Arhive pe etichete: razboiul din siria

Orientul Mijlociu – Securitate, dezastru, scenarii, strategii si viitor III

Standard

Rebeliunea siriana se stinge!?!

 

Fortele de securitate au reusit sambata sa provoace o retragere a Armatei Siriene Libere din zona Seif al-Dowla. Astfel fortele lui Assad au reusit sa ,,curete” mai multe cartiere din orasul Aleppo.

Trupele loiale regimului au provocat pierderi uriase rebelilor, inclusiv uciderea comandantului MohammadYasir Qarandal. In apropiere de portul Latakia, mai multi rebeli au fost ucisi in urma unei incaierari cu loialistii.

3 centre de comanda ale Armatei Libere au fost compromise in apropierea orasului Hama.

 

Sursa: PressTV  

 

In materialul video de mai jos este prezentata miza orasului Aleppo si istoria evenimentelor petrecute in ultima luna.

 

Incepe lupta pentru Liban….

 

Violentele s-au intensificat in orasul Tripoli, din nordul Libanului. Dupa uciderea lui Khaledal-Baradei, un important membru al comunitatii sunnite, au urmat 5 zile de lupta de strada intre simpatizantii regimului Assad (Alawi) si contestatari. Cel putin 17 persoane au fost ucise in conflict.

Reporterul Al Jazeera incearca sa vada cum reuseste revolta din Siria sa deschida rani mai vechi in Liban.

 

 

 

Sinai a devenit un ,,focar” de probleme

 

Oficialii egipteni sustin ca au reusit sa sigileze 120 de tunele din Peninsula Sinai, ce erau utilizate pentru a transporta marfuri si persoane in Fasia Gaza.

Mai multe case ce erau construite la iesirile din tunele au fost demolate.

Armata a mobilizat tancuri si trupe in Penisula, dupa atacul de la inceputul lunii ce a provocat uciderea a 16 politisti de frontiera egipteni.

Egiptul sustine ca ,,teroristii” au folosit aceste tunele de contrabanda pentru lansarea atacului.

Instabilitatea a cuprins peninsula Sanai odata cu caderea ,,ultimului faraon” fostul presedinte egiptean Hosni Mubarak.

 

http://www.euronews.com/2012/08/25/egypt-seals-off-120-smuggling-tunnels/

 

SUA adauga si Hezbollah pe lista de sanctiuni

 

Gruparea libaneza a jucat un ,,rol esential” in violentele din Siria, alaturi de anumite companii de petrol ce au fost si ele vizate.

SUA continua sa blameze Hezbollah, organizatie care a fost declarata de americani ,,grupare terorista”, si sporeste sanctiunile impotriva acestia.

Hezbollah detine o ramura militara puternica si se bucura de sprijinul musulmanilor siiti din Liban. Departamentul Trezoreriei SUA si-a exprimat ingrijorarea cu privire la rolul esential ce la ,,jucat” Hezbollah pentru mentinerea lui Assad la putere.

SUA si-a intensificat presiunile si asupra Guvernului de la Damasc.

 

Sursa: Al-jazeera

 

 NeroFlash

Reclame

Editorial-Primavara araba, reversul medaliei

Standard

Un proverb chinezesc, probabil unul dintre cele mai intelepte spuse vreodata zice asa: „Ai grija ce iti doresti, ca s-ar putea sa ti se intample!”

Suna ciudat, cum adica sa nu ti se intample ce-ti doresti?! Cu totii ne dorim sa reusim in ce ne propunem, dar oare chiar ne dorim sa avem in mod real, ceea ce visam cu ochii deschisi?!

Pare o intrebare retorica si usor naiva, dar in realitate nu este deloc asa, Haideti sa le luam pe rand.

Democratie si  respectarea drepturilor omului, dreptul la libera circulatie! Cam asa tipau statele Vestice, in fata tarilor comuniste, in urma cu 22 de ani. Vroiau sa vada  comunismul cazut, oamenii din Europa de Est sa fie liberi, la fel si cei din URSS, sa poata circula liber, iar in tarile lor sa fie democratie. Pana la urma, din cauze interne, dorinta arzatoare a NATO s-a infaptuit: Tratatul de la Varsovia si lagarul comunist s-au spart. Adica li s-a indeplinit dorinta. Doar ca mai apoi au regretat amarnic, cel putin pe termen mediu, dorinta realizata. Milioane de est europeni au migrat spre vest, tarile fost comuniste au intrat in haos si lipsa de guvernare.

