Arhive pe etichete: marina romana

Nu suntem noi cei mai fraieri! Si canadienii si-au luat-o de la fratii lor britanici!

Standard

Marea Britanie şi-a păcălit un aliat important. A vândut Canadei pe bani grei submarine neutilizabile

 

Canadienii au fost de-a dreptul „nesăbuiţi” să cumpere, în 1998, patru submarine pe 750 de milioane de dolari canadieni, când ele nu mai erau funcţionale din 1993, susţine un deptuat britanic aflat în coaliţia de guvernare. Scandalul aduce aminte de cel din România, când guvernul a achiziţionat, în 2003, două fregate britanice second-hand la preţuri supraevaluate.

 

Guvernul de la Londra nu a făcut decât să păcălească administraţia de la Ottawa când i-a vândut patru submarine uzate. Niciuul din ele nu e operaţional,iar Canada ar trebui să ceară o rambursare Marii Britanii. Sfatul a venit de la Mike Hancock, un deputat britanic liberal-democrat (partid aflat în coaliţia de guvernare a lui David Cameron), într-un interviu pentru televiziunea publică din Canada, scrie AFP, preluat de Mediafax.

 

„De ce au fost canadienii atât de nesăbuiţi să cumpere? Sunt consternat că am încheiat un acord atât de stupid cu un aliat atât de important….Fie a fost de vină incompetenţa canadienilor, fie Ministerul Apărării din Marea Britanie i-a păcălit”, a spus Hancock.

Pentru a fi mai plastic, Hancock a explicat că submarinele erau într-o asemenea stare de degradare, încât pe ele ar fi trebuit scris cu vopsea: „Cumpărători, staţi departe!”.

 

HMCS Victoria, SSK-876

Cumpărate cu sute de milioane, reparate cu miliarde. Tot nefuncţionale

 

Canada a cumpărat submarinele britanice în 1998 pentru 750 milioane de dolari (circa 574 de milioane de euro) patru submarine care erau scoase din funcţiune din 1993. Apoi, miliarde de dolari canadieni au fost cheltuiţi de Marina canadiană pentru „modernizarea” lor.

 

În cei 15 ani de când au fost cumpărate, submarinele au funcţionat, în total, trei ani. Şi nu numai că nu au funcţionat şi că repararea lor costă sume uriaşe, dar prezintă un risc pentru viaţa marinarilor. Flota submarinelor cu propulsie clasică a suferit multiple avarii de-a lungul anilor: unul a fost atacat de rugină, altul a luat foc în 2004 (un marinar a murit şi alţi nouă s-au intoxicat cu fum) iar al treilea nu se poate scufunda la adâncime din cauza unei fisuri.Niciunul nu poate lansa torpile.

 

Ministrul canadian al Apărării, Peter MacKay, a declarat luna trecută că aceste submarine trebuie să fie gata de a fi lansate la apă din nou în 2013 mulţumită unor importante lucrări de modernizare. O parte a presei a considerat că e vorba doar de o glumă bună.

Deputatul britanic a ridicat problema submarinelor în Parlamentul britanic chiar în 1998. Dacă atunci Canada ar fi iniţiat o dezbatere, poate lucrurile ar fi evoluat altfel, spune el. Hancock a indicat pentru CBS News că va întreba Parlamentul britanic „de ce le-am vândut, ştiind că sunt probleme de structură cu ele”.

Despre submarinele britanice, acum canadiene, ar mai fi de spus ca sunt din clasa Upholder, sau Type 2400, retrase de UK in 1993, si sunt proiectate in anii ’70.

Fregatele britanice second-hand ale României

 

Întreaga poveste aduce aminte de ce s-a întâmplat în România. În 2003, guvernul român a achiziţionat două fregate britanice second-hand. Fregatele au fost cumpărate în schimbul a 116 milioane de lire sterline, în 2003, după ce, pe parcursul anului 2002, mai multe delegaţii britanice şi reprezentanţi ai firmei de armament BAE Systems au vizitat România. Preţul real ar fi fost de 200.000 de lire pentru amândouă.

 

Ulterior, BAE Systems, compania care a vândut fregatele, a fost investigată de Serious Fraud Office (SFO, Oficiul britanic pentru fraude grave) pentru fapte de corupţie, inclusiv în cazul acestei afaceri. Directorii BAE Systems (cea mai mare companie de armament din Marae Britanie) au fost audiaţi pentru suspiciunea că ar fi dat comisioane de milioane de lire autorităţilor pentru a încheia contractul.

 

BAE Systems a fost acuzată şi că a plătit o mită de 75 de milioane de pentru un acord de 1,6 miliarde de lire sterline pentru vânzarea de avioane de luptă Gripen către Africa de Sud. Aparatele Gripen sunt fabricate de firma suedeză Saab, la care BAE deţine o cotă de 20%.

În România, firma ar fi dat o mită de 6 milioane de lire. Suma s-ar fi împărţit, scria cotidianul „The Guardian”, între un cetăţean britanic şi un politician român. Tot „The Guardian” a scris că o româncă şi soţul ei de origine britanică (intermediari) au fost arestaţi, la Londra, sub acuzaţia că au încasat ilegal un comision din vânzarea celor două fregate britanice către România (botezate ulterior „Regele Ferdinand” şi „Regina Maria”).

In privinta fregatelor, daca ar fi fost modernizate, nu cred ca am mai vorbi astazi despre teapa. Daca a fost o teapa aia ne-am tras-o singuri nefiind in stare in atatia ani de zile sa le aducem la un nivel de inarmare corespunzator.

 

Articole preluat din Adevarul

 

 

 

 

Reclame

Sistemul antiracheta de la Deveselu

Standard

Faimosul deja scut din Oltenia isi va incepe cariera in aceasta primavara, cand este programata incepererea lucrarilor la noua facilitate. Nu este inca vorba de montarea rachetelor sau a radarului, ci de lucrari de amenajare pentru desasurareas ulterioara a sistemelor electronice.

Asa cum am mai scris pe aici, Deveselu urmeaza sa fie gazda unei baterii de 24 de interceptoare SM-3, destinate  unor eventuale atacuri cu rachete trase spre zona NATO, a unui sistem radar si foarte posibil a unei baterii de rachete Patriot PAC 3.

