Arhive pe etichete: primavara araba

Bashar al-Assad acuză Turcia şi un război al intereselor

Standard

Este ‘un război regional şi internaţional’, ‘un război al intereselor. Vor să distrugă ţara’, consideră liderul de la Damasc. ‘Ceea ce se întâmplă în Siria nu este o revoluţie, nici o primăvară. Este o conspiraţie’, spune el făcând aluzie la ‘primăvara arabă’ ce a condus la înlăturarea regimurilor autoritare din Tunisia, Egipt, Libia şi Yemen, transmite Agerpres.

 

Preşedintele sirian a desemnat Turcia ca fiind una dintre ţările responsabile pentru ‘vărsarea de sânge’, întrucât, în opinia sa, ‘sprijină rebeliunea’. El a respins totodată propunerea autorităţilor de la Ankara de a se crea zone tampon în interiorul Siriei pentru a proteja refugiaţii. ‘Progresăm, situaţia de pe teren este mai bună, dar încă nu am câştigat, mai avem nevoie de timp’, estimează al-Assad, avertizând că dacă trupele sale ar folosi ‘toată puterea de foc, ar putea distruge complet anumite zone, dar acest lucru este inacceptabil’.

 

De la începutul rebeliunii, în luna martie anul trecut, preşedintele sirian a acordat mai multe interviuri în care s-a declarat de fiecare dată determinat să ducă până la capăt lupta împotriva ‘teroriştilor’ sprijiniţi de ţări precum Arabia Saudită, Qatar sau Turcia.

 

Ziuaveche

 

Nota: Sincer sper ca Assad sa-i arunce in mare pe rebeli, cu toata rebeliunea lor cu tot. In acest moment trupele guvernamentale sunt in plina ofensiva, rebelii fiind in retragere.

Sprijinul indirect al Rusiei se simte si odata cu el si schimbarea politicii externe a Moscovei, venita cu re-inscaunarea lui Vladimir Putin. A spus ca lucrurile se vor schimba, iar Putin nu este Copy-paste al nostru…

 

Editorial-Primavara araba, reversul medaliei

Standard

Un proverb chinezesc, probabil unul dintre cele mai intelepte spuse vreodata zice asa: „Ai grija ce iti doresti, ca s-ar putea sa ti se intample!”

Suna ciudat, cum adica sa nu ti se intample ce-ti doresti?! Cu totii ne dorim sa reusim in ce ne propunem, dar oare chiar ne dorim sa avem in mod real, ceea ce visam cu ochii deschisi?!

Pare o intrebare retorica si usor naiva, dar in realitate nu este deloc asa, Haideti sa le luam pe rand.

Democratie si  respectarea drepturilor omului, dreptul la libera circulatie! Cam asa tipau statele Vestice, in fata tarilor comuniste, in urma cu 22 de ani. Vroiau sa vada  comunismul cazut, oamenii din Europa de Est sa fie liberi, la fel si cei din URSS, sa poata circula liber, iar in tarile lor sa fie democratie. Pana la urma, din cauze interne, dorinta arzatoare a NATO s-a infaptuit: Tratatul de la Varsovia si lagarul comunist s-au spart. Adica li s-a indeplinit dorinta. Doar ca mai apoi au regretat amarnic, cel putin pe termen mediu, dorinta realizata. Milioane de est europeni au migrat spre vest, tarile fost comuniste au intrat in haos si lipsa de guvernare.

Un echilibru care dura din 1945, s-a rupt, iar construirea altei arhitecturi de securitate si sociala se face foarte greu…

Ce au facut europenii cei cu gura mare, cei care cereau respectarea drepturilor omului, dreptul la libera circulatie?! Si-au inchis granitele, in fata puhoiului de sarantoci din Est si au impus fel de fel de reguli, numai sa scape de ei. Au cerut ceva, iar cand dorinta li s-a indeplinit, i-a luat cu ameteala…

Este adevarat ca pana la urma au acceptat noile democratii, care nota bene, aveau practic aceeasi cultura si religie, fiind asadar usor asimilabili, plus ca noile tari, proaspat eliberate, au devenit excelente piete de desfacere si un rezervor nesecat de forta de munca ieftina. S-au descurcat pana la urma, dar a fost greu si destul de scump.

Acum revenind la tema articolului, Primavara Araba a fost salutata de toata Europa si de SUA. Cu totii, cu lacrimi in ochi, au felicitat poporul tunisian pentru curajul si hotararea cu care si-a luat soarta in propriile maini. Asta a fost la inceput, apoi cand hoardele de tunisieni hamesiti de foame au dat navala in Italia, Europa democrata, si-a trimis o intreaga flota de nave ale politiilor de frontiera din statele membre, pentru ai opri pe proaspetii eliberati.

Mai apoi, au inceput sa-si faca griji ca poate acum, in urma alegerilor libere, in Tunisia vor schimba un dictator sangeros,  cu un guvern islamist! Si nu stiu ce sa faca! Parca dictatorul sangeros era mai bun, sau nu?!

A invatat ceva Occidentul din lectia tunisiana?! As! Da de unde, nici nu s-a terminat bine tambalaul de acolo ca a inceput in Libia. Aceasi placa, aceleasi lozinci, democratie, liberate, egalitate, de parca eram sub zidurile Bastiliei la sfarsitul secolului XVI. Dupa care stie toata lumea ce a urmat. Jos Gaddafi si sus…dracu stie cine, ca acum este un mic-mare haos in Libia.

Acum urmeaza Siria, iar inainte de asta a fost Egiptul. Ori in toate aceste state arabe, state vorba vine,  sunt cateva probleme care nu le recomanda pentru exercitarea democratiei asa cum vedem noi acest sistem.

Prima problema este  si cea mai simpla: care tari, care popoare?! Pentru ca este impropriu sa spui poporul sirian, sau poporul libian, pentru simplu fapt ca asa ceva nu exista. Exista, in fiecare tara, o uniune de triburi, care colaboreaza sau nu, si care pe vremea “