Un echilibru care dura din 1945, s-a rupt, iar construirea altei arhitecturi de securitate si sociala se face foarte greu…

Ce au facut europenii cei cu gura mare, cei care cereau respectarea drepturilor omului, dreptul la libera circulatie?! Si-au inchis granitele, in fata puhoiului de sarantoci din Est si au impus fel de fel de reguli, numai sa scape de ei. Au cerut ceva, iar cand dorinta li s-a indeplinit, i-a luat cu ameteala…

Este adevarat ca pana la urma au acceptat noile democratii, care nota bene, aveau practic aceeasi cultura si religie, fiind asadar usor asimilabili, plus ca noile tari, proaspat eliberate, au devenit excelente piete de desfacere si un rezervor nesecat de forta de munca ieftina. S-au descurcat pana la urma, dar a fost greu si destul de scump.

Acum revenind la tema articolului, Primavara Araba a fost salutata de toata Europa si de SUA. Cu totii, cu lacrimi in ochi, au felicitat poporul tunisian pentru curajul si hotararea cu care si-a luat soarta in propriile maini. Asta a fost la inceput, apoi cand hoardele de tunisieni hamesiti de foame au dat navala in Italia, Europa democrata, si-a trimis o intreaga flota de nave ale politiilor de frontiera din statele membre, pentru ai opri pe proaspetii eliberati.

Mai apoi, au inceput sa-si faca griji ca poate acum, in urma alegerilor libere, in Tunisia vor schimba un dictator sangeros,  cu un guvern islamist! Si nu stiu ce sa faca! Parca dictatorul sangeros era mai bun, sau nu?!

A invatat ceva Occidentul din lectia tunisiana?! As! Da de unde, nici nu s-a terminat bine tambalaul de acolo ca a inceput in Libia. Aceasi placa, aceleasi lozinci, democratie, liberate, egalitate, de parca eram sub zidurile Bastiliei la sfarsitul secolului XVI. Dupa care stie toata lumea ce a urmat. Jos Gaddafi si sus…dracu stie cine, ca acum este un mic-mare haos in Libia.

Acum urmeaza Siria, iar inainte de asta a fost Egiptul. Ori in toate aceste state arabe, state vorba vine,  sunt cateva probleme care nu le recomanda pentru exercitarea democratiei asa cum vedem noi acest sistem.

Prima problema este  si cea mai simpla: care tari, care popoare?! Pentru ca este impropriu sa spui poporul sirian, sau poporul libian, pentru simplu fapt ca asa ceva nu exista. Exista, in fiecare tara, o uniune de triburi, care colaboreaza sau nu, si care pe vremea “odisosilor dictatori” erau tinuti in frau prin forta si mita. Nu exista poporul libian sau sirian, nu au existat niciodata, si asta datorita faptului ca britancii sunt  cu adevarat baieti destepti.

Cand s-au hotarat ei sa decolonizeze imperiul, au zis sa lase in loc orice numai liniste si prosperitate nu. Asa ca un diplomat britanic sau francez, nu mai tin minte exact,  a venit cu ideea, geniala de altfel, de trasare a granitelor pe criterii strict geometrice, chiar estetice daca vreti!

Astfel englezii si mai apoi si ceilalti europeni, au creat colonii, care mai apoi au devenit tari, fara a tine seama de specificul local, de nationalitate, de limba sau alte astfel de lucruri. Asa ca au adunat la un loc triburi diferite, care se dusmaneau de moarte cu mult inainte ca europenii sa puna piciorul pe acolo, sau dimpotriva au imprastiat un trib prin doua-trei tari,  au bagat in aceeasi oala religii diferite, confesiuni diferite, si au fost diavlolesc de smecheri, predand puterea, cand au plecat, minoritarilor. Religioase sau etnice!

Adica daca tara era majoritar sunita, conducerea facea parte dintre cei 10-15% din populatie siita, si tot asa. Au adus la conducere cate un mic dictator, l-au inarmat ceva-ceva, iar acesta i-a potolit pe contestatari prin metode pe care chiar si colonizatorii le considerau barbare, numai ca nimeni nu-i putea acuza acum pe ei. Erau afacerile interne ale unui stat suveran 🙂 🙂 .

In practica, europenii s-au asigurat ca fostele lor colonii nu vor deveni niciodata tari si popoare adevarate, nu vor putea sa fie niciodata libere si independente in mod real. Practic colonialismul a trecut intr-o noua faza, neo-colonialism, adica o ocupatie prin interpusi, doar economica si indirect politica, prin mita si crima in masa. Astfel locul armatelor a fost luat de marile corporatii trans-nationale care, sprijinite de guvernele lor, au facut legea intr-un mod atat de dur, incat vreamea colonialismului curat, este acum privita de multi localnici ca o epoca de aur! Exemplele sunt atat de multe ca nici nu merita expuse. Congo, Africa de Sud, Coasta de Fildes, etc, etc.