In Oltenia vor lucra permanent aproximativ 200 de militari americani si un numar neprecizat de militari romani, care, contrar cu zicerile lui Rogozin, nu vor fi folositi la maturatul curtii, ci, dimpotriva, vor  fi pregatiti si antrenati in operarea intregului sistem de armament. Scopul acestei pregatiri este destul de incert, in sensul ca sunt absolut sigur ca Romania nu are in vedere, sub nici o forma, achizionarea in viitor a unui sistem antiracheta SM-3, cu lansare de la sol.

Singura varianta de lucru ar fi, discutile care au avut loc intre noi si americanii, posibilitatea ca Fortele Navale sa achizioneze candva, cumva, varianta navala sistemului (AEGIS). Stim sigur ca astfel de discutii s-au purtat deja, iar SUA a fost de acord cu aceasta posibilitate.

Se aveau in vedere fregatele Typ 22, daca aceastea chiar ar suporta un radar de tip Master Spy-1 plus rachetele, sau cumpararea/constructia de nave dedicate acestui sistem. Lockheed Martin a recunoscut ca se afla in discutii cu partea romana, atat in vedere modernizarii/constructiei de nave, cat si in vederea dotarii acestora cu sistemul AEGIS.

Dar, deocamdata, sunt doar discutii si din acest motiv nu inteleg de ce militarii romani vor fi pregatiti pentru operarea rachetelor SM-3 ce vor fi dislocate la Deveselu. Nu se poate preciza gradul de implicare viitoare a militarilor romani, ci doar se poate spune ca va fi o colaboarae, mult dincolo de paza unitatii.

 

 

Sistemul AEGIS pe fregatele Romaniei

 

foto: http://www.mda.mil

Nava Americana Vella Gulf a intrat astazi in Constanta

Standard

Vizita crucisatorului american este in legatura cu exercitile navale contra pirateriei, exercitii la care va lua parte si Fregata Regina Maria, impreuna cu elicopterul sau Puma Naval. Astfel intrebarea care dintre cele doua fregate Typ 22 va participa la misiune UE NAVFOR Atalanta a UE in zona Oceanului Indian, incepe sa capete raspuns.

Daca Regina Maria face pregatirea alaturi de americani, putem presupune ca tot aceasta nava va fi desemnata pentru misiuni antipiraterie in zona Golfului Aden. Iar nava Americana si echipajul sau au foarte multa experienta in acest tip de lupta.

Dar Vella Gulf are si alte caracteristici mai speciale. Astfel  nava este un crucisator purtator de rachete din clasa Ticonderoga si are in dotare si sistemul AEGIS.

Dupa USS Monterey,  Vella Gulf este al doilea crucisator AEGIS care-si desfasoara activitatile prin Constanta. Putem presupune, ca la fel ca in cazul lui USS Monterey, rusii vor face iarasi clabuci la gura, infierandu-i pe americanii prea lacomi, care se baga in ligheanul lor, adica in Marea Neagra!

Cum anul viitor sistemul antiracheta de la Deveselu va incepe sa se contureze, putem presupune ca astfel de vizite vor fi din ce in ce mai dese…

USS Vella Gulf, CG-72, Tionderoga class, cu sistem AEGIS la bord

Sursa: ziaruldeiasi

Vella Gulf este o nava cu o cariera foarte impresionanta, veterana in lupta contra pirateriei! Va recomand sa cititi si pagina dedicata navei de pe Wikipedia.

La ce sa ne asteptam in 2012, militar si economic.

Standard

Militar nu putem decat spera ca in sfarsit se vor porni cateva programe ce treneaza de prea mult timp. Vedeta ar fi, bineinteles, avionul multirol! In 2012 este OBLIGATORIU luarea unei decizii privind tipul aparatului si graficul livrarilor, de asemenea si sistemul de finantare. Problema ar fi ca aceste discutii necesita mult timp intr-o tara normala, pe cand la noi s-ar putea sa dureze foarte, foarte mult timp! Asta daca nu cumva problema este deja rezolvata, asteptandu-se doar un moment propice pentru anuntarea vesti. Daca va fi asa, cel mai bun moment mi s-ar parea primavara viitoare, undeva pe la sfarsit!

Tinand cont ca in noiembrie vor fi alegeri, iar 2012 nu va fi un an de bum economic, anuntarea unei investitii (poate mai multe), in urma offset-ului legat de achizitia multirolului, asezonata cu batai de tobe pentru mii de noi locuri de munca, sute de milioane intrati la buget, etc, etc., ar putea fi viabila.

Al doilea proiect extrem de important este Marina Militara, prea mult timp lasata in paragina. Anul acesta una din fregatele tip 22, va participa la operatiune Atlanta a UE, privind stoparea pirateriei in Oceanul Indian, in jurul Cornului Africii, beneficiari…piratii somalezi! In premiera absoluta pentru noi, un IAR 330 Puma Naval, va fi operational la bordul fregatei! Si va si inarmat…

Un IAR 330 Puma Naval, in hangarul uneia dintre fregate

Dar tot in 2012, DpA  a anuntat ca doreste, ceva mai ferm de data asta, sa atribuie contractul de modernizare a celor doua fregate, iar modernizarea propriuzisa sa inceapa cel mai tarziu la inceputul lui 2013. Tot la Fortele Navale se doreste si demararea contructiei celor patru corvete si patru vanatoare de mine, si de asemenea, modernizare submarinului Delfinul. Ideea ar fi ca in 2012 sa se intocmeasca planurile, sa se aleaga tipul navelor si constructorii, iar in 2013 sa porneasca efectiv constructia.

Racheta STAR 80L

Tot in 2012, odata cu desemnarea companiei pentru modernizarea fregatelor,  vom putea in sfarsit sa ne dam cu presupusul asupra directiei spre care se uita marina, pentru inzestratre cu rachete antinava, antiaeriene, ce tipuri de sisteme AA doreste sa cumpere, si prin extensie ne putem face o idee si pentru urmatoarele etape de inzestrare, nu numai in marina, ci si pentru trupele de uscat.

Ca un exemplu, sistemul de rachete cu raza scurta montat pe fregate, va fi un foarte bun indicator pentru sistemul cu raza scurta si medie pe care fortele terestre il au in vedere. Va fi  VL MICA de la MBDA, asa cum era preconizat?!

