 300 de decolări/aterizari.
Acest sistem este compatibil cu sistemele similare utilizate de către forţele NATO, fiind interoperabil, putand ateriza automat într-un loc pre- programat, fără a fi nevoie
de comunicare din parteaGCS.  UAV-ul este rezistent la praf  si umiditate (până la 95% / 50oC), fiind operabil de la -10oC la +50 oC.

Un sistem deosebit ce urmeaza a intra in dotare, fiind luat in considerare pentru Soldatul Viitorului este sistemul radio portabil RF-7800S-LR Secure Leader (HARRIS). Acesta asigura transmisie de date si voce securizate, este complet automat si integrat network cu esalonul superior, avand capabilitati hands-free. RF-7800S-LR este o actualizare modulara pentru sistem radio dedicat echipei, adăugând intrari suplimentare / facilităţi de producţie şi un mediu de aplicaţii mobile pentru aplicaţii embedded de utilizare. Un display VGA se conectează prin intermediul unui link standard, oferind interfaţa cu utilizatorul. Sistemul de operare mobil ofera  platforma standard pentru dezvoltarea aplicaţiilor viitoare. Flexibilitatea sistemului de operare standard permite aplicatii de mesagerie sau portarea de diverse aplicaţii de cartografiere sau de mesaje.
Acest sistem asigura comunicatii sigure, de date si voce digitalizate, la fiecare membru al echipei, fără a le distrage atenţia de la misiunea ce o au de indeplinit. Incape cu uşurinţă într-un buzunar, si poate fi alimentat de o baterie reîncărcabilă litiu-ion sau o interfaţă baterie externă.
O reţea fără fir unic digitala, ce nu necesita o infrastructura de comunicaţii, oferă încredere, chiar şi în situaţiile în care luptatorii sunt izolati, putand fi folosit inclusiv in mediul urban,  ordinele putand fi auzite si intelese chiar şi în mijlocul unei operaţiuni de mare intensitate.        Este in curs de operationalizare un nou tip de focos, FET 1T. Acesta este un focos de timp programabil, care funcţionează şi impact.

Focosul utilizează două mecanisme independente de armare, iar detonatorul electric este scurtcircuitat până la armare. Este destinat utilizării ca focos pentru bombele de iluminare calibru 81, 82 şi 120 mm.Prin utilizarea unor adaptori poate echipa şi alte tipuri de muniţie.

Este in curs de realizare un simulator full-mision, pentru F-16 Block 15/25/30/40/52.
Simulatorul este foarte avansat, putand simula misiuni complete pentru diferite generatii de F-16. Acesta simulează toate sistemele de aeronave, situaţiile de urgenţă şi tragerile cu diverse arme. Are un sistem integrat de operare Instructor (IOS), asigurand fidelitate simularii, potenţial de actualizare, după evolutia avionicii. Simulatorul se bazeaza software avansat, care încorporează mai multe funcţii, cum ar fi: programare în timp real de mare performanţă pe PC-uri cu standard de operare Windows şi MS a sistemelor, datelor de monitorizare şi de injectare şi gestionarea bazei de date pe deplin cu specificul fiecarei Block de aeronave, putand deservi astfel mai multi utilizatori. IOS (statia de operare a instructorului) a fost proiectata sub indrumarea instructorilor reali cu experienţă de zbor, piloţilor activi şi experţilor in inginerie aeronautica.

Se afla in curs de realizare si un simulator naval NCMI, ce simuleaza sisteme de lupta navala, strategii, etc, dedicat inclusiv Fortelor Navale.

A fost realizat si se afla deja in dotare Vehiculul de Comunicatii prin Satelit –VSAT, destinat STS (Serviciul de Telecomunicatii Speciale). Sistemul este montat pe vehicule Nissan Pathfinder modificate pentru teren dur şi off-road, si asigura conexiunea prin satelit pentru accesul la internet si alte aplicatii bazate pe IP, cum ar fi streaming video şi intranet / extranet de acces, din orice locaţie, fara a mai fi nevoie de o linie telefonică sau alte infrastructuri terestre de comunicatii. SistemulVSAT a fost instalat într-un rack de 19 ” conceput special instalat la bordul vehiculului. Rack a fost echipat cu amortizoare cu scopul de a oferi echipamentelor protecţie pe drumuri neamenajate. Vehiculul este echipat cu AC personalizat şi distribuţie de putere DC, sisteme de conversie pentru şi echipamentele de comunicaţii de sprijin. Un monitor de putere şi panoul de comandă oferă acces convenabil pentru operator pentru funcţiile sistemului de putere. Sistemul de putere de comunicaţii este independent de sistemul vehiculului.

