Arhivele lunare: decembrie 2011

LA MULTI ANI, 2012 !!!

Standard

 

 

 

 

 

 

 

 

Tuturor, La Multi Ani, sa fiti sanatosi, impreuna cu familile voastre si sa va bucurati unii de alti! Sa va aduca Noul An cat mai multe bucurii, si sanatatea de a va bucura de ele!

 

La Multi Ani tuturor celor care au facut acest blog sa mearga: celor care-si mananca timpul scriind articole, celor care ne citesc si posteaza comentarii…tuturor, celor care ne transmit informatii…pentru toti LA MULTI ANI 2012!!!

Reclame

Obiceiuri si datini …noi de Anul Nou

Standard
 

Marina iraniana va intampina noul an cu rachete si artificii. Rachetele vor fi de toate tipurile, inclusiv cu raza lunga de actiune si vor fi lansate astazi 31 decembrie in cadrul manevrelor navale iraniene din Golf.

 

Pentru ca nimeni sa nu se simta singur si parasit in noaptea dintre ani, USS John C. Stennis si USS Mobile Bay au traversat stramtoarea Ormuz, spre a fi alaturi de marina iraniana in noaptea de Revelion. 🙂 As putea aduga ca incep, usor, usor sa se imprieteneasca, si sa-si arate unii altor colectia de rachete. Si stitii cum sunt baietii: conteaza care o are mai mare…

USS John C, Stennis

In Rusia, intre 31 decembrie si 10 ianuarie (tocmai cand se incinge atmpsfera in Golf ) au fost oprite toate zborurile de antrenament efectuate de aparatele de zbor ale Fortelor Aeriene Militare. Adica intre Anul Nou si Craciunul pe stil vechi. Sa fie in legatura cu petrolul sau cu …votculita ?

 

Cine-i mai darnic ? Mos Gerila, care aduce daruri in 31 decembrie, sau Mos Craciun, in seara de Ajun? Indienilor Mos Gerila le aduce un submarin atomic, Nerpa, proiect 971 dupa clasificarea ruseasca, inchiriat pe 10 ani din Rusia, si pe care il vor lua in posesie dupa Anul nou. Pe la noi, Mos Craciun amarastean, i-a adus  Delfinului nostru, un sac plin cu promisiuni. Cadoul obisnuit.

 

NERPA class, sau Akula II

 

 

sursa :http://www.militaryparitet.com

Urari de Anul Nou !

Standard

PLUGUSORUL ROMILITARY

 

Aho! Aho! Ofiteri si soldati,

Stati putin si salutati

Langa noi v-alaturati,

Plugusorul ne-ascultati!

C-azi in zi de sarbatoare,

NOI le facem o urare,

Dragilor conducatori.

Rosii, verzi, portocalii…

Priceputi nevoie mare,

Romaniade o conduc!

Ia mai manati mai flacai,

Si strigati cu totii mai!

Hai! Hai!

O urare de bun-simt,

Pentru cei fara de SIMT!

Fiindca asa cum se cuvine

Dupa datina strabuna,

Am venit la colindat!

Dragilor conducatori,

De Armata interesati

Si buget preocupati,

Si-avem multe de urat!

Ia mai manati mai flacai,

Si strigati cu totii mai!

Hai! Hai!

Dragi ministrii, generali,

Patrihoti si panglicari,

Stam aici cu mic, cu mare,

Sa va facem o urare.

CRIZA sa nu v-a doboare,

GRIJA sa nu v-a omoare!

Fiindca ar fi pacat, sa stiti,

De VOI sa ne lipsiti!

Ia mai manati mai flacai,

Si strigati cu totii mai!

Hai! Hai!

Anul Nou a si venit!

A venit cu “realizari”,

Nepoftit si nevotat.

Ba chiar si nebugetat,

Tot in CRIZA ne-a lasat!

Ia mai manati mai flacai,

Si strigati cu totii mai!

Hai! Hai!

Stati “marimilor”, mai stati,

Va rugam sa nu plecati

La DOTARI sa ne-ascultati!

Fiindca, aici e chiar bai mare,

Cu contracte parafate, stampilate si semnate,

Dar traditional, nebugetate!

Si de vina, cin sa fie?

Sunt “ele”, caci le cunoastem,

MITA, SPAGA si CORUPTIA

Ce fac casa buna cu SEFIA!

Si oricum, la ce ne trebe,

Cand navigam de zor

La timona fiind un chior!

Ia mai manati mai flacai,

Si strigati cu totii mai!

Hai! Hai!

C-avem avioane mii,

Dar nu stim pe unde-or fi!

Si oricum, la ce ne trebe,

Caci avem piloti de ELITA,

Care chiar si cu un harb, chiar si Lancerizat,

Fac minuni in zbor, se stie!

Nu ca VOI, monumente de prostie.

Ia mai manati mai flacai,

Si strigati cu totii mai!

Hai! Hai!

Ce fregate, ce corvete!?

Cand VOI faceti la “Regate”

Cu iahturi si veliere,

De-ntorci capul dupa ele!

Si oricum, la ce ne trebe,

Cand la VOI este MANDRIA

Mult mai sus decat PROSTIA!

Ia mai manati mai flacai,

Si strigati cu totii mai!

Hai! Hai!

Avem tancuri minunate,

Din anii *50 incoace.

TR-ul nostru cel cu coarne

“Impunge” si el cum poate!

Dar oricum, la ce ne trebe,

Cand armata de Mersane, Jeep-uri si-alte “barosane”

Pline de multi cai putere,

Fac dezastru pe sosele!

Caci orgoliul nu va incape,

In masini mai prost dotate!

Ia mai manati mai flacai,

Si strigati cu totii mai!

Hai! Hai!

Avem aparare AA,

Ce-o stie si bunica-mea!

Ce sa facem cu Volhov-ul

Ce-i de cand era colhozul!

Dar oricum, la ce ne trebe,

Mila Domnului sa fie

Si pe cerul Romaniei!

Ia mai manati mai flacai,

Si strigati cu totii mai!

Hai! Hai!

Avem armament de soi

Pe care-l purtam cu noi.

De 50 de ani il testam,

Si nu ne mai saturam!