Fortele Terestre au si ele un an definitoriu pentru inzestrare! Noul transportor amfibiu blindat (TBT) SAUR 3, se asteapta sa fie in sfarsit vazut pe roti si full option, gata sa intre in productia de serie in 2013. Si aici extrem de importante vor fi sistemele de armament ce vor fi montate pe el. SAUR 3 va avea doua configuratii extrem de…indicative, pentru modul cum gandesc ai nostri viitorul, si anume varianta dotata cu rachete AA, ce tip vor fi, si daca STAR 80 mai intra in vederile de dezvoltare a SMG-ului.

La capitolul rachete AT misterul nu prea exista: vor fi Spike si cu asta basta!

Tot prin 2012 speram sa vedem, in sfarsit, noua arma de asalt, versiune finala, a Armatei.

Tot pe langa Fortele Terestre ar fi si alegerea macar, a sistemului de rachete AA cu raza lunga. Zic macar alegerea daca nu si semnarea vreunui contract, lucru destul de putin probabil de altfel, si poate lansarea modernizarii Hawk! In rest la sol nu ma astept la ceva spectaculos, la ceva care sa ne lase cu gurile cascate, cu toate ca ar avea destule domenii de acoperit.

Fortele aeriene…in afara de mult discutatul avion multirol, 2012 va aduce in mod sigur inca doua( daca nu cumva pe toate patru ramase)  aeronave C27 J Spartan utilate full, din care unul cu un modul MEDEVAC cu tot, si doua cu sistem de realimentare in aer. De asemenea ar trebui ca cele patru Hercules C-130 sa-si primeasca noile sisteme defensive pentru medii ostile.

Iar la nivel de zvonuri, tot anul acesta s-ar putea lua in discutie, la nivel de concept, achizitia unui nou tanc modern pentru acoperirea gaurilor create de dotarea cu T-55 si TR 580. Asta inseamna ca daca anul acesta se vor hotara asupra unui nou car de lupta, il putem avea undeva la sfarsitul decadei. Importat, construit in tara, nu se stie nimic sigur, doar ca ultima oara cand s-a discutat ideea unui nou tanc, importul la cheie a fost scos din calcul primul!

Elicoptere de lupta, un nou avion de antrenament (XT sau alta varianta), elicopetre de transport, nave auxiliare pentru Flota, masini 4X4 inlocuitoare ale ARO, camioane noi, ATROM, LAROM cu rachete EXTRA…toate acestea sunt pentru moment in ceata. Nici anulate, dar nici nu au un orizont clar de timp. Ba pentru cateva din ele nici nu stim sigur daca mai intra in vederea Armatei.

 

Dar asa cum am spus mereu, definitoriu pentru inzestrarea viitoare, este blestemattul de avion! Si aici nu numai din cauza alegerii cu care mal al Atlanticului facem afaceri, ci mai ales din cauza bugetului. Armata nu se poate gandi la altceva pana nu-si rezolva cea mai stringenta problema, si abia apoi in functie de banii ramasi sa se uite imprejur si sa-si mai faca niste calcule. Asadar pana nu vedem semnat contractual pentru avion, nu are prea mai are rost sa ne uitam dupa alte aranjamente pentru inzestrare sau modernizare…

 

 

 

Variante pentru modernizarea fregatelor T22

Standard

Recent DpA anunta ca o prioritate lansarea in perioada urmatoare a procesului de modernizare a fregatelor T22, cu atribuirea contractelor in 2011-2012 si executarea lucrarilor efective din 2013.

Desi pana la aceasta data sint cunoscute foarte putine lucruri despre cerintele operationale sau lista scurta a firmelor invitate la licitatie, cred ca asta ar fi un moment bun de a re-deschide subiectul si a imagina cateva din variantele in care ar putea sa arate fregatele modernizate.

Scurta istorie a fregatelor Type 22

 

Fregatele Type 22 au fost proiectate la mijlocul anilor ’70 pentru a indeplini misiuni de escorta anti-submarin insa prin imbunatatiri succesive au evoluat la capacitatile unor fregate multi-rol.

Principalele arme erau reprezentate de elicopterele ambarcate Lynx, sonarul ambarcat si cel remorcat precum si cele doua lansatoare cu cate trei tuburi lansatoare de torpile. Au fost primele fregate ale Royal Navy proiectate fara un tun de calibru mare sau mijlociu, fiind considerat inutil pentru misiunea principala ASW.

Pentru lupta anti-nava erau prevazute cu patru lasatoare Exocet iar pentru apararea aeriana apropiata cu doua lansatoare cu cate sase rachete Seawolf.

 

Propulsia era asigurata de 4 turbine cu gaze, doua RR Tyne pentru croaziera si doua Olympus pentru atingerea vitezei maxime.

Prima unitate a intrat in dotare in anul 1979, seria initiala „Batch 1” fiind compusa din 4 unitati. Ulterior o noua serie de 6 unitati a fost comandata dupa un proiect modificat, „Batch 2”, care avea ca principale diferente o lungime mai mare cu 15 metri si cresterea deplasamentului, de la 4.400 la 4.800 de tone.

Incepand cu HMS Brave, turbinele Olympus au fost inlocuite cu Spey pastrand insa perechea de turbine Tyne.

  Fregata Type 22 Batch 1

 

   Fregata Type 22 Batch 2

Radarul de cercetare si achizitie era de tipul Marconi 967/968 iar cel de navigatie Kelvin Hughes 1006, cu radarele de conducere a tirului pentru rachetele Seawolf produse tot de Marconi, Type 910/911.

Sonarul ambarcat era de tip Ferranti 2050 si cel remorcat Dowty 2031.

Protectia electronica era asigurata de sistemul de interceptare MEL UAA-1 si BAE AN/SSQ-108 si doua sisteme de bruiaj Type 675, navele fiind capabile sa conduca misiuni de tip ELINT.

Varianta finala Batch 3, cea mai puternica, a fost rezultatul concluziilor trase in urma conflictului din insulele Falkland, unde lipsa unui tun de calibru mediu pentru bombardament la tarm si a unui sistem de aparare anti-aeriana la foarte mica distanta au devenit defecte evidente.

Lungimea a fost crescuta din nou, cu aproximativ 2 metri, lansatoarele Exocet au fost inlocuite cu un tun de calibrul 114mm si au fost instalate doua lansatoare cu cate 4 tuburi Harpoon in fata catargului principal, dubland astfel numarul de rachete anti-nava disponibile si un sistem de aparare la foarte mica distanta, Goalkeeper cu 7 tevi rotative, de 30mm.

Au fost construite 4 unitati din aceasta ultima varianta, care au intrat in dotare intre anii 1988-1990.