Sistemul de Comunicatii Strategice RRONS, la nivel de reţea radio operaţional, este proiectat pentru a oferi conectivitate la toate eşaloanele militare pe întreg teritoriul tarii de la nivelul Comandamentului Strategic până la nivel de Brigadă. Sistemul asigura comunicaţii de voce în toate modurile de funcţionare (frecvenţă fixă​​, salt de frecvenţă, criptare); comunicaţii de date în conformitate cu STANAG 5066 şi STANAG 4538; schimb de mesaje; rutare automată între diferite medii; LAN de interconectare şi integrare; MA Intranet de interconectare şi integrare; interconectare a forţelor româneşti desfăşurate în străinătate. Se bazeaza pe sisteme FALCON III, devenit recent operationale, dar se poate conecta fara probleme la sisteme mai vechi din gama FALCON II, despre care am vorbit intr-un articol anterior.

Despre capabilitatile ROL 2 ale Armatei Romane, in curs de operationalizare (2 spitale sunt deja in dotare, urmand dupa unele surse a se achizitiona pana la 24 de incinte), am vorbit intr-un articol anterior. Insa, acest modul, fiindca de fapt Spitalul este modular, va avea si capacitatea de monitoriza, diagnostica, localiza si coordona misiunea de salvare a militarilor raniti sau aflati in dificultate. Astfel, fiecare militar va avea un sistem portabil personal, format din senzori, care: achizitioneaza parametrii biologici ai purtatorului prin intermediul biosenzorilor, localizarea prin GPS si le transmite prin sistemul de comunicatii prin satelit catre Spitalul Rol 2 sau Centrul de Comanda, unde sunt prelucrate rapid, analizate si in functie de gradul de alertare si indisponibilitate fizica si psihica a luptatorului, se iau deciziile corespunzatoare privind modul de actiune. Atat Spitalul Rol 2 cat si Centrul de Comanda, pe baza datelor, asigura transmiterea localizarii si datelor medicale ale militarului ranit catre echipa de interventie. Cand militarul este adus la Spital acestuia i se acorda tot sprijinul medical necesar, pe baza datelor stranse anterior, marind considerabil sansele de supravietuire.

A devenit operational, atat la MI cat si la Fortele Navale, minirobotul subacvatic pentru supravegherea si inspectarea unor obiective de interes deosebit si a platformelor marine, de productie romaneasca. Acest robot va avea in curand si o varianta mai mare, aflata acum in dezvoltare. Robotul se deplaseaza subacvatic prin cablu, telecomandat de operator, iar memorarea si prelucrarea datelor video/audio se face in postul de comanda. Robotul are dimensiunile 600x400x400 mm, 20 kg greutate, iar raza de actiune este de 100 m la o adancime maxima de 40 m. Viteza de deplasare pe orizontala este de 2 noduri, iar viteza de imersie este de 8 m/minut. Autonomie 2 ore, avand camera TV imersibila cu grad de protectie IP685 BAR, iar distanta de observare este de maxim 3m.

A intrat recent in dotarea MI si EOD, un nou robot telecomandat de fabricatie romaneasca, pentru supravegherea campurilor operationale si operare la neutralizarea DEI. Acesta are rolul de observare in timp real a campului operational, precum si monitorizarea video multidirectionala a acestuia; vizualizarea simultana a imaginilor video si a datelor de la detectori; anihilarea prin disruptie a DEI; controlul calitatii mediului din campul operational si identificarea de substante cu potential de pericol ridicat.