Practic imperiile destramate acum, au ramas cu accesul la resurse, insa au scapat de grija locuitorilor care erau acum absolut liberi sa-si taie capetele cum credeau ei de cuvinta. Stabilitatea relativa din timpul ocupatiei coloniale, bruma de legi care se respecta, s-au dus dracului de tot si haosul s-a pogorat asupra fostelor colonii, blocate pentru eternitate intr-un razboi civil contiunu.

Este suficient sa aruncati o privire pe harta Africii si tarilor arabe, petru a remarca frumusetea falsa a granitelor trasate special pentru perpetuarea ocuparii economice ale fostelor provincii.

OK, pana aici nimic nou, ideea in sine este geniala, dar acum avem de-a face cu o noua dimensiune e impactului democratizator al Vestului asupra arabilor din nordul Africii.

In urma cu cateva zile presedintele nou ales al Egiptului, membru al Fratiei Musulmane, a decapitat armata, inlaturand din functie vechii generali si numind in locul lor oamenii sai de incredere. Pana aici …spaga lui, ce de doare pe noi de generalii egipteni?! Pai haideti sa va spun de ce va doare. Noul presedinte, numai ce a numit noi ofiteri la conducerea armatei si a inceput sa-si puna intrebari existentiale, printre care: ce-ar fi daca Egiptul ar trimite ceva trupe mai serioase in Penisula Sinai?! Ce ar fi daca tratatul de pace, dintre Isreal si Egipt ar fi renegociat, asa doar un pic?!

Cu ce scop?! Pai…combaterea terorismului of course, numai ca tratatul de pace dintre Israel si Egipt, incheiat in anii”70, prevede ca Egiptul nu are voie sa militarizeze excesiv aceasta regiune geografica, tocmai pentru a evita un nou razboi de sase zile. Israelul a declarat ca tratatul nu poate fi renegociat si se asteapta ca Egiptul sa-l respecte intocmai, numai ca preventiv trupele israeliene se misca usor-usor spre Sinai. Apai nu vroiau ei democratie in Egipt, si moarte sangerosului dictator?!

Au obtinut exact ce si-au dorit, numai ca se pare ca nu si-au dorit bine de loc.

In Tunisia si Libia, gruparile islamiste sunt extrem de bine reprezentate, iar luptele interne dintre diversele triburi si fractiuni religioase sunt abia la inceput. In Libia care este “democratie” de cateva luni, guvernul de la Tripoli stapaneste de facto sub o treime din tara, in restul de doua treimi intreaba daca poate sa intre si pentru orice chestie, se negocieaza cu sefi locali, ajunsi din nou puternici, dupa moarte lui Gaddafi. Superba democratie, stati sa vdem ce dracu o iesi la primele alegeri libere!

Siria este urmatoarea pe lista. Cel mai probabil va fi si ea democratizata, mai greu dar va fi, sa vedem apoi ce vor face europenii cu aceste tari, care daca inainte nu erau sarace, acum sigur vor deveni, pentru ca pe vremuri furau doar cativa si aveau si din ce sa fure, acum sunt mult mai multi la furat, si nu prea mai au din ce, asa ca ceva mici conflicte sunt foarte probabile.

Iar bataie pestelui este bineinteles Iranul! Alta categorie dacat jamahiriile din Africa de Nord, destul de bine dotat si aratand, cel putin deocamdata, vointa de a lupta, Iranul este si el pe lista, cu vajnicul motiv al armelor de distrugere in masa. Cate arme de acest tip o avea Teheranul, si daca programul sau nuclear chiar merita deranjul unui razboi, posibil, mult mai dur si lung dacat cel din Irak, vom vedea.

Iar Vestul miop si prostanac s-a trezit pe cap cu sute de mii de arabi, imposibil de integrat, la granitele sale. De aceea spun, chinezii sunt baieti destepti si te avertizeaza: ai grija ce-ti doresti ca s-ar putea….

GeorgeGMT

S-300, Iranul, Rusia si situatia din Siria!

Standard

Daca situatia din Siria se va modifica fara acordul Moscovei…

…ei bine ghinionul unuia este norocul altuia, sau mai clar Iranul primeste S-300!

Un responsabil rus de rang inalt, Ruslan Pukhov,  declara:  “If the Syrian regime is changed by force or if Russia doesn’t like the outcome, it most likely will respond by selling S-300s to Iran.”, si continua,

„The fall of the Syrian government would significantly increase the chances of a strike on Iran. Resuming S-300 shipments to Iran may be a very timely decision.”