  Fregata Type 22 Batch 3

 

Cu toate ca au avut o comportare buna in timpul conflictului din insulele Falkland si au fost considerate unele dintre cele mai reusite nave ale Royal Navy, din cauza costurilor de intretinere considerate prea mari s-a luat decizia de a le retrage din serviciu la jumatatea duratei de viata si inlocuirea lor cu fregate Type 23, mai moderne, cu echipaj si deplasament mult redus, deci si costuri de intretinere mai mici.

Astfel, primele patru unitati (Batch 1) au fost transferate din dotarea Royal Navy catre Brazilia in anii 1995-96, iar cele 6 unitati ale Batch 2 au fost scoase din dotare intre anii 1999-2002.

Doua dintre ele au fost folosite ca tinte, una vanduta la fier vechi si celelalte trei vandute catre Chile (1) si Romania (2).

Cele 4 unitati Batch 3 au fost scoase din serviciu in 2011 si asteapta decizia privind destinatia finala.

 

Fregatele Regina Maria & Regele Ferdinand

Printr-un acord de achizitie in valoare de 116 milioane de lire Romania a cumparat fregatele Batch 2 HMS Coventry (F98) si HMS London (F95), acestea fiind revitalizate si re-echipate intre anii 2003-2005, intrand in serviciu ca Regele Ferdinand (F221) si Regina Maria (F222).

In urma primei etape a programului de dotare, desfasurata in Marea Britanie, lansatoarele Exocet si SeaWolf (cu radarele de urmarire aferente) au fost demontate si navele au primit un set minimal de echipamente cum ar fi tunul Oto Melara de 76mm controlat deocamdata doar printr-un sistem optic Radamec T2500, un sistem de conducere a focului Nautis 3 si un sistem de contramasuri electronice Terma.

Au fost cumparate de asemenea torpile usoare de tip StingRay.

Cele 3 elicopterele cu care urmeaza a fi dotare fregatele sint IAR-330 Puma Naval, practic varianta navalizata a SOCAT, dotate in plus cu flotoare si cu un radar Telephonics RDR-1500/1700.

Fregata Regele Ferdinand

 

La data achizitiei se planifica o a doua etapa a programului de modernizare pentru anii 2008-2009, in care fregatele sa isi primeasca armamentul principal, rachetele anti-nava si anti-aeriene precum si inlocuirea sistemelor radar cu unele mai moderne.

Aceasta etapa a fost amanata succesiv si s-ar parea ca abia in anul 2012 se va lua decizia de re-incepere a procesului de modernizare, cu derularea procedurilor de atribuire a contractelor si lucrarile efective urmand a se desfasura din 2013.

Se cunosc foarte putine detalii despre cerintele pe care vor trebui sa le indeplineasca viitoarele sisteme instalate la bordul fregatelor, acestea depinzand de tipul de misiuni pe care Marina doreste sa le execute cu ele dar se poate face o lista a echipamentelor probabil de a fi inlocuite/instalate precum si a posibililor furnizori.

 

Lista de echipamente necesare ar cuprinde:

– un nou radar multifunctional de cercetare si descoperire tinte aeriene si navale, care sa-l inlocuiasca pe cel actual Marconi 967/968.

– sistem de rachete anti-aeriene

– in functie de alegerea tipului de rachete AA, radar de urmarire tinte si ghidare rachete

– radar pentru controlul tunului de 76mm

– sistem de rachete nava-nava

– sistem de aparare anti-aeriana cu raza foarte scurta de actiune

– optional, in functie de accentul pus pe rolul SAM, un radar de cercetare aeriana si avertizare timpurie cu raza lunga

– un sonar remorcat si, optional, un nou sonar ambarcat.

– pentru elicopterele navale, rachete anti-nava.

 

Instalarea unor echipamente pe navele care nu au fost special proiectate pentru primirea lor este destul de dificila si pentru a incerca identificarea posibilelor optiuni in cazul fiecarui element din lista de mai sus, cea mai simpla cale ar fi sa analizam cateva programe de modernizare similare.

Cele mai importante lucruri de urmarit ar fi solutiile pentru pozitionarea diverselor echipamente, cum ar fi lansatoarele de rachete anti-aeriene (avand in vedere ca fregatele Type 22 nu au avut prevazute magazii VLS), cele nava-nava dar si modalitatea de instalare a radarelor (radare mai puternice insemnand in general o greutate mai mare a suprastructurii si deci generarea unor probleme de echilibrare).

 

Doua scurte studii de caz

Chile – fregata Almirante Williams FF-19 (fosta HMS Sheffield)

 

Poate cel mai bun exemplu ar fi modul in care Chile a modernizat fregata Type 22 Batch 2 cumparata in aceeasi perioada in care Romania a cumparat fregatele ei.

Fregata Almirante Williams la transferul spre Chile

 

Modificarile au constat in instalarea:

– radar multifunctional ELTA EL/M 2238 L (se pare ca adaugat celui de tip Marconi 967/968)

– 2 lansatoare rachete anti-aeriene Barak 1

– 2 radare de urmarire pentru rachetele SAM, ELTA EL/M-2221 STGR

– siteme rachete nava-nava Harpoon

– tun Oto Melara de 76mm (singurul lucru comun, deocamdata, cu fregatele romanesti)

– sisteme aparare VSHORAD 2x35mm si 2x20mm Oerlikon

Echipamente instalate pe fregata Almirante Williams

 

  3D modificari ale fregatei Almirante Williams

 

Modernizarea a adus fregata la un standard echivalent cu Batch 3, cu modificari (si probabil) costuri minime.

In timp ce lansatoarele Harpoon au aceeasi pozitie ca in cazul fregatelor britanice, pentru lansatoarele Barak-1 s-a ales solutia de a le monta de o parte si de alta a cosului, intr-o configuratie similara cu cea folosita de indieni la modernizarea INS Ranvir, clasa Rajput, o varianta a clasei rusesti Kashin.

Fregata Almirante Williams in configuratia finala

 

Ca o paranteza, avand in vedere ca fregata Marasesti este foarte apropiata ca si configuratie generala de clasa Kashin, ar fi interesant de imaginat o modernizare similara.