Dimensiuni -600x430x150 mm; masa neta -16,8 kg; viteza de deplasare -7,5 km/h; denivelare maxima abordata -30 mm; autonomie –minim o ora; tensiunea de alimentare -12 V cc, acumulatori NiMH; echipat cu disruptor cantareste 13 kg; disruptorul este fara recul: munitie cu capsa electrica -7,62×51 mm, incarcatura –apa, domeniul de orientare in plan vertical -0-30 de grade.

Un alt dispozitiv extrem de util FOS dar si celorlalte structuri antiteroriste, este Dispozitivul de Patrundere in Obiective, rolul sau fiind acela de a crea brese prin decupare in diferite obstacole (ziduri sau pereti din beton, caramida sau BCA, usi de lemn sau metalice). Dispozitivul are randament marit si diminueaza efectele ce pot afecta utilizatorul, precum unda de soc, schijele sau flacara. Masa totala -19 kg; masa incarcaturii explozive -1,5 -2,4 kg; dimensiunile decuparii in: beton nearmat cu grosimea de 80 mm -800×600 mm, zid de caramida cu grosimea de 370 mm -1000×800 mm. Dispozitivul este usor si rapid de utilizat, avand protectie sporita pentru utilizator (corp din fibra de sticla, ecran lichid –apa- pentru directionarea energiei de explozie catre obstacol.

S-a realizat un nou explozibil plastic denumit HITEX, care poate fi folosit atat in aplicatii civile cat si in cele militare. Este pe baza de hexogen, cu caracteristici energetice crescute prin utilizarea unor plastifianti energetici din gama nitropolimerilor. Are o viteza de detonatie de: 7600-7900 m/s.

Dispozitivul pirotehnic pentru marcare prezenta, are ca destinatie confirmarea prezentei si marcarea persoanelor care actioneaza in zone cu acces restrictionat. El va fi folosit in teatrele de operatiuni pentru descurajarea actiunilor teroriste cu utilizarea DEI.

  Dispozitivul este compus din: dispozitiv de lansare, grenada de marcare, senzor de prezenta, dispozitiv electronic, sursa de alimentare.

Grenada de marcare este facuta din polistiren expandat, agent de marcare –pigment odorizat sau vopsea de ulei, avand diametrul de 80 mm, inaltimea de 100 mm, iar masa agentului de marcare fiind de 150-250 g. Diametrul norului de marcare este de 3-4 m, iar inaltimea de functionare a grenadei este de 0,5-1,5 m. Grenada dispune de pirointarzietor pentru controlul inaltimii de functionare precum si de amorsor electric pentru initierea lantului de foc.

Un alt produs destinat structurilor de protectie antiterorista, realizat de catre cercetatorii MapN, este Geanta de Protectie Balistica Disimulata, ce are o greutate de 4,2 kg (marimea M) si 4,5 kg (marimea L). Geanta in pozitia „operationala” asigura trei segmente de protectie, suprafata de protectie este de maxim 0,66 metri patrati. Dimensiunea este de 550×400 mm, iar nivelul de protectie balistica este IIIA, SR5, pentru urmatoarele categorii de munitii: 9 mm FMJ, 44 Magnum, 7,62 mm. Timpul de desfasurare in pozitia operationala este de 3 s. De asemenea geanta asigura protectie de peste 95% impotriva schijelor generate de explozia unei grenade defensive la distanta de 1 m.

Specialistii romani au realizat o noua vesta de protectie balistica multifunctionala (VMF), care este parte componenta a echipamentului de protectie balistica individual si este destinata sa asigure corpului luptatorului o protectie eficienta impotriva focului armamentului usor de infanterie si a schijelor pe timpul ducerii luptei, in conditiile mentinerii unei bune mobilitati. Vesta are variante multiple de protectie, avand buzunarele pentru placi dispuse in interiorul husei pentru a nu incomoda miscarile soldatului. Husa exterioara are partea dispre corpul utilizatorului confectionata din tesatura spatiala pentru eliminarea stresului termic si poate fi dezechipata rapid atunci cand soldatul este ranit. Vesta are urmatoarele nivele de protectie: IV/SR8, cu placi ceramice compozite; SR6/7, cu placi ceramice si compozite; nivel III cu placi polietilena.