AK-ul cel far de moarte,

Oare, cate generatii o trage?

Dar oricum, la ce ne trebe,

Cand condusi de-alde ca VOI,

EI raman totusi EROI!

Ia mai manati mai flacai,

Si strigati cu totii mai!

Hai! Hai!

Chiar si-asa, plini de NEVOI

Oriunde-n lumea larga,

Isi fac DATORIA SACRA

Catre TARA si POPOR!

Nu ca VOI, niste golani,

Pusi pe jaf si-navutire,

Fara niciun fel de mila!

Ia mai manati mai flacai,

Si strigati cu totii mai!

Hai! Hai!

Pentru anul care vine

VA DORIM si VOUA, BINE,

Fiindca LOR, nu l-i se cuvine!

Pentru cei de-alde ca ei,

Cu totii niste misei,

Multi mai frate, un puhoi!

La anul de-om mai veni,

Speram a nu-i mai gasi!

Ia mai manati mai flacai,

Si strigati cu totii mai!

Hai! Hai!

Pentru anul care vine,

Va uram ce se cuvine!

Sa va-ntoarceti toti acasa,

S-aveti bani si spor in casa!

Anul care v-a sa vina,

Sa fie un an plin de lumina.

Sa vina cu fonduri mari,

Numai euro si dolari!

Ia mai manati mai flacai,

Si strigati cu totii mai!

Hai! Hai!

Multirol nou sa soseasca

Fregatele sa-ntinereasca!

Iar noi tancuri, noi rachete,

Tunuri si-alte noi proiecte,

Sa soseasca in inventar!

Ia mai manati mai flacai,

Si strigati cu totii mai!

Hai! Hai!

Sa va creasca an de an

Aportul de capital.

Ca sa fie chiar dotata

Intreaga noastra ARMATA!

Ia mai manati mai flacai,

Si strigati cu totii mai!

Hai! Hai!

Tu OSTENE sa tii minte

Dintre toti, mai bun sa fii.

Sa fii tare cum e fierul,

Sa fii iute ca otelul.

NEAMUL NOSTRU tu il tii,

Nu jigodia ce-o sti!

Ia mai manati mai flacai,

Si strigati cu totii mai!

Hai! Hai!

Si sa nu uitati vreodata,

Neamul vostru, n-a murit!

Va cinsteste, va respecta,

Ce v-ati mai putea dori!

Ia mai manati mai flacai,

Si strigati cu totii mai!

Hai! Hai!

Veti trai si veti vedea

Cum toate se vor indrepta.

Bata-va pe toti NOROCUL,

Indiferent unde va este locul!

Ia mai manati mai flacai,

Si strigati cu totii mai!

Hai! Hai!

Marinari, aviatori, tanchisti, orice…

La anul cand vom veni,

Sanatosi sa va gasim,

Mai dotati, mai increzatori!

Dar ne-am luat cu uratura,

Si nu ne mai tine gura!

Ia mai manati mai flacai,

Si strigati cu totii mai!

Hai! Hai!

             LA MULTI ANI TUTUROR MILITARILOR ARMATEI ROMANE, ORIUNDE S-AR AFLA! VA ASIGURAM DE RESPECTUL SI CONSIDERATIA NOASTRA. LA MULTI ANI, UN AN NOU FERICIT, MAI BOGAT, MAI LINISTIT, PENTRU TOTI ROMANII DE BUNA CREDINTA!

 

                                                                                       Grupul de uratori, ROMilitary.

                                             URARE DE AN NOU

 

NOI, toti cei care scriem aici, ori comentam, sau pur si simplu citim, formam ROMANIAMILITARY. NOI, cu totii, in numele carora cu consideratie vorbim, consideram ca unde nu existaCUNOASTERE, nu exista CONTINUITATE; si unde nu exista CONTINUITATE, nu exista nici VIITOR. Indragostiti de faptele marete ale trecutului, de ISTORIA NEAMULUI, de ARMATA ROMANA, de OAMENII de-aici, de tot ce inseamna, reprezinta si formeaza ROMANIA, v-om merge INAINTE…Asa sa ne ajute, Dumnezeu!

LA MULTI ANI, TUTUROR!

    George GMT&WW

RETETA PENTRU UN AN BUN

Se iau 12 luni si se curata foarte bine de amaraciune, mandrie, ura, invidie, frica, irascibilitate si stres.

Se imparte fiecare luna in 28-31 zile, dupa caz, astfel ca proviziile sa ajunga exact un an! Fiecare zi se prepara separat: 1 parte munca, 1 parte liniste, 1 parte veselie si umor. Se mai adauga 3 linguri optimism, 1 lingurita toleranta, o priza de bun simt si …o picatura de speranta! Peste aluatul astfel obtinut se toarna apoi dragoste din belsug!

Preparatul gata facut se impodobeste cu un buchetel de curaj si incredere in sine.

Se serveste zilnic, cu bucurie, la o ceasca de cafea invioratoare si cu incredere inepuizabila in Dumnezeu!

Prezenta reteta nu se compenseaza, ea este gratuita!

 

La Multi Ani 2012!!! Astazi program special …Sa radem un pic!

Standard

Program de revelion RoMilitary

În vederea realizarii unui program cât mai atractiv, şi ţinând cont de criza economică, adică de faptul că suntem lefteri, RoMilitary organizează concurs pentru ocuparea mai multor posturi pentru programul festiv de Anul Nou. Astfel facem apel la domniile voastre sa va inscrieţi la urmatoarele categorii:

 Dansatoare din buric ( bagam şi noi ceva manele ca are rating mare bre!), cerinţe: picioare cât mai lungi şi mai puţin paroase(ştiu că-i greu da faceţi şi voi un sacrificiu), agilitate la mişcarile laterale, fată-spate şi stânga-dreapta, adică sa daţi şi voi ceva din fund sa nu staţi dracu ca momâile, ca ne manâncă concurenţa, podul si şpagatul sunt opţionale, şi nota benne, trebuie făcute doar o dată, oricum nu vă ieşea a doua oară. Facem precizarea că in ghena de bloc, de unde vom încerca să emitem pirat, avem un punct de prim ajutor, dotat cu şerveţele umede, să vă ştergeţi lacrimile de pe obraji, asa că nu vă faceţi griji. Care scapă viu şi cu vocea înca groasă… ajunge, in cele din urmă acasă…J