Asadar rusii se tem ca atacul asupra Siriei nu este altceva decat o pregatire a terenului, un preambul, pentru marele premiu: IRANUL! Si se pare ca Rusia are dreptate.  Pe 8 august 2011, cu doua saptamani inaintea inceperii atacarii Libiei, Rogozin, pe atunci ambasadorul Federatiei Ruse la NATO, declara: „NATO is planning a military campaign against Syria to help overthrow the regime of President Bashar Assad with a long-reaching goal of preparing a beachhead for an attack on Iran.”

Daca atunci putea parea doar propaganda, acum, cand ne uitam inapoi, dar si inainte, se vede foarte clar ca FSB-ul si nu numai, stia exact ce aveau Aliatii de gand sa faca.

Sistem S-300 PMU-1 apartinand Greciei

Ori, stim cu toti, ca S-300 este ceea mai mare durere de cap pentru planificatorii, americani si evrei,  unui posibil atac asupra Iranului. Sistemul AA si antiracheta S-300 este destul de cunoscut ca avand virtual zero rateuri impotriva rachetelor balistice si de croaziera, de gen Tomahawk, rachete cu care americanii ar deschide balul in caz de atac. Nici impotriva aviatiei nu sunt deloc de lepadat, iar o inarmare  a Iranului cu S-300 PMU ar scadea considerabil sansele unui atac americano-israelian asupra Teheranului. Sau cel putin al unui atac ieftin.

Prevazatori, pilotii israelieni sunt deja la pregatire in Grecia, unde exact asta fac: se antreneaza sa scape de S-300 PMU-1 grecesti, insa totul poate fi doar un motiv de amuzament perntu rusi. In primul rand Grecia, fiind tara NATO, a primit cel mai probabil S-300 varianta de export, dar in caz ca se supara, Rusia ar putea trimite in Iran, S-300 varinata aproape de S-400 si atunci s-ar putea ca israelienii si americanii sa muste nisipul persan cu foarte mult talent! Dar cel mai probabil nu vor avea tupeul sa intre intr-un clinci prea dur cu S-300-le rusesc.

Greek air cover

Sursa: Debkafile

Sursa foto: Greekmilitary

 

Radare chinezesti in Siria

Standard

Cu cateva zile in urma Armata Siriana Libera( bre urat suna, ca la noi cu TVR-ul, in “89), a pus mana pe o instalatie antiaeriana a Armatei Siriene, aia adevarata si bineinteles ne-libera. Si tot bineinteles, au facut fotografii. Astfel se poate vedea ca radarul este unul chinezesc model Type 120 sau LSS-1.

Pozele au fost facute la baza al-Ghanto si in ele apare un radar …eliberat, cel mai probabil unul dintre cele doua modele de enuntate mai sus.

 Radarul, de cetatenie siriana, si etnie chinezeasca, zambind fericit in fata eliberatorilor sai!

Radar chinezesc Type 120-2S

Acest radar este unul de supraveghere pentru altitudine joasa, 3D,  omolog, intr-un fel cu GapFiller-ul nostru.

Sursa: china-defense

Hezbollah muta arme din Siria in Liban

Standard

Israelul si-a exprimat ingrijorarea cu privire la pierderea controlului de catre regimul Assad asupra unor unutati militare, inclusiv baze cu tehnica de aparare anti-aeriana.

Un posibil scenariu, in cazul caderii lui Assad, este acela ca Hezbollah sa gazduiasca pe teritoriul Libanului tehnologie avansata siriana, inclusiv rachete SCUD, pentru a le proteja.

Preocuparea survine rapoartelor ce indica faptul ca Assad ar putea pierde controlul unor facilitati militare.

Un alt raport indica reusita rebelilor in capturarea unei baze de aparare anti-aeriana, dar echipamentul radar si rachetele au fost rapid distruse de armata siriana, asa ca rebelii au fost nevoiti sa se multumeasca doar cu cateva Zsu-23 – 4.

Se crede ca Siria ar fi transferat rachete de tip Scud D catre Hezbollah inca din 2010, dar raman stocate in cadrul bazelor de pe teritoriul Siriei.

Intelegerea de pana acum prevedea mutarea rachetelor pe teritoriul Libanului in cazul unui conflict cu Israel.

Acum Siria se afla in mijlocul revoltei si exista ingrijorarea ca Hezbollah va muta rachetele in Liban, pentru a nu cadea in mainile rebelilor sau a altor elemente fara scrupule.

Daca se intampla acest lucru, Guvernul evreu trebuie sa decida daca trebuie sa atace convoiul s-au sa ignore transferul pentru a evita un conflict total cu Hezbollah si Siria.