INS Ranjit modernizat cu Barak-1

 

Australia – fregatele ANZAC

Construite in anii ’90 dupa proiectul Blohm+Voss MEKO 200, cu un deplasament de aproximativ 3500 tone, erau initial dotate cu:

– radar multifunctional Saab SeaGiraffe

– radar cercetare aeriana cu raza lunga SPS-49

– sistem conducere a focului radar + optic Saab CEROS 2000

– tun 127mm

– un sistem VLS cu 8 lansatoare pentru RIM-7 SeaSparrow

– prevazute pentru a fi dotate dar fara a avea instalate un sistem VSHORAD si 2 sisteme rachete nava-nava cu cate 4 lansatoare Harpoon

           HMAS Perth in configuratia initiala

 

A fost lansat un program de modernizare care prevedea marirea capacitatii de lupta SAM (in varianta initiala o singura tinta putea fi urmarita in acelasi timp) precum si instalarea rachetelor nava-nava.

Configuratia finala, cu prima nava, HMAS Perth, modificata in 2010 este:

– radar multifunctional CEAFAR (de tip AESA) in locul Saab SeaGiraffe

– radar de urmarire si iluminare CEAMOUNT (de tip AESA) suplimenteaza cu un numar mult mai mare de tinte urmarite simultan sistemul CEROS deja existent, care a fost pastrat

– radarul SPS-49 a fost pastrat

– rachetele SAM ESSM au fost adoptate in locul SeaSparrow, ducand capacitatea magaziei la 32 de lansatoare in acelasi spatiu folosit inainte de cele 8 SeaSparrow

– rachete nava-nava Harpoon

                            HMAS Perth in configuratia finala

Modernizarea a fost foarte ambitioasa, rezultand una din putinele configuratii AESA fixe (pentru radarul multifunctional si cel de urmarire / iluminare tinte) similare cu Thales APAR.

Se pare insa ca problemele legate de re-distribuirea greutatii (noul catarg AESA fiind mai greu decat cel clasic) au facut sa se renunte la instalarea unei a doua magazii VLS.

 

Posibile optiuni pentru echipamente

Radarul multifunctional de cercetare, achizitie si urmarire tinte – principalul senzor instalat la bordul navei, opereaza in general in banda S (performante bune insa cu greutate si cost mari) sau banda C (mai compact si mai ieftin, cu performante mai reduse fata de banda S).

O clasificare sumara se poate face dupa tipul constructiv, cu antena rotativa (si scanare electronica in inaltime) sau fixa (scanare electronica in inaltime si azimut) iar dupa modul de lucru al antenei fazate PESA sau AESA.

Pe langa performante generale cum ar fi raza de detectie, numarul de tinte urmarite concomitent si rata de update, un punct de urmarit ar fi si greutatea pe catarg si sub punte, care sint extrem de importante in cazul unei modernizari.

 

ELTA EL/M-2238 Star L (Extended-Range) – probabil principalul candidat, daca tinem seama de traditia modernizarii diverselor sisteme romanesti cu echipamente israeliene, si de faptul ca a fost deja ales pentru modernizarea fregatei chiliene.

PESA rotativ, in banda S, are o raza de actiune de 350km, greutatea antenei este de 2000kg, greutatea echipamentelor instalate sub punte fiind de 1500kg.

 

Thales Smart-S Mk2 – cel mai apropiat concurent european al ELTA Star, un punct mai slab ar fi pretul si, poate, legatura cu Thales Netherland.

PESA rotativ, in banda S, cu distanta maxima de detectie de 250km.

 

CEAFAR – un radar AESA fix, in banda S, cu o greutate suficient de mica pentru a putea fi instalat la bordul unor nave care nu au fost prevazute din constructie pentru asa ceva, nave similare fregatelor romanesti

 

ELTA EL/M-2248 MF-Star – radar AESA fix in banda S, versiune mult evoluata a ELTA Star, principalul punct slab l-ar constitui greutatea mare a antenei, 4 x 1500kg, cu o greutate sub punte de 900kg.

Raza maxima de detectie este de 250km.

 

AEGIS SPY-1F – PESA fix, in banda S, instalat deocamdata doar la bordul fregatelor norvegiene Nansen, capabil de cercetare, achizitie, urmarire tinte si ghidarea rachetelor ESSM si SM-2 (cu exceptia partii finale a traiectoriei unde ar fi necesar un radar in banda X), principala problema ar putea fi greutatea antenei.

 

Thales Herakles – un radar multifunctional rotativ care ar putea fi principala varianta in cazul alegerii rachetelor ASTER, ar avea acelasi dezavantaj ca Smart-S (in cazul asta legatura cu Thales France)

Functioneaza in banda S si are o raza maxima de detectie de 250km.

 

BAE Artisan 3D – o varianta posibila in cazul in care BAE castiga contractul de modernizare al fregatelor, destul de improbabil tinand cont de problemele avute in indeplinirea obligatiilor de offset si cu contractul de intretinere a fregatelor romanesti.

Este un PESA rotativ, in banda S, cu o distanta maxima de detectie de 200km si o greutate de pana la 800kg.

 

EADS TRS-3D/16 – radar in banda C, in dotarea LCS Freedom, corvetelor K130 si Hamina (posibil si a corvetele poloneze), cu o raza de detectie maxima de 180km si o greutate de aproximativ 800kg.

 

SAAB SeaGiraffe ABM – un radar PESA rotativ, compact, in banda C, foarte popular mai ales in varianta terestra care insa este in proces de inlocuire de la bordul fregatelor australiene.

Are o raza maxima de detectie de 180km si o greutate de 660kg.

 

Thales MRR-3D NG – un radar PESA rotativ in banda C, ar avea acelasi dezavantaj ca si celelalte produse Thales Netherland/France. Are o distanta maxima de detectie de 180km.

 

Selex Empar – radar AESA rotativ, in banda C, o posibilitate in cazul alegerii ASTER. Antena are o greutate de 2500kg si echipamentele de sub punte au o greutate de 6000kg si o raza maxima de detectie de circa 450km.

 

 

Sisteme anti-aeriene – in functie de rolul gandit pentru fregatele romanesti, pot fi dotate cu o combinatie SHORAD/VSHORAD (cel mai probabil) sau, in cel mai fericit caz, cu rachete cu raza medie de actiune (ASTER/ESSM), dificultatea in acest caz fiind identificarea spatiului pentru instalarea magaziei VLS.

In cazul rachetelor SHORAD, se poate folosi aceeasi solutie ca pentru fregata chiliana dar in cazul montarii unor rachete de dimensiuni mai mari probabil se va incerca montarea unei magazii VLS intre al doilea catarg (cu modificarea sau desfiintarea acestuia) si hangarul elicopterului.