Calitaţi orale: Huuoooo! nu vă gândiţi la ce mă gândesc eu, că eu m-am gândit pentru că sunt foarte păcătos, da voi nu sunteţi 🙂 , adică talent de gurişti bre, ptiu drace! , adică ceva de cântat: cerinţe picioare cât mai drepte şi mai puţin păroase (întotdeauna au succes), mişcări lascive şi sugestive 🙂 , şi lenjerie proprie, că eu de unde dracu să vă dau?!, de diferite culori! Cine poate să fure ceva din partea nevestei de şifonier…adică din şifonier, o fustă scurtă si strâmtă v-ar spori şansele sa fiţi pipăiţi…ăăăăă, pardon selectaţi de juriul imparţial  care va băga labuţele pe sub fus…ăăăă  va delibera!

Tot avantaj v-ar aduce şi nişte papuci cu toc înalt şi niscai cizme negre peste genunchi. Dar atenţie, asta numai dacă aveţi picioare drepte şi puţin păroase, că dacă iese pădurea pe după carâmbul cizmei…succesul s-ar putea sa fie înlocuit de niscai sticle şi alte recipiente contondente pornite toate cu mare viteză direct spre capul vostru. Asadar recomandăm atenţie şi refelexe fulgerătoare! 🙂

Animatori şi animatoare: problema noastră fraţilor e mare! Noi nu avem de unde să recrutăm animatoare, că pe blogul nostru rar intra doamne, şi oricum nu ne-am permite aşa obraznicie sa le propunem. Asadar tot voi băieţi veţi fi baza! Cerinţe: 🙂 of course picioare mişto, rezistenţă crescută la cuvinte obscene şi gesturi bădărăneşti, şi destul de probabil ceva harţuiri, cu tente vag sexuale, s-ar putea să vă urmărească pentru tot restul vieţi 🙂 . Sfaturi! Se recomandă pantaloni din  piele neagră, mulaţi, şi sandale roz cu toc cui…faza e sa fiţi cu ochi-n patru pe unde dracu calcaţi, că după câteva sticle de bere, dacă vă…impiedicaţi, o face-ţi pe riscul vostru 🙂 🙂 Noi vom face poze pentru şantajare ulterioară şi extorcare de fonduri!

Prezentatori: Aici nu trebuie picioare fără păr, ci o voce caldă, lascivă şi cât mai unduitoare. Treaba prezentatorului este să găsească clienti pentru ăia cu calitaţi orale, cei cu dansurile din buric, şi ăilalţi naivi, de veniră îmbrăcaţi aşa cum le-am cerut, deşi nu ar fi trebuit sa vină. J J

Ho! Ho ! Ho! Care scapă să aibă un An Nou cât mai Fericit! Care nu scapă…in mod sigur va avea parte de toate frumuseţile lumii plus 99 de fecioare şi un munte de orez! Adică, stau şi mă gândesc, că dacă aurolacii ăia de ciuhabi găsesc candidaţi cu duiumul la atentate  autosinucigase…io de ce dracu n-as găsi niscai …domni bine educaţi, care să creadă prostiile mai sus menţionate?! Ce, ciuhabi sunt mai şmecheri ca mine?!

Oricum garantăm amintiri memorabile şi in mod sigur acest Revelion vă va face să priviţi orice tărăşenie v-ar face guvernul în noul an, un mizilic fără importanţă! Deci…numai de bine vă povăţuim, poftiţi de vă inscrieţi! Sa aveţi noroc! Bine noroc ar fi să fie altul selectat, în locul vostru  🙂 🙂 🙂 !

Aşadar domnilor, fie vorba între noi nu sunteţi nişte doamne, dar nimeni nu este perfect, RoMilitary of course că nu organizează nici un program de revelion că doar n-aţi înebunit! 🙂  🙂  Dar…organizam Mare concurs, Mare….dacă aveţi poze haioase cu voi, cu vecinii voştri, cu alţi cetăţeni nevinovaţi, cu oamenii pe care vreţi să vă răzbunaţi, sau pur şi simplu găsiţi poze care măcar par haioase, acum este momentul să vă afirmaţi, în spiritul de dragoste frăţească al Anului Nou…acţionaţi…stiţi adresa de mail. Pentru cele mai bune poze oferim un mare premiu care constă în…hahahaha credeţi că mă prindeţi a doua oară?! Bre fraţilor, m-a făcut stimabilul RomâniaTricolor în toate felurile pentru o sticlă de şampanie! Şi acum mai am coşmaruri din cauza lui, da lasă că…mă rog, asta-i altă problemă la care lucrez când mă bate nevasta şi am gânduri negre şi pâlpâiri de ură în suflet…mă rog,  să revenim! Să zicem că m-am ars o dată şi prevăzător nu mai spun premiul, poate premiile, poate, poate…chestia e să râdem cât mai mult, să vă puteţi răzbuna pe cine vreţi voi, să râdem de duşmanii noştri 🙂 etc, etc, etc.

Deci stimabilior şi onorabililor, concursul e pe bune şi vă promit că dezamăgirea nu va apărea in viata câştigătorului după aflarea premiului.  Tot ce vă pot spune este că premile vor fi, cum este si normal, acordate astfel:

Locul I………strangeri de mană cu patentul şi felicitari deosebite… dacă scăpaţi  cu mâna întreagă

Locul II…….. felicitari pentru deosebitul simţ de supravieţuire că n-aţi ieşit pe locul întâi, că ramâneaţi fără lăbuţe

Locul III……. O casetă cu chinurile lu’ăla de pe locul întai, să aveţi de cine râde de Revelion şi ca să vă simţiţi foarte norocoşi anul viitor. Ca doar puteaţi fi voi în locul lui, deci în mod clar sunteţi norocoşi!

Stiţi şi voi cum e: râsul de necazul altuia, cel mai bun calmant şi afrodisiac din lume!