O astfel de actiune a Israelului ar permite lui Assad sa gaseasca un tap ispasitor in ,,persoana” statului evreu, fapt ce ar distrage atentia publica de la reprimarea violenta a revoltelor.

Pe de alta parte, inzestrarea Hezbollah cu rachete Scud D ar creste semnificativ puterile organizatiei. Raza de actiune este de +700km,  capacitatea de a lovi cu focos non-conventional.

IAF (Israel Air Force) este in proces de a primi noi interceptoare Arrow capabile sa ,,loveasca” inclusiv Scud D.

Modernizarea  se numeste ,,Block 4″ si conţine software nou, care vizează îmbunătăţirea capacităţii sistemului de a intercepta rachete cu raza lunga de actiune, inclusiv Shahab-ul iranian sau Sajil-ul sirienilor.

In urmatoarele luni, Ministrul Apararii israeliene intentioneaza sa efectueze primul test al sistemului Arrow 3. Daca acesta va fi un succes, atunci Israelul va avea sanse mai ridicate in fata rachetelor inamice.

Israelul este ingrijorat si cu privire la posibilitatea ca arsenalul chimic sirian, ar putea cadea in maini fara scrupule. 60% din numarul israelienilor se afla in posesia unei masti de gaze, iar statul continua sa aloce bani pentru distribuirea acestor masti catre populatie.

Sursa: jpost.com

Nero Flash

DUPLEX TURCO-SIRIAN (1) -partea a II-a

Standard

SIRIA/REPUBLICA ARABA SIRIANA/ al-Jumhūriyyah al-‘Arabīyah as-Sūriyyah, este situata in regiunea numita “Cornul Abundentei”, stat islamic aflat sub regim militar si confruntat cu tensiuni interne grave. Siria, are un teritoriu de 185180 km² si o populatie de peste 22 de milioane de locuitori (in mare parte arabi -90,3%, dar si kurzi, armeni si altii). Apele teritoriale siriene se intind pe aproximativ 75 km/41 mile marine.

  Bugetul militar al tarii era estimat la peste 6% din PIB, iar militarii activi la peste 420000 de oameni (situatia astazi este cu totul alta, deoarece Armata se confrunta cu dezertari masive. Mai mult decat atat, fosti militari, dar si dezertori din armata regulata, au infintat “Armata Siriana Libera”, ce lupta impotriva regimului Assad–numarul luptatorilor se ridica in martie 2012, la 70000 de oameni. Deci, cu siguranta, numarul mentionat mai sus nu mai este de actualitate si trebuie luat ca atare), la care se adaugau fortele Ministerului de Interne (Jandarmeria -8000 de oameni; Garda Desertului/Politia de Frontiera -1800 de oameni). Stagiul militar era estimat ca avand durata de 24-30 de luni.

ARMATA SIRIANA avea in zilele sale “bune”, in cadrul Fortelor Terestre, aproximativ 300000 de oameni si cel putin 100000 de rezervisti, dispunand de sase divizii (fiecare avea in componenta sa cate trei brigazi de blindate, o brigada de infanterie motorizata si un regiment de artilerie); un numar mare de brigazi independente; 10 batalioane de comando; trei brigazi de ROT (aveau in dotare rachete SCUD, FROG, SS-12 si SS-21). Inainte de declansarea revoltei, Siria avea colaborari militare foarte bune cu China, Coreea de Nord, Belarus, Iran si Rusia, dar nu se stiu date certe despre o eventuala implicare a industriei de aparare locale. Oricum, sirienii produc cu siguranta armament usor de infanterie, munitii, mortiere, mitraliere grele, armament bacteriologic si chimic, rachete –cel mai probabil le asambleaza local, in mare parte cu sprijin chinez, nord-corean si iranian.

Echipamentul fortelor terestre (si ne referim strict la perioada de dinaintea izbucnirii revoltelor, fiindca astazi datele sunt in mod sigur altele –cantitati mari de armament si tehnica de lupta au incaput pe mana luptatorilor din Armata Libera) siriene, in marea lui majoritate de provenienta sovietica/ruseasca, este depasit si invechit, dar in stocuri mari. Dispuneau de cantitati mari, precum: peste 1400 de T-72 (intentionau sa modernizeze o parte dintre acestea, probabil cu Rusia si China, dar este greu de crezut ca au reusit sa intreprinda ceva); 1000 de T-62; 200 de T-55 MV (cu blindaj reactiv din prima generatie, de fabricatie sovietica, aparut pe la inceputul anilor *80, numit Kontakt-1); peste 2000 de T-54/55, multe dintre ele stocate; posibil 10 M-84 (T-72, facut sub licenta in fosta Iugoslavie, dar cel mai probabil neoperationale); peste 100 de PT-76, tanc amfibiu usor de fabricatie ruseasca.