 

VSHORAD:

 

SeaRAM – o cooperare SUA-Germania, se bazeaza in principal pe rachete AIM-9 Sidewinder, insa cu sistemul de ghidare de la FIM-92 Stinger. Auto-ghidata in infrarosu sau radar pasiv, poate fi montata in containere de 11 sau 21 de lansatoare si ar avea principalul avantaj ca nu necesita spatiu sub punte.

 

Millenium – un tun revolver de 35mm, produs de Rheinmetall/Oerlikon, are acelasi avantaj de a nu necesita spatiu dedica sub punte, in plus munitia este comuna cu cea utilizata pe sistemele Ghepard si Viforul.

 

 

SHORAD:

 

MBDA MICA VL – rachete auto-ghidata in infrarosu sau radar activ, era planuita de la inceput pentru a dota fragatele romanesti insa din motive necunoscute contractul a fost anulat. Ar avea avantajul ghidarii active si deci al numarului mare de tinte angajate in acelasi timp, cu dezavantajul pretului mai mare si al legaturii cu MBDA Franta.

 

IAI Barak-1 – aleasa si de Chile pentru dotarea fregatei Type 22 (dupa ce, ca si Romania, se interesase de MICA VL), Barak-1 este o racheta CLOS care are pe langa avantajul provenientei de la un producator cunoscut Romaniei si pretul mai mic dar dezavantajul numarului limitat de tinte angajate concomitent.

 

Raza medie:

 

Raytheon ESSM – racheta SAM navala standard NATO, cu raza medie de actiune si ghidaj radar semi-activ. Un avantaj ar fi folosirea fie a rampelor de lansare orientabile conventionale fie a sistemului VLS care poate prelua (in functie de versiune) si rachete SM-2.

 

MBDA ASTER 15/30 – principalul concurent al ESSM/SM-2, avand avantajul ghidarii radar active pe partea finala a traiectoriei dar si dezavantajul costului mai ridicat

 

IAI Barak-8 – o cooperare Israel- India, este o racheta ghidata radar activ, deocamdata in faza de testare, ar putea imbina avantajele ghidarii active radar cu un pret scazut.

 

Radarul de urmarire si control al focului – prezenta lui este dictata in principal de alegerea rachetelor anti-aeriene.

In cazul in care acestea cer iluminarea pe traiectoria finala (ESSM, SeaSparrow, SM-2) sau o frecventa de actualizare a pozitiei tintei mai mare decat poate fi atinsa cu radarul multifunctional (fara o degradare sensibila a performantelor de cautare a noi tinte) cum ar fi cazul rachetelor CLOS (Barak-1, SeaWolf) sau a celor cu ghidare inertiala (ASTER), atunci prezenta unor radare dedicate pentru conducerea focului este obligatorie.

In acest caz parametrul de urmarit este numarul de tinte pe care sistemul le poate angaja in acelasi timp, radarele AESA/PESA fiind de preferat celor mecanice.

O exceptie de la regula ar putea fi Herakles care este anuntat ca avand capacitatea de a ghida rachetele ASTER fara penalizarea performantelor in rolul de cercetare.

In cazul in care rachetele sint auto-ghidate (MICA, Umkhonto), prezenta radarelor de urmarire dedicate devine optionala.

 

CEAMOUNT – versiunea in banda X a CEAFAR, utilizata la bordul fregatelor RAN ANZAC pentru ghidare rachetelor ESSM, are avantajul unei constructii AESA: un numar mare de tinte urmarite in acelasi timp

 

CEROS 200 – radar mecanic in banda X de la Saab folosit pentru ghidarea SeaSparrow/ESSM, principala limitare fiind numarul mic de tinte urmarite per radar (doar una)

 

ELTA EL/M-2221 STGR – principalul candidat daca alegerea sistemelor SAM va fi Barak-1, radar mecanic

 

Thales STING – radar mecanic in banda X folosit pentru ghidarea rachetelor ESSM si SM-2

 

Raytheon SPG-62 – radarul de iluminare a tintei pentru faza finala a interceptarii folosit de AEGIS, radar mecanic

Sisteme de rachete antinava – desi la un moment dat se parea ca se va incepe un nou proiect de cercetare pentru o racheta navala romaneasca, deocamdata avem doar cateva variante dintre care putem alege:

 

Kongsberg NSM – racheta de dimensiuni reduse, poate fi lansata atat de pe nave, elicoptere si lansatoare terestre, ghidajul terminal este infrarosu pasiv si a fost deja cumparata de Norvegia si Polonia.

 

Saab RBS-15 – racheta antinava grea cu raza lunga de actiune, auto-ghidata prin radar, deja in dotarea Suediei, Germaniei, Poloniei, Finlandei si Croatiei. Recent la Romaero s-au produs componente de RBS-15 pentru Saab.

 

Boeing Harpoon – alegerea cea mai raspandita in NATO

 

MBDA Exocet – o varianta mai putin probabila, desi foarte raspandita in lume, are putini operatori in Europa.

 

IMI Delilah – o racheta de similara in dimensiuni cu NSM, usor de integrat pe elicoptere.

 

 

Variante de configuratie finala:

 

1. Varianta minimala, dotata SHORAD, similara Batch 3 si Almirante Williams

Varianta care ar necesita cea mai putine modificari si deci cea mai ieftina, ar ramane problema justificarii costurile intretinerii unor fregate de aceste dimensiuni cu armamentul specific unor corvete sau fregate usoare. Aceeasi problema a dus la retragerea fregatelor Batch 3 din dotarea Royal Navy.

Nu exista informatii foarte recente cu privire la continuarea contractului MICA VL sau alegerea Barak-1.

 

Configuratie posibila:

– ELTA Star / Thales Smart-S Mk2

– Barak-1 / MICA VL

– ELTA EL/M-2221 STGR

– RBS-15 / Harpoon

– Millennium 35mm

– IAR-330 Naval dotat cu NSM / Delilah

  Almirante Williams

2. Variante dotate cu SAM raza medie

 

ESSM

Similara cu fregatele MEKO/ANZAC, modificarile vor fi insa mai complexe, mai ales legate de instalarea sistemului VLS pentru ESSM. Probabil optiunea in cazul in care contractul de modernizare este castigat de o firma germana (Blohm+Voss).