Puteţi trimite pozele la adresa de mail cunoscută până pe 10 ianuarie. Vor fi stocate şi publicate toate odată!

RoMilitary, din staţia de autobuz unde temporar ne-am mutat redacţia 🙂

Şi apropos de sticle şi alte recipiente, sticla de şampania de la ălălalt concurs a ajuns la domnul Bogdangeorge, undeva în frumoasa zonă a Buzăului.

Exemple de poze …deosebite:

Talent, munca multa, si exact ce v-am recomandat si voua; o fusta scurta aduce numai avantaje! 🙂

Adevarul trebuie spus! Nu va fi insa intodeauna foarte reconfortant. Catapultabilul ala chiar o functiona?!

Sa dus saracu’…

Oferta de produse Boeing… 🙂 ! Livrabile oriunde in lume, prin curierat rapid oferit de US Air Forces & US Army! Iar produsele sunt gratuite, inmormantarea se face in schimb pe banii rudelor, daca mai gasesc ceva din tine…

Seamana ca doua picaturi de apa… Este?! Cum ne-ar sta noua cu 48 de Zamboni multirol?!

Pace! Cea eterna of course!

Arta camuflajului este foarte importanta in razboi…

Uitati-va la mamica din partea dreapta a pozei… 🙂 🙂

And …A Happy New Year!!! Happy, happy…

RAZBOIUL NEVAZUT, IN SPATIUL ROMANESC (V)

Standard

Iancu de Hunedoara…Despre el se povestesc destule, mai putin faptul ca, in perioada de pregatire, pentru a se instrui temeinic in arta militara, inclusiv in cea a obtinerii informatiilor (care in conceptia lui Cezar se conditionau reciproc, formand un tot unitar si indivizibil), a recurs la serviciile unui prieten, bun cunoscator al limbii latine, pentru a-i traduce “De bello gallico” (opera marelui strateg al lumii antice, Cezar). Conceptiile strategice si tactice ale lui Iuliu Cezar, precum si modalitatile de aplicare practica a lor, au fost studiate si insusite temeinic de catre Iancu de Hunedoara, incat multe dintre actiunile tactice si informative pe care le-a intreprins pe campurile de lupta, prezinta puternica asemanare cu cele executate de Cezar in razboaiele cu galii. Pentru a releva toate acestea, in acest articol vom infatisa numai cateva episoade- zicem noi, relevante- din luptele purtate de voievodul Transilvaniei in prima jumatate a secolului al XV-lea, in vederea stavilirii ofensivei turcilor in Europa.

In vederea indeplinirii scopurilor sale, voievodul transilvan s-a straduit sa desprinda din istoria artei militare si a “artei informatiilor” tot ceea ce i s-a parut a fi mai adecvat pentru asigurarea succesului operatiilor ce aveau sa fie intreprinse.

Una dintre principalele sale actiuni a reprezentat-o trimiterea de iscoade si spioni pe tot teritoriul Imperiului Otoman (ceea ce era totusi o mare realizare in acele vremuri, cu atat mai mult cu cat o asemenea operatiune necesita resurse umane, financiare si logistice impresionante, si nu in ultimul rand, necesita ORGANIZARE si PLANIFICARE. Toate acestea spun multe despre “puterea” serviciului sau de informatii, care, din pacate, intr-un final a facut si greseli), chiar si infiltrarea lor in randul armatei otomane (asemenea agenti au EXISTAT, si vom vedea asta in randurile ce urmeaza).

Unul dintre acesti spioni, facea parte din armatele turcesti care, in iulie 1440, sub conducerea sultanului Murad al II-lea, au asediat cetatea Belgradului, cuprinsa la acea data in regatul Ungariei. Acest spion, probabil de rang inalt, ce avea acces la planurile de lupta ale sultanului, poate facand parte chiar din anturajul acestuia, a avut o influenta covarsitoare asupra desfasurarii bataliei.

Cetatea Belgradului, era asediata din toate partile, zidurile acesteia fiind bombardate cu masini de razboi de catre trupele terestre, dar si de catre navele turcesti care navigau pe Dunare si peSava. In asemenea conditii, garnizoana cetatii, formata in cea mai mare parte din mercenari germani si condusa de nobilul de origine croata, Ioan de Talovac (posibil, Talloczi), colaborator al lui Iancu de Hunedoara, era nevoita sa repare noaptea stricaciunile aduse ziua, zidurilor cetatii.

Vazand ca zidurile cetatii nu pot fi daramate cu ajutorul masinilor de razboi de care dispuneau, turcii au inceput sa sape pe ascuns un tunel in partea de sud a acestor ziduri, pe unde vroiau sa patrunda in cetate si sa dezlantuie un atac prin surprindere. Afland de planul urzit si tinut in secret de catre turci, iscoada i-a asternut pe un bilet legat de o sageata, care la momentul oportun a fost trasa peste zidul cetatii, in care descria amanuntit TOTUL. Putea oare acest spion sa se deplaseze liber prin tabara otomana? Ar putea insemna aceasta ca era de rang inalt, putandu-se deplasa oriunde, fara a trezi banuieli? Posibil! Cert este doar faptul ca a CUNOSCUT planurile sultanului si ale armatei, care de obicei nu puteau fi cunoscute decat de apropiatii sultanului, marii comandanti, si in niciun caz de trupa.

Un ostas din interiorul cetatii, radicand sageata si vazand hartia scrisa, a prezentat-o comandantului garnizoanei. Dupa ce biletul a fost dezlegat si citit, comandantul garnizoanei impreuna cu capeteniile armatei au elaborat planul de aparare impus de situatia creata. Imediat au fost luate masuri de minare a zonei amenintate. Cand lucrarile de sapare a tunelului au fost terminate, turcii s-au napustit la atac cu convingerea ca prin realizarea surprinderii vor reusi sa lichideze cu usurinta si fara pierderi mari, pe aparatorii cetatii. Dar, in zonele minate, ei au fost decimati de exploziile produse in lant. Cei care au scapat, au fost ucisi de catre aparatorii cetatii.