T-72 siriene

BMP-1

 

Au un numar mare de vehicule blindate si transportoare de trupe, precum: peste 2300 de BRDM-1 (posibil, multe dintre acestea sa fie stocate); cam 600 de BRDM-2, o parte dintre acestea fiind echipate cu rachete AT sau destinate trupelor NBC; cel putin 1500 de BTR-40/50/60/152, si variante ale acestora construite in China, Cehoslovacia si Polonia (nu toate sunt insa in stare de functionare).

Artileria siriana dispunea de peste 2600 de guri de foc de calibrele: 122/130/155/160/180 –multe dintre acestea fiind mortiere, dar si obuziere, precum: A-19; M-30; D-74; D-30; M-46; D-20; ML-20; D-1; S-23 (le cunoastem foarte bine deoarece si Armata Romana le-a avut candva in dotare, fiind de productie sovietica de prin anii *40/*50/*60/*70. Posibil ca sirienii sa le fi modernizat local, dar nu exista date certe in acest sens). Dispuneau si de un numar mare de obuziere autopropulsate de calibrul 122 mm, 2 S1-GVOZDIKA (peste 400); 50 de 2 S3 AKATSIYA, calibrul 152 mm, posibil modernizat local; 2S4 TYULPAN, mortier autopropulsat de calibrul 240 mm; obuzier autopropulsat T-34/D-30 –realizat local, fiind o “imperechere” a sasiului de T-34 cu obuzierul calibrul 122 mm, D-30, posibil 40 de unitati.         Aveau un numar mare de ROT, atat de provenienta sovietica/ruseasca, cat si copii chinezesti ori nord-coreene ale acestora, precum: cam 24 de FROG-7; 18 lansatoare TEL de SCUD B (probabil si 60 de rachete achizitionate din URSS) –dar au achizitionat pe la inceputul anilor *90 din Coreea de Nord si variantele SCUD-C/D (cel putin 150 de rachete, numite HWASONG-6, dezvoltate se pare in comun de cele doua tari. Siria, probabil le monteaza local din componente livrate de catre nord-coreeni), ce au autonomia cuprinsa intre 500-700 km.

2S3 AKATSIYA

BM-27 Uragan

 

Aceste rachete, pot fi cu certitudine echipate cu ogive chimice, avand chiar o varianta dezvoltata local cu suport nord-coreean ce ar atinge 1300 km (asemenea rachete –posibil 21- echipate cu ogive chimice au fost desfasurate la ordinul presedintelui Assad la granita cu Turcia, avand ca tinta provinciile sudice si centrale ale acestei tari). Este binecunoscut faptul ca Siria a produs/produce, arme chimice si bacteriologice, precum: Soman, Sarin, Tabun, VX, Gaz Mustar, Antrax, Ciuma –avand depozitate cantitati foarte mari, de ordinul tonelor; de dezvoltarea in trecut a programului de inarmare chimica si bacteriologica, n-ar fi „total” straine, Coreea de Nord (RPDC, dispune de cantitati insemnate de arme chimice, Sarin, Soman, dar si de arme bacteriologice, precum virusi de variola si ciuma, fiind banuiti ca le-au livrat cantitati insemnate sirienilor), Iranul, China si URSS. Au un numar cuprind intre 36-40 de rachete SS-21 SCARAB si 18 TEL, cu siguranta varianta nord-coreeana, KN-02 (copie dupa SS-21 SCARAB/OTR-21 TOCHKA sovietica, racheta balistica cu raza scurta de actiune, de aproximativ 70-120 km, montata pe TEL –MAZ 630308, avand motor cu combustibil solid, o singura treapta, ghidaj inertial. Poate fi dotata cu o singura ogiva nucleara de 10/100 KT, dar si cu incarcatura exploziva si chimica de cel mult 480 kg).