Configuratie posibila:

– CEAFAR

– ESSM

– CEAMOUNT

– RBS-15 / Harpoon

– SeaRAM

– IAR-330 Naval dotat cu NSM

 

                                                                                        HMAS Perth

 

ASTER

Varianta concurenta pentru ESSM, cu o configuratie similara cu a fregatelor din clasa Formidable (Singapore), o derivatie a clasei La Fayette, construita in jurul Thales Herakles si ASTER-15/30, varianta posibila in cazul castigarii licitatiei de o firma franceza: DCNS sau Thales.

Configuratie posibila:

– Thales Herakles

– ASTER-15/30

– Harpoon / Exocet

– Millennium 35mm

– IAR-330 Naval dotat cu NSM / Exocet

                                                                       Clasa Formidable

 

Barak-8

O varianta interesanta, posibila prin prisma relatiei bune si a experientei Israelului in programele de modernizare romanesti.

Configuratie posibila:

– ELTA Star / MF-Star

– Barak-8

– RBS-15 / Harpoon

– Millennium 35mm

– IAR-330 Naval dotat cu Delilah

 Configuratie propusa pentru corvetele Saar 5 cu radar MF-Star

 

3. Varianta AEGIS – a capatat credibilitate in urma informatiei conform careia Romania ar fi cerut mai multe date despre sistemul AEGIS si ar insemna o configuratie asemanatoare cu a clasei norvegiene Nansen insa problemele legate de greutatea excesiva a noului catarg, modificarile necesare sub punte si lipsa spatiului pentru magazia VLS fac aceasta varianta si cea mai putin probabila.

Configuratie posibila:

– SPY-1F

– ESSM / SM2

– CEAMOUNT / SPG-62

– Harpoon

– SeaRAM

– IAR-330 Naval dotat cu NSM / Delilah

 

                                                                                              Clasa Fridjof Nansen

 

Cel mai probabil exista si alte variante in discutie pentru a doua etapa de modernizare a fregatelor, articolul de de mai sus se vrea doar un inceput de discutie de tipul „what if”.

 

Surse:

http://www.dpa.ro/rp/infopres/20110818/RMR_3_2011_pag_22.pdf

http://www.gov.ro/upload/articles/33274/040907-mapn-acord-achizitie.pdf

http://www.hazegray.org/navhist/rn/frigates/t22/

http://www.shipbucket.com

http://www.naval.com.br/blog/2009/12/04/a-modernizacao-da-almirante-williams-ff-19-ex-hms-sheffield/

combatace.com/topic/55015-hms-brilliante-finally-fires/

http://www.bharat-rakshak.com/NAVY/Ships/Active/181-Rajput-Class.html

http://www.iai.co.il/sip_storage/files/3/36843.pdf

http://www.thalesgroup.com/smart-s/

http://www.iai.co.il/sip_storage/files/4/36844.pdf

http://www.lockheedmartin.com/data/assets/ms2/pdf/SPY-1_Family_brochure_6-pager.pdf

http://www.thalesgroup.com/Countries/Netherlands/Documents/Datasheet_HERAKLES/?LangType=2057

http://www.baesystems.com/BAEProd/groups/admin/documents/bae_publication/bae_sas_pdf_artisan9.pdf

The Naval Institute guide to world naval weapon systems – Norman Friedman

http://www.saabgroup.com/en/Naval/Situational-Awareness/Multi-role-Surveillance-Radar/Sea_Giraffe_AMB/Technical-specifications/

http://www.thalesgroup.com/Portfolio/Documents/Air_Systems_Datasheet_-_MRR_3D_NG/?LangType=2057

http://www.selex-si.com/IT/Common/files/SelexSI/brochure_datasheet/2008/Data_Sheet/EMPAR.pdf

cern.dreab.com/p-EMPAR

http://www.armada.cl

http://www.strangecosmos.com/content/item/178317.html

http://www.defencetalk.com/pictures/navy/p19018-singapore-60s-formidable-class-stealth-frigate.html

defense-update.com

http://www.militaryphotos.net/forums/showthread.php?82432-Photos-of-Fridtjof-Nansen-class-frigate

 

 

 

  Vali

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Marina Romana, incet inainte!

Standard

Despre Marina noastra, la momentul actual, nu putem vorbi la superlativ, exceptand profesionalismul! Despre ce are acum in dotare aceasta, insuficient, vechi si partial modernizat, se cunosc relativ multe. Faptul ca aceasta n-are nave noi, dotate cu armament si sisteme de ultima generatie, nu este un motiv de mandrie. Faptul caMarinanoastra n-are inca un submarin functional, ci doar un “peste” de acvariu, iarasi nu-i un motiv de mandrie…

Cu toate acestea, cel putin in ultima perioada, avem semnale despre posibila “revenire” a Marinei, dupa multi ani de stagnare, situatie ce se datoreaza ca de obicei, lipsei permanente de fonduri si indiferentei factorului politic. Ca intotdeauna, la nivel de INTENTIE si DORINTA, totul este frumos s imaret, in buna traditie mioritica! Marina Romana, isi doreste de mult timp, noi corvete, noi vanatoare de mine, noi nave logistice, trecerea la faza a doua de modernizare a celor doua fregate ex-insulare (se doreste in principal, dotarea acestora cu noi sisteme de arme, inexistente in prezent, si noi sisteme de comunicatii si razboi radio-electronic), si SURPRINZATOR pentru multi, reanimarea Delfinului, care nicidecum nu mai era creditat cu vreo sansa de a se…scufunda.

In privinta dotarii Marinei, asistam de cativa ani la o situatie cel putin bizara, daca nu hilara. Teoretic, se cunosc firmele care se lupta pentru a castiga un contract cu Marina noastra, dar, de fapt, contractele exista dar…lipsesc cu desavarsire!!! Se vorbeste despre Lurssen-Germania (corvete, nave vanatoare de mine, nave de suport chiar si nave rapide de patrulare); Intermarine-Italia, ce ne-ar oferi: salupe rapide de patrula, din FRP (Fibre Reinforced Plastic –plastic intarit cu fibre), vanatoare de mine (din FRP), chiar si nave hidro-oceanografice (din FRP), cu posibilitatea construirii lor, direct sau sub licenta, in santierele navale de la noi. Se vehiculeaza chiar construirea unor nave noi pe santierul Damen-Galati, iar dupa unele surse, ar exista chiar proiecte noi, facute de catre specialistii romani! Dar, asa cum este traditia la noi, stim atat cat putem, adica…mai nimic.