Insa, modul in care informatiile au fost transmise celor asediati in cetatea Belgrad, dovedeste un singur lucru, si anume:CEITRIMISI in tabara dusmana cu misiuni informative, erau BINE INSTRUITI si cunosteau PROCEDEE si METODE de transmitere a informatiilor. Puteau fi acestia niste diletanti? Cu siguranta, NU!

In confirmarea celor spuse, vine si stratagema folosita de catre Iancu de Hunedoara in batalia de la 22 martie 1442, care, dupa toate probabilitatile, s-a desfasurat in apropiere de Sibiu.

Intentiile turcilor de a intreprinde o expeditie impotriva Transilvaniei in primavera anului 1442, precum si stadiul pregatirilor ce se faceau in acest scop, au fost aflate de catre spionii din Raguza si aduse la cunostinta lui Vladislav, regele Ungariei si al Poloniei, inca din septembrie 1441. Neacordandu-se atentia cuvenita acestor informatii, n-au fost luate din timp masurile necesare de aparare. Asa se explica faptul ca, atunci cand ostile turcesti comandate de Mezid, beiul Vidinului, au patruns in Transilvania pe la Turnul-Rosu, n-au intampinat o rezistenta organizata. In asemenea conditii, o parte a ostirii turcesti a inaintat pe valea Muresului spre Alba-Iulia, iar o alta parte a asediat cetatea Sibiului.

Conducerea luptei impotriva turcilor a fost incredintata lui Iancu de Hunedoara, sosit de curand in acest scop de pe campul de lupta dinSerbia. Apreciind ca fortele de care dispunea nu sunt suficiente pentru o riposta eficienta, Iancu de Hunedoara, voievodul Transilvaniei, a trimis curieri in toate localitatile transilvanene, curieri care, in semn de primejdie, purtau in mana cate o sabie insangerata. Misiunea lor, adunarea la oaste a norodului si nu numai!

Turcii, care inaintau pe valea Muresului, au ajuns la Alba-Iulia inainte ca armata Transilvaniei sa se fi adunat acolo. Desi fortele de care dispunea erau insuficiente, Iancu de Hunedoara, credincios tacticii luptei ofensive, a luat initiativa si a declansat atacul asupra turcilor. Puternicul contraatac al turcilor l-a obligat sa se retraga cu mica sa ostire intre zidurile cetatii Alba-Iulia. Fara a se angaja in asedierea cetatii, dupa ce au pradat imprejurimile timp de doua zile, turcii au pornit spreSibiupentru a se alatura asediatorilor, care nu reusisera inca sa patrunda in puternica cetate.

Dupa ce ostile turcesti au pornit spreSibiu, la Alba-Iulia sosesc intariri din toate comitatele Transilvaniei. Cu fortele sporite, Iancu de Hunedoara a pornit in urmarirea inamicului. De la iscoadele sale infiltrate in randurile armatei otomane, voievodul Transilvaniei a primit STIREA ca Mezid-bei, fiind informat ca este urmarit si stiind ca evitarea bataliei decisive este imposibila, ordonase ostenilor sai sa foloseasca orice imprejurare pentru a-l ucide pe voievod in cursul luptei. In vederea realizarii acestei misiuni, soldatilor turci le-a fost descrisa in mod amanuntit armura si infatisarea voievodului. Astazi asa ceva poarta numele de “portret vorbit”. Aveau turcii informatii amanuntite cu privire la voievodul roman? Cu siguranta, DA! Insa, inca odata, spionii lui Iancu de Hunedoara si-au facut datoria, facandu-i cunoscute intentiile turcilor si demersurile intreprinse de acestia. Ca urmare, au fost luate din timp masuri de prevenire, nobilul Simion Kamonyai oferindu-se sa schimbe armura sa cu cea a domnitorului, in paralel cu informarea propriilor osteni in legatura cu noua “tinuta” a voievodului, pentru ca acestia sa-l poata urma in lupta. S-ar putea numi aceasta, o actiune atent elaborata? Cu siguranta, DA! Si astazi, inlocuirea demnitarului cu o sosie si inducerea in eroare a eventualilor atentatori, asupra traseului si programului acestuia, fac parte din metodologia oricarui serviciu de paza si protectie, inclusiv din cel al SPP-ului roman.

La 22 martie 1442, in apropiere de Sibiu, oastea turca a fost ajunsa din urma de cea transilvaneana, iar in timpul bataliei, conform ordinelor primite, turcii s-au napustit asupra “domnitorului”, sperand ca prin inlaturarea “conducerii” sa obtina o mare victorie. Simion Kamonyai a cazut ucis, insa bucuria turcilor a fost de mica durata, deoarece ostasii transilvaneni, cunoscand faptul ca voievodul purta o alta armura, i-au executat intocmai ordinele de lupta, reusind sa obtina o mare victorie. A fost aceasta o actiune de DEZINFORMARE stralucita? Cu siguranta, DA! Cine au fost oare cei care au pus-o la cale? Nobilii, spionii si agentii lui Iancu de Hunedoara, sau pur si simplu a fost doar ideea geniala a “cuiva”? NU STIM!

Mezid si fiul sau au cazut in lupta, iar turcii intrati in panica, au incercat sa-si gaseasca scaparea spre Turnul –Rosu, tentativa nereusita, ei fiind nimiciti de armatele transilvanene.

Analiza numeroaselor actiuni de lupta conduse de catre Iancu de Hunedoara, apreciat de catre specialisti ca fiind un bun strateg si tactician, duce la constatarea ca, ori de cate ori ele s-au desfasurat pe baza unor informatii certe si temeinic verificate, succesul a fost asigurat. Insa atunci cand actiunile de lupta au fost intreprinse pe baza unor informatii insuficiente, eronate si neverificate, Iancu de Hunedoara a gustat din paharul amar al infrangerii, asa cum vom vedea ca i s-a intamplat la Varna si la Campia Mierlei (Kossovopolje). Atunci, CEVA s-a intamplat cu proprii lui agenti, acestia nereusind sa mai fie eficienti, iar consecintele sau vazut. Au fost ei oare dezinformati si indusi in eroare? A intervenit oare tradarea? Au fost ei oare descoperiti? Posibil, fiindca nu trebuie sa uitam faptul ca si turcii aveau la randul lor un serviciu de informatii eficient, si posibil, daca nu sigur, proprii agenti in randul armatelor transilvanene. Vom vedea in cele ce urmeaza!