SCUD-C Siria

Type 63

 

Probabil, sirienii dispun de cateva rachete M-9, achizitionate din China (DF-15/CSS-6, cunoscuta si ca M-9, este o racheta balistica cu raza scurta de actiune, SRBM, avand aproximativ 600 km autonomie si incarcatura de 500 kg -conventionala, chimica, posibil si nucleara –Siria nu dispune insa de asemenea focoase, desi a existat intentia de dezvoltare a unui program nuclear militar). Nu este sigur daca dispun si de racheta balistica nord-coreana, RODONG-1 (a aparut prin anii *80, fiind o modernizare a celei sovietice SS-1 SCUD, cu suport chinez. RODONG, dispune de mai multe variante, avand autonomia cuprinsa intre 900-1300 km). Se stie insa ca au cumparat din Iran un numar incert de rachete balistice, M-600/FATEH-110 (Victorioasa -racheta strategica cu raza scurta de actiune iraniana, probabil de inspiratie chineza. Racheta are o singura ogiva, raza maxima de actiune de 300 km, viteza supersonica -Mach 3,5, ghidaj inertial/electro-optic in faza finala a zborului, motor cu combustibil solid, o singura treapta, 3500 kg greutate si lungime de 9 m. Sirienii se pare ca fabrica local aceasta racheta cu ajutorul iranienilor). Din Iran, au mai cumparat un numar neprecizat de rachete, ZELZAL-2 (raza maxima de actiune de 300 km, combustibil solid, o singura treapta) si SHAHAB -2 ( are raza de actiune de 750 km, o singura treapta, fiind o racheta cu combustibil lichid, realizata dupa cea sovietica SCUD).

Armata Siriana dispune de un numar mare de rachete antitanc, in mare parte de provenienta sovietica/ruseasca, precum: SNAPPER; SAGGER; SWATTER; SPIGOT; SPANDREL; HOT-Franta; MILAN-Franta; KORNET; METIS-M (facuta local sub licenta); BASTION; SNIPER; SPRINGER; SAEGHE-2-Iran; TOOPHAN-Iran. Este insa posibil ca multe dintre acestea sa fie stocate, cu deosebire cele mai vechi, provenite de la URSS.

Dispun de MLRS in numar mare, precum:  FADJIR-3, de calibrul 240 mm, cu 12 tuburi lansatoare, este varianta iraniana a Katiushei sovietice, avand lungimea de 5,2 m si raza de actiune de 45 km, greutate de 407 kg si ogiva de 45 kg; FADJIR-5, de calibrul 333 mm, montata pe camioane 6×6, cate 4 tuburi lansatoare, fiind varianta iraniana a celei chinezesti, WS-1 (racheta are raza maxima de actiune cuprinsa intre 75-90 km, putand fi dotata si cu ogiva cu incarcatura chimica sau submunitii), dar si varianta locala construita sub licenta chineza, KHAIBAR, de calibru mai mic -302 mm; cel putin 200 de unitati Type 63 (copie chineza a celui sobietic, BM-12), calibrul 107 mm, fabricat local; BM-14 sovietic, calibrul 140 mm, in numar mare;  cel putin 300 de BM-21 GRAD, calibrul 122 mm; BM-24, sovietic, calibrul 240 mm, cu 12 tuburi lansatoare; cel putin 40 de instalatii BM-27 URAGAN, sovietice, calibrul 220 mm. Nu se stie insa cate mai sunt operationale, dar unele sunt foarte vechi, de prin anii *60/*70. Exista informatii neconfirmate ca ar avea in dotare si RA’AD, MRLS de fabricatie iraniana, calibrul 220 mm.

 BUK M-2E

Au artilerie AA in numar mare, precum: intre 300-600 de ZSU-23-2/ZSU-23-4 (23 mm); cam 10 ZSU-57-2 (57 mm); peste 300 de M-1939, calibrul 37 mm, posibil si din sursa chineza; peste 700 de S-60, calibrul 57 mm; cam 30 de KS-12, calibrul 85 mm; peste 25 de KS-19, calibrul 100 mm. Mare parte sunt prea vechi ca sa fie in stare de functionare, si foarte probabil sunt stocate.

La sisteme SAM stau si nu stau bine, fiindca aceste sisteme, in mare parte sovietice, dupa unele surse n-au fost bine intretinute: SA-6/7/8/9/11/13/18. De remarcat este existenta in inventar a sistemelor: SA-17/BUK M2; PANTSIR S-1/SA-22 (probabil 50 de unitati. Sistemul foloseste racheta 57E6 –greutate 90 kg; lungime 3,2 m; diametrul de 0,7 m; ogiva de 20 kg; motor racheta cu combustibil solid; raza de actiune de 20 km/12 mile marine si 15000 m altitudine; viteza supersonica. Sistemul dispune de doua tunuri de calibrul 30 mm -2A38M, ce pot trage cate 2500 proiectile/minut la o distanta cuprinsa intre 2- 4000 m/altitudine maxima de 3000 m, viteza initiala a proiectilului fiind de 960 m/s. Sistemul are propriul radar, putand actiona independent de alte sisteme -1RS2-1E, radar de conducere a focului, avand raza de actiune cuprinsa intre 36-40 km (poate detecta tinte mici, de 2 m², de la 28 km), putand angaja si urmari 10 tinte simultan.