Si totusi, cate ceva s-a facut, cu deosebire in ultimii ani! A fost integrat un sistem digital extern/intern de comunicatii pe fregata Marasesti (APCOS-3000), s-a dezvoltat si implementat un sistem integrat de comunicatii pentru EOD SEAL, iar nava logistica “Constanta” a primit un nou sistem integrat de comunicatii navale APCOS-4000. De asemenea au primit noi sisteme de comunicatii navale si navele de tip NPR, CVT si DM, iar Centrul de Comunicatii pentru Comandamentul Operational Naval, a fost operationalizat si dotat cu sisteme de ultima generatie, ce cuprind inclusiv, o retea de Date tip MHS si aplicatii software pentru terminalele de date, de CONCEPTIE romaneasca, gandita si facuta de catre specialistii romani, extrem de moderna si de performanta. De asemenea, se intentioneaza (exista un proiect in acest sens, ce se afla in dezvoltare si implementare cu o firma romaneasca), de dotare a navelor, inclusiv a celor noi ce vor fi achizitionate speram noi, in viitorul apropiat, cu sistemul de navigatie navala TACNAV II/TACNAV T-FOG. Aceste sisteme permit navigarea tactica de precizie, furnizand informatii precise de navigare catre sistemele de comanda si control, inclusiv catre sistemele de localizare a tintelor aflate departe. Exista proiecte si studii de implementare a unor noi sisteme de senzori integrati, ce ar urma sa se regaseasca pe noile nave, in baza conceptului SISC (Sistemul Integrat de Senzori&Comunicatii), care conform SPECIFICATIILOR NOASTRE va consta in: radar de supraveghere, radar de urmarire, sisteme electro-optice de supraveghere si urmarire de raza mica si mare si noi sisteme de comunicatii (precum APCOS-4000, recent integrat pe nava-baza “Constanta”, si in curs de implementare pe doua corvete, doua NPR-uri si doua dragoare de mine. Aceste sisteme sunt/vor fi proiectate in asa fel incat pot functiona simultan, eliminandu-se orice risc de interferente, fiind facute din materiale transparente pentru semnale radar, mentenanta si reparatiile facandu-se foarte usor). Cert este faptul ca firmele THALES-Olanda si AEROMARITIME Systembau GMBH –Germania, sunt implicate in aceste programe, dezvoltandu-le in colaborare cu firme din Romania.

Noile sisteme de comunicatii, recent achizitionate aflate in curs de implementare, ce provin de la AEROMARITIME,  cuprind sisteme radio de ultima generatie, sisteme de comunicatii voce/date/video, etc, grupate in cadrul Sistemului Avansat de Comunicatii Digital, APCOS-4000. Acesta este un sistem integrat de comunicatii, state-of-the-art, bazat pe un sistem avansat de management al comunicatiilor (COSYMA), ce include un server RAID (Redundant Array of Inexpensive Disks), CMT (Communication Management Terminal), SAMMS (Secure Automatic Military Messaging System) cu doua statii, VCT (Voice and Control Terminals) –APCOS, sisteme de telefonie PABX, de adresare publica si alarmare, etc. Toate sistemele din compunerea APCOS-4000 pot fi telecomandate si controlate automat; acestea fiind de ultima generatie, inalt securizate.

Sistemul Integrat de Comunicatii pentru EOD SEALS, se bazeaza pe sisteme radio navale HF,VHF/Comunicatii subacvatice, HARRIS. Acesta asigura comunicatii instantanee, cu cel putin 12 scafandrii de lupta, ce se pot face inclusive direct cu Punctul de Comanda, via satelit, prin intermediul retransmisiei radio, de pe nava baza “Constanta”. La conceperea si implementarea acestui sistem au participat si specialistii romani de la SMFN si ACTTM.

Exista unele zvonuri, neconfirmate inca, legate de posibila achizitionare in vederea dotarii submarinului Delfinul cu noi sisteme de comunicatii, radar si sonare. Marina pare a fi interesata, dupa unele surse chiar ar fi achizitionat, antene multifunctionale de tip AT-4125 (COMMS-ESM/COMINT) si AT-4125 (IFF 1090 MHz, GPS 1227 MHz, VHF 140 MHz, INMARSAT-C(RX), INMARSAT-C(XT), UHF 220 MHz). Aceste sisteme ar fi destinate modernizarii unicului nostru submarin!

Deocamdata, cam atat ar fi de spus in ceea ce priveste Marina Romana! Speram sa apara si contractele pentru noile nave, iar imbucurator este faptul ca se doreste ca acestea sa fie facute AICI. Pana atunci insa, uram Marinei Romane, vant bun in pupa!

 

WW

 

de citit si : aeromaritime

 

Submarinul Delfinul intra in reparatii…

Standard

În urmă cu trei zile singurul submarin românesc, Delfinul, aparţinând Forţelor Navale Române, a intrat în reparaţii. Lucrările se vor executa înŞantierul Naval Constanţa. Pe devizul de lucrări se regăsesc operaţiuni cum ar fi sablare şi vopsire operă vie, înlocuire tablă osatură, reparaţie şi recondiţionare autoclave şi pompe de aer comprimat. Durata estimată a lucrărilor este de 20 de zile, submarinul urmând să părăsească şantierul în jurul datei de 24 decembrie .

Sper ca aceasta reparatie sa fie doar inceputul revitalizarii acestei nave, a carei utilitate pentru Flota este, de fapt ar putea fi, foarte mare. In urma cu doua luni circula un zvon prin Constanta, in care se facea ca Marina ar fi achizitionat deja sisteme ultramoderne de comunicatii si in general niscai sisteme electronice meseriase pentru nimeni altul decat Delfinul!

Desi se pare o revitalizare totala nu mai este nici foarte posibila, nici dorita, unicul submarin romanesc ar avea totusi ceva sanse sa se …recalifice pentru o alta meseria. Astfel din specializarea de vanator de nave, sub-ul romanesc ar fi luat la ochii pentru doua sarcini foarte deficitare in armia noastra navala si anume: nava tinta pentru pregatirea echipajelor navelor  vanatoare sumbmarine plus o pregatire si o dotare mai speciala pentru culegerea de informatii. Adica un var foarte, foarte indepartat si evident mult mai sarac, al americanului Virginia Class

 

MCM

sursa info&poze: www.replicaonline.ro