Victoriile obtinute asupra turcilor de ostile lui Iancu de Hunedoara in “campania cea lunga” (sfarsitul lunii septembrie 1443-inceputul lunii februarie 1444), si intentiile lui Vladislav de a relua ostilitatile in primavara anului 1444, au determinat pe sultanul Murad al II-lea, sa apeleze la serviciile despotului sarb Gheorghe Brancovici pentru intermedierea unor tratative de pace cu Ungaria. Tentat de promisiunile ce i s-au facut, Brancovici a intrat imediat in actiune. Ca urmare, la 24 aprilie 1444, Vladislav, regele Ungariei si al Poloniei, a trimis in secret la Adrianopol o solie condusa de Stoica Gizdavici, cu misiunea de a duce tratative de pace cu turcii. In urma tratativelor s-a ajuns la incheierea unui tratat de pace pe 10 ani, semnat de sultan si de solia maghiara, la 12 iunie 1444, care continea unele clauze cu privire la Tara Romaneasca, prin care se instituia un regim de dubla vasalitate: fata de Imperiul Otoman si fata de Ungaria! Pana la urma insa, increzator in promisiunile de ajutor ale Apusului, prin vocea cardinalului Cesarini, Vladislav va denunta acest tratat abia incheiat, iar in consecinta, la 20 septembrie 1444, ostile maghiare si transilvanene au trecut Dunarea pe la Orsova si au inaintat pe malul drept al fluviului pana la Nicopole, unde au ajuns la data de 16 octombrie 1444, cand li s-a alaturat un nou detasament din Transilvania, care coborase pe Valea Oltului, si un corp de armata oferit de catre Vlad Dracul, domnul Tarii Romanesti. Acesta, a venit personal la Nicopole si vazand efectivul redus al ostilor lui Vladislav si Iancu de Hunedoara –efectiv cu care acestia intentionau sa-i scoata pe turci din Europa- domnul Tarii Romanesti, bun cunoscator al fortelor otomane (poate dispunand chiar si de informatii sigure), aratandu-si ingrijorarea, a sfatuit pe regele Ungariei si Poloniei sa renunte la expeditie, deoarece “turcul si numai la vanatoare isi ia cu sine mai multi ostasi decat cei adunati in oastea crestina”. Din pacate insa, sfatul lui Vlad n-a fost ascultat, atat Vladislav cat si Iancu de Hunedoara, mizand pe faptul ca sultanul impreuna cu grosul armatei turcesti se aflau in Asia Mica, iar trecerea in Europa le era impiedicata de flota apuseana, care “blocase” stramtorile Bosfor si Dardanele (Helespont). Insa, informatiile celor doi erau insuficiente, eronate si ceea ce era mai grav, NEVERIFICATE. Realitatea era cu totul alta, iar cele 14-16 galere promise de apuseni nu aveau posibilitatea sa impiedice traversarea stramtorilor de catre imensa armata a sultanului Murad al II-lea. Mai mult decat atat, sultanul avea informatii sigure de la negustorii genovezi de pe malul european al Bosforului, care l-au informat in permanenta cu privire la miscarile flotei apusene, oferindu-i barci pentru traversarea trupelor de pe un mal pe altul.

Reusind sa treaca, armata otomana a ajuns la Varna pe data de 10 noiembrie 1444, unde a inceput lupta cu armatele lui Vladislav si Iancu de Hunedoara, iar datorita faptului ca erau net superiori ca numar, au reusit sa obtina victoria. De altfel, Vladislav si-a pierdut viata in batalie, iar Iancu de Hunedoara, a reusit sa fuga de pe campul de batalie, ajungand in doua zile si doua nopti la Dunare, ajutat fiind de calauze, trecand in Tara Romaneasca. Este cert faptul ca infrangerea de la Varna ar fu putut fi evitata, daca sistemul informational al lui Vladislav si cel al lui Iancu de Hunedoara, ar fi functionat normal, ori daca Vlad Dracul ar fi fost ascultat. Iata cum DEZINFORMAREA ori LIPSA INFORMATIEI, poate duce la esecuri si infrangeri. A fost acesta un esec rasunator al spionilor si informatorilor lui Iancu de Hunedoara? Cu siguranta, DA! Si-a jucat foarte abil sultanul Murad al II-lea, cartile? Cu siguranta, DA! A beneficiat el oare de serviciile unor spioni si informatori? Cu siguranta, DA!

Printr-un moment asemanator v-a trece Iancu de Hunedoara, alaturi de guvernatorul Ungariei, in toamna anului 1448, cand urma sa se infaptuiasca prima etapa a planului stabilit in vederea alungarii turcilor din Europa. Deziluzionat de promisiunile desarte si de sugestiile ipocrite ale papei Nicolae al V-lea (de cele mai multe ori, amestecul Bisericii in mersul istoriei, n-a fost deloc de bun augur, desi aceasta era omniprezenta, avand o mare putere si influenta), de a amana campania cu un an, la 8 septembrie 1448, Iancu de Hunedoara ii scria urmatoarele: “Ne-am adresat sanctitatii-voastre cu deplina incredere, in convingerea ca nu vom dobandi numai sperante, ci ajutor real. Sanctitatea-voastra insa, dandu-ne mai mult curaj decat sprijin, doreste amanarea campaniei si prevede intarzierea ajutorului. Atunci insa cand vechiul nostru dusman a castigat noi puteri de pe urma ultimelor infrangeri ale crestinatatii si aduna la hotarele noastre mari forte, e mai cu folos ca si noi sa luam degraba armele pentru ca lovitura sa nu ne afle nepregatiti…STIREA ne-a venit prea tarziu. Razboiul e hotarat, armata adunata, poruncile sunt date. E totdeauna mai mare puterea folosind-o in atac decat in aparare si soarta razboiului surade mai mult aceluia care-l cauta pe dusman in propriul sau pamant. Pe langa aceasta, e grea intrebarea daca in anul viitor se va mai aduna armata de acum si va mai fi asa de insufletita. Din partea noastra suntem gata sa facem totul ca sa ferim patria de primejdia amenintatoare. In fata urmasilor nostri imi pare de tot atata slava izbanda, cat si moartea in lupta”.