S-23

ZSU-57-2

 

Despre Fortele Speciale Siriene nu se cunosc date concrete, dar acest stat este banuit ca fiind unul dintre sustinatorii si finantatorii organizatiilor teroriste palestiniene, ce lupta impotriva statului Israel. Se pare ca sirienii –in speta, Serviciile Secrete Siriene –au „creat” Saiqa, o organizatie aparuta in 1968, cotata a avea cel putin 2000 de luptatori, pe care regimul sirian ii foloseste in eliminarea oponentilor din tara si din afara ei. Totodata, Mossad suspecteaza aceasta organizatie de organizarea si desfasurarea unor atacuri pe teritoriul israelian. Chiar si Serviciile Secrete Egiptene, GIS-General Intelligence Services, ii suspecteaza de organizarea unor atacuri pe teritoriul egiptean. Este foarte probabil ca acesti luptatori sa sustina astazi, impotriva vointei populare, regimul Assad –luptand impotriva conationalilor lor.

Va urma…

 

   WW

www.roketsan.com.tr/ –

www.otokar.com/ –

www.aselsan.com.tr/

www.tai.com.tr/

www.militaryphotos.net/…/showthread.php?…

http://www.network54.com/…/1214773866/?…

http://www.acig.info/CMS/index.php?…

en.wikipedia.org/…/Equipment_of_the_Syri

http://www.globalsecurity.org/…/army-equipment…

Rusia planuieste suspendarea livrarii de S-300 catre Siria

Standard

Rusia, principalul producator de armament pentru Siria, a suspendat contractul ce prevede furnizarea sistemelor cu raza lunga de actiune, S-300.

Publicatia ruseasca Vedomosti a citat surse anonime din cadrul complexului militar industrial.

Existenta contractului nu a fost cunoscuta, pana saptamana trecuta, cand a fost descoperita intr-un raport anual si publicata online prin decizia celor de la Almaz-Antey.

Raportul afirma ca cele mai mari contracte sunt semnate cu Algeria ( care plateste 39 milioane de dolari pentru un sistem cu raza lunga de actiune) si Siria care a semnat un contract pentru acelasi tip de sistem in valoare de 105 milioane de dolari.

Conform contractului cu sirienii, livrarile urmeaza sa fie facute in perioada 2012-2013. Dar Vedomosti sustine ca doua surse diferite, anonime, au declarat: livrarile au fost suspendate ,, dupa un ordin direct de sus”.

Este neclara provenienta acestor rapoarte, dar sunt deja speculatii cu privire la posibilele motive pentru un astfel de pas.  Unii au sugerat că Moscova a decis să împace Washington şi Tel Aviv, situatie similara cand in 2010 Rusia a decis anularea contractului cu Iranul. Cu toace acestea, circumstantele de atunci au fost total diferite. Daca rusii ar fi respectat contractul atunci incalcau un embargo international. Dar nu un astfel de embargo afecteaza relatiile dintre Moscova si Damasc.

Alte surse sugereazaca Siria pur si simplu nu isi permite acest sistem din motive financiare. Aceasta teorie apare ca urmare a faptului ca Rusia a iertat Damascul pentru datoria de 10 miliarde de dolari in schimbul viitoarei dotari cu armament.

Nici un oficial nu a comentat acest subiect. Presedintele Vladimir Putin a declarat ca exporturile catre Siria contineau armament ce nu putea fi folosit in conflictele civile si ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, sustine ca in cadrul contractelor mai vechi semnate intre cele doua state, s-a livrat doar echipament defensiv.

Comertul militar intre Rusia si Siria:

Atentia s-a concentrat asupra relatiilor militare dintre Rusia si Siria, pentru ceva timp, inca de cand presa internationala sustinea ca rusii au furnizat elicoptere pentru regimul Assad.

Secretarul american de stat Hillary Clinton ce a criticat Rusia, a fost nevoita sa dea inapoi  si sa admita ca transportul cuprindea elicoptere mai vechi ce au ,,vizitat” Rusia pentru reparatii.

Printre exporturi se numara doua baterii K-300 Bastion pentru pentru apararea de coasta.

Doua sisteme anti-rachete balistice;

Doua siteme anti-aeriene BUK-M2 si PANTSIR-S1.

Un contract de 550 milioane de dolari a fost semnat la inceputul acestui an pentru 36 de avioane Yak-130. Rusia a promis capacitati usoare de lupta pentru acest tip de avion.

24 de MiG-uri 29.

Foto: airliners.net

Se presupune ca nici unul dintre aceste contracte nu a fost indeplinit.

Sursa: Russia Today

 

Nero Flash