Specialistii NBC au realizat noul Complet de Decontaminare Individuala CDI, ce are rolul de a proteja militarii impotriva agentilor chimici de razboi, agentilor biologici de razboi si a celor radioactivi, prin reducerea contaminarii suprafetelor descoperite ale corpului, a echipamentului, armamentului individual si a materialelor de stricta necesitate aflate in dotarea militarilor. Este eficient impotriva urmatoarelor tipuri de agenti toxici: neurotoxici de tip sarin, soman, VX, vezicanti; agenti biologici; agenti radioactivi (pe portiunile descoperite ale pielii). Suprafata decontaminata cu o incarcatura este de 2 metri patrati, iar compusii sunt activi intre -30+40 grade C, fiind pregatiti in maxim 10 s. Timpul de neutralizare a agentilor chimici de razboi este cuprins intre 2-10 minute; a celor biologici si celor radioactivi de maxim 10 minute.

Acest complet se foloseste in paralel cu noul Complet de Decontaminare Portabil CD-3P, care va intra in dotarea militarilor din toate categoriile de forte. Acesta asigura decontaminarea chimica, biologica si radioactiva operationala a armamentului de artilerie de calibru mare (peste 85 mm), a tehnicii militare si a mijloacelor de transport din dotarea unitatilor.

Capacitatea utila a pulverizatorului este de 10 l. Dimensiunile de gabarit: recipientul pulverizator 190×530 mm; butelie de oxigen 50×280 mm; completul cu piese de schimb 385x265x150 mm. Masa recipientului pulverizator neancarcat este de maxim 10 kg; masa totala a completului maxim 22 kg; agentul de presurizare este constituit din aer comprimat, cu o presiune de lucru de 14/25/130 bar.

Bomba de Iluminare cal.60 mm, cu o lungime de 400 mm, greutate 2,1 kg, parasuta si torta au masa de 280 g. Viteza la gura tevii este de 210 m/s, focos electronic de timp, setarea acestuia facandu-se cu programator prin fir. Distanta de operare este cuprinsa intre 300-2200 m, iar viteza de coborare este cuprinsa intre 3-5 m/s cu o intensitate de iluminare a campului de lupta cuprinsa intre 180000-250000 cd, iar durata de iluminare este cuprinsa intre 18-25 s. Bomba poate fi lansata din orice aruncator de 60 mm.

Mare parte dintre acestea sunt deja in inzestrare sau in curs de operationalizare. Ne bucura faptul ca Armata Romana si-a intors privirea catre producatorii autohtoni. Ne bucura faptul ca acestia au inteles ca Armata are nevoie de echipamente si mijloace de lupta performante, venind cu produse de exceptie. Asteptam cu nerabdare noul TBT, care va fi total diferit de vechiul TAB, cu echipamente deosebite, mare parte dintre acestea de productie romaneasca. Asteptam cu nerabdare noul avion multirol si noile nave (corvete si vanatoare de mine). Credem insa ca Armata, cu toate restrictiile financiare, doreste a avea echipamente de ultima generatie, ceea ce ne bucura si ne mareste increderea in forta si capacitatile acesteia!

WW

MIG 21 LanceR Fetesti

Standard

                                                                                                Cu fortajul cuplat…

Imagini extrem de dinamice surprinse in iulie-august. Avioanele apartin Flotilei 86 Fetesti.

Sursa: una comuna atat pentru Resboiu, cat si pentru RoMilitary

IAR 330 Puma Socat, lansand o Spike ER

Standard

O poza surprinsa la o tragerea reala cu Spike ER de pe Puma Socat. O imagine magnifica, o sansa…la nu stiu cate sa ai asemenea noroc/fler, numiti-l cum vreti!

                                                                                                Poligonul Cincu

Sursa: un foarte bun prieten

Ultimul Maresal al Romaniei

Standard

Ion Antonescu, al treilea si ultimul maresal al Romaniei

Stai si te uiti cateodata la patetica si mizerabila scena politica romaneasca, te uiti in stanga, te uiti in dreapta si te apuca jalea si greata. Cu un dezastru, atat la dreapta cat si la stanga esicherului politic, cu oameni complexati si idioti, corupti pana in maduva oaselor. Acesti viermi, a caror viata este plina doar de banii furati si tarfe mai ieftine sau mai scumpe, sunt ceea ce democratia originala romaneasca ne-a oferit!