Conform planului stabilit, in toamna anului 1448 oastea lui Iancu de Hunedoara trebuia sa faca legatura cu armata albaneza a lui Scanderbeg in Serbia de sud si sa cucereasca impreuna Macedonia si portul Salonic, care urma sa fie transformat intr-o puternica baza de atac atat pentru fortele terestre, cat si pentru fortele navale ale Venetiei si Aragonului. Pentru realizarea acestui plan, la 28 septembrie 1448, armata lui Iancu de Hunedoara a inceput inaintarea spre sud. Dupa un mars de peste 300 km, la 15 octombrie 1448 s-a oprit la Campia Mierlei (Kossovopolje), unde a fost instalata tabara pentru odihna. Potrivit informatiilor aduse de iscoade, Iancu de Hunedoara aprecia ca in acest timp, sultanul cu armata sa se gaseau in partea de rasarit a Bulgariei. Mare si neplacuta i-a fost surpriza cand, peste doua zile, mai precis in dimineata zilei de 17 octombrie 1448, a constatat ca in Campia Mierlei si-au facut aparitia primele detasamente din avangarda sultanului. In timpul zilei, intreaga armata otomana in siruri nesfarsite a ocupat pozitii de lupta pe tarmul sudic al raului Lab. A fost aceasta o nereusita crasa a serviciului sau de informatii? Cu siguranta, DA! A fost aceasta o posibila actiune de dezinformare a turcilor, prin insasi iscoadele lui Iancu? Posibil! Cert este faptul ca Iancu de Hunedoara, a ajuns pe marginea prapastiei cu intreaga sa armata, datorita incapacitatii sau chiar tradarii serviciului sau de informatii care, prin modul de indeplinire a sarcinilor l-a dezinformat (de aceasta data), mai mult decat ar fi trebuit. A fost aceasta o actiune reusita de DEZINFORMARE din partea turcilor? Posibil, daca nu sigur! Fiindca, cu totul alta a fost situatia in tabara sultanului Murad al II-lea, care permanent a fost informat corect cu privire la miscarile armatei lui Iancu de Hunedoara, atat de catre spionii sai cat si de catre despotul Gheorghe Brancovici. Ramane insa marturie victoria rasunatoare a turcilor asupra armatelor crestine!

Cele intamplate in cursul campaniei, incheiata cu victoria turcilor la Campia Mierlei, sunt de natura sa releve influenta hotaratoare a activitatii informative asupra desfasurarii evenimentelor istorice. Cu siguranta insa Iancu de Hunedoara s-a confruntat cu lipsa de profesionalism, tradarea, dezinformarea, ori poate lipsa coeziunii si a determinarii, in randul propriilor iscoade si spioni. Vom continua insa calatoria noastra pe frontul nevazut, urmand ca in articolul urmator, sa vorbim despre Vlad Tepes si iscusinta sa in razboiul de gherila.

Va urma,

     WW

Bulgaria, bugetul si avionul multirol

Standard

In timpul unei vizite oficiale la Sofia a Primului Ministru suedez, omologul sau bulgar, Boyko Borisov a declarat ca alegerea si cumpararea unui nou avion multirol pentru tara sa va fi intarziata din motive financiare.

In convorbirile oficiale s-a discutat si despre oferta SAAB, de dotare a aviatie bulgare cu Gripen, insa Borisov a declarat : “Тhis question was raised during the official meeting. I informed my Swedish colleague that in the 2012 budget we have allocated 82 MLN BGN (41 MLN EUR) for contracts already signed by the previous government. Hopefully, we will be done with all these deals from the previous government in 2012” . Cu un buget de achizitii de doar  41 milioane de euro, si care practic va fi folosit pentru a plati contractele aflate deja in derulare, nu se poate pune problema unei achizitii majore.

Primul Ministru sud-dunarean mai declarat: “We have sent RFIs on the fighters topic to all big jet fighter producers, because according to the needs we have and as NATO members, we need to make such an investment. But it will in no way happen in 2012. Probably in 2013 if the budget allows it. We have given ourselves a one-year period so that the fighters producers give us possibilities for deferred payments in addition to the information on prices, tactical characteristics so that the 2013 budget is not heavily burdened“!

Citind mai departe aflam ca pe anul urmator sumele, puse la dipozitie de bugetul de stat pentru aparare, ating 1.2% din PIB, in timp ce alocatiile ar trebui sa atinga an de an 1,5% din PIB, conform cu planurile Bulgariei. Mai clar, in timp ce Romania ar trebui sa cheltuiasca anual 2,38% din PIB pentru aparare, Bulgaria si-a prognozat 1,5%. Problema lor, la fel ca si in cazul MapN –ului, este ca niciodata nu s-a reusit sa se atinga acest procent in mod real, desi oficial si in 2011 bugetul apararii aprobat de Sofia a fost pe hartie de 1,5% din PIB.

Banii alocati in realitate nu au depasit insa 1,2%. Astfel ministrul apararii bulgar spune: „The 2012 State Budget Act will necessitate changes in the Development Plan for the Armed Forces, and our Investment Program because we have been allocated a budget amounting to only 1.2% of the GDP”.

Conform cu planul de investitii in noi armamente, facut public in 2011, armata bulgara vrea sa cheltuiasca pana in 2020 aproximativ un miliard de euro, dar se pare ca aceasta suma va fi recalibrata datorita taierilor bugetare.

Revenin la avioane, cam jumatate din aceasta suma este gandita pentru a fi cheltuita in vederea achizitionarii de noi avioane multirol, actiune care a fost programata sa inceapa in 2012, insa acum vitorul achizitiei este incert macar ca data.

Mai trebuie precizat ca flota bulgara de MIG-21 si SU-25 va fi scoasa din uz in 2012 si astfel Fortele Aeriene Bulgare vor ramane doar cu cele cateva MIG-29.