In mijlocul acestui mizerabil cartier cu felinare rosii ajungi sa te intrebi daca asta este starea de normalitate in Romania sau daca asa a fost mereu?! Raspunsul la prima intrebare este cvasiafirmativ! Intradevar mocirla morala si mizeria sufleteasca este un laitmotiv al politicienilor nostri, inca de pe vremea Unirii Principatelor!

Dar la a doua intrebare raspunsul este un categoric NU! Nu a fost mereu asa! Romania a avut si conducatori care au preferat sa moara dacat sa-si incalce cuvantul de onoare.

Ultimul Maresal al Romaniei, ultimul Sef de Stat , demn de acest nume a fost Ion Antonescu! Nu vreau sa faca aici apologia lucrurilor bune sau rele care s-au intamplat sub mandatul sau. Au fost greseli, au fost momente de mandrie nationala, dar Maresalul nu poate fi numit dictator. De mai multe ori a oferit conducerea Tarii oamenilor politici ai momentului, dar acestia gandind las si ipocrit la binele lor viitor, au refuzat sa preia puterea datorita faptului ca nu vroiau sa se ataseze de Ion Antonescu in cazul in care ar pierde razboiul. Calcule marsave si scarboase, calcule politicianiste.

Aceleasi aprecieri si pentru inlaturarea Maresalului de catre Mihai. Singurul calcul facut, de rege si camarila sa, a fost cel postbelic. Adica s-au gandit la castigurile politice pe care regele le-ar putea avea daca el ar fi cel care incheie pacea cu Aliatii victoriosi.

Pentru cine nu stie trebuie sa spunem ca intreaga contributie a regelui Mihai la efortul de razboi al Romaniei, a fost trimiterea in prizonieratul rusesc a peste 100000 de militari romani, si obsesia sa pentru vehicule motorizate, cu care se plimba pe scarile Pelesului. A…si am uitat! Pentru niscai contracte cu Armata. Diversi industriasi isi trimiteau…”ambasadoarele” in patul regal…Cam asta ar fi masiva contributie regeasca la pierderea unei jumatati de milion de soldati romani in razboi.

Ion Antonescu a fost ultimul Sef de Stat roman pentru care cuvantul de onoare, corectitudinea si morala reprezentau ceva important in viata. A preferat sa moara, dacat sa-si tradeze cuvantul dat…poate ar trebui sa-l studiem mai des pe acest om renegat de istoria oficiala si care are in tot Bucurestiul o singura statuie( un bust de fapt) si ala acoperit sa nu se vada de la distanta!

A fost Maresalul Ion Antonescu un om devotat onoarei de militar si si-a iubit acest om Tara?! „Traiasca Romania” a strigat cand slugoii Moscovei l-au impuscat, cand cei veniti pe tancurile diviziei Tudor Vladimirescu injugau Tara in fata Rusiei rosii.

Acest mic articol nu este depre viata si faptele Maresalului, ci despre noi cei de azi! Despre mizerile si atrocitatile savarsite zilnic de acestii nenorocitii care isi spun alesii neamului! Despre crimele impotiva romanilor comise de urmasii celor care in 1946 l-au impuscat pe ULTIMUL MARESAL AL ROMANIEI!

DAR…povestea nu s-a terminat, Armata Romaniei nu a murit toata! Inca mai sunt destui ofiteri patrioti, oamenii curati la suflet si extrem de bine pregatiti care au in gena lor ceva din ultimul comandant adevarat al Armatei! Si mai suntem si noi, cei modesti si fara veleitati becaliene, oameni absolut banali, care isi castiga painea prin munca cinstita.

Asadar…Ion Antonescu nu a murit! A fost impuscat, batjocorit, dar nu a fost ucis! Noi…suntem dovada, inca mai avem sansa sa facem din nou din Romania Gradina Carpatilor, Gradina Raiului!

Dumnezeul nostru al romanilor sa-l binecuvanteze pe Ion Antonescu, Ultimul Maresal al Romaniei!

George GMT& WW