 

sursa: novinite

 

Mai multe despre planurile de inzestrare si reducerile de tehnica in armata bulgara:

Bulgaria are ganduri mari, dar si un prezent cam sumbru

 

Un submarin strategic american (SSBN) era gata sa mai loveasca o nava comerciala

Standard

USS Alaska, SSBN 732, fara legtura cu textul de mai jos

In decembrie comandantul unui submarin american purtator de rachete a fost eliberat din functie si probabil aspru bestelit, pe motiv ca era cat pe ce sa-i traga una zdravana unei nave comerciale, care nici nu banuia necazul ce i-a trecut pe la ureche. Astfel in timpul manevrelor de iesire la suprafata submarinul american se pare ca a “ratat” la mustata nava comerciala. Superiorii ghinionistului comandat au considerat insa prea putin amuzanta peripetia subordonatului lor si i-au luat comanda, pe motiv ca nu a belit ochii sau urechile, si nu i-a supravegheat suficient de bine pe membrii echipajului responsabili de belea.

Oricum lucrurile s-au terminat cu bine, pentru ca in urma cu cativa anii, in zona insulelor Hawaii tot un submarin american a “reusit performanta”  sa scufunde o nava scoala japoneza. Atunci tot in timpul manevrelor de iesire la suprafata USS Greeneville cu sonarul defect , a lovit si scufundat nava-scoala japoneza Ehime Maru.

USS Greenville, in doc uscat, dupa necazul din Hawaii cu Ehime Maru

Oricat de mare este oceanul planetar, si oricat de sofisticate sunt submarinele, astfel de ciocniri nu sunt ceva neobisnuit.

Anul trecut trei ofiteri britanici, in frunte cu comandatul navei, au fost luati zdravan la picioare dupa ce au reusit o “performanta” destul de  rara printre submarinisti. Au lovit un  ditamai muntele subacvatic, cu propriul submarin, dintr-o gresala de citire a hartii. Desi respectivul pisc era trecut pe harta, din netentie, adancimea de siguranta a fost citita gresit! In loc de 132m ofiterii britanci au inteles senini…732m, si asta pana cand mergand ei linistiti au facut POC! 2006, submarinul cu pricina fiind HMS Superb…

Ehime Maru, inainte…

 

…si dupa intalnirea cu USS Greenville also now as SSN 732

Alta marina, alt ocean, aceeasi baieti destepti, in urma cu doi ani. Un sumbarin chinezesc a lovit un sonar tractat de un distrugator american. Acum nu se stie daca americanii cautau sub-ul chinezesc si …l-au gasit,  intr-un mod mai neconformist, sau chinezul enervat, a dat cu submarinul in sonarul american…

Cam prin aceeasi perioada un alt submarin american s-a luat la ciocaneala cu o nava de debarcare a Puscasilor Marini americani, tragandu-i una zdravana peste bot, pe undeva prin Golful Persic! N-a patit nimeni nimic.

In urma cu trei ani un submarin indian, de aceasta data, a lovit un vas comercial, tot in timpul manevrei de iesire la suprafata.

Iar acum doi ani, in Oceanul Atlantic doua submarine europene, unul francez si unul britanic s-au altoit destul de zdravan. Englezii cel putin spun ca le-a trecut toata viata prin fata ochilor destul de repede. Ala britanicu’ era de tip Vanguard, adica purtator de rachete nucleare, iar ala francezu tot rachete avea prin buzunare!

Submarin atomic britanic purtator de rachete din clasa Vanguard

Acum nu trebuie sa credem ca ofiterii de pe sumbarine sunt ceva mai fraierii decat colegii lor din flota de suprafata. Ba dimpotriva, putem garanta ca echipajele de pe submarine sunt mai bune si mai bine pregatite decat cele ale navelor de suprafata, pentru simplul fapt ca sub apa gresesti o singura data, iar arma submarine a fost inca de la infiintare o arma de elita, unde doar cei mai buni isi gaseau loc.

Problemele apar datorita mediului in care submarinul isi desfasoara activitatea si capacitati reduse  de a percepe mediul inconjurator. In esenta un submarin nu este altceva decat un liliac mai mare, la fel de orb ca omologul sau inaripat, insa cu un sistem de sonare mult mai slab decat cel mai chior liliac de pe planeta.

Orice submarin are doua sisteme independente cu care “vede” mediul inconjurator cand este sub apa. Principalul mod de navigatie este cel pasiv, care are in dotare sonare pasive si senzori. Acest sistem nu emite absolut nimic, doar asculta. Aici trebuie sa spunem ca singura si cea mai temuta arma a submarinelor a fost si a ramas invizibilitatea, in sensul de silentiozitate. Un submarin trebuie sa fie cat mai silentios in adancuri, orice sursa de zgomot I-ar da de gol. Astfel navigatie se desfasoara, mai ales in timpul misiunilor de lupta, intr-o liniste cat mai perfecta, nava folosindu-se pentru navigatie de senzori pasivi si harti cat mai bine puse la punct.

Teoretic vorbind, faptul ca doua submarine se ciocnesc sub apa, nu e ceva deosebit tinand cont de faptul ca pur si simplu nu au cum sa se gaseasca reciproc. Mai putin normal este atunci cand se ciocnesc de nave de suprafata in timpul manevrelor de ridicare. Atunci se pot folosi de al doilea sistem de navigatie, de aceasta data unul activ.

Acesta nu este altceva decat un sonar, de fapt mai multe tipuri de sonare, active, care functioneaza fix pe acelasi principui ca eco-sonarele balenelor, delfinilor si liliecilor. Se emite o unda sonora de diferite frecvente, care la intalnirea unui obiect se reflecta inapoi la emitator. Din caracteristicile si timpul de intoarcere, echipajul navei poate aprecia foarte exact distanta, viteza, adancime tintei urmarite si de asemenea si forma sau tipul navei sau obstacolului observat.

Aceste sonare nu pot fi folosite dacat in anumite situatii, datorita faptului ca orice emisie face ca submarinul sa fie imediat descoperit.

Asadar aceste ciocniri nu sunt intotdeauna doar rodul incompetentei, sau a ghinionului, ci ele fac parte din conditile extrem de dificile si speciale, in care aceasta arma de super-elita isi desfasoara activitatea.

 

sursa: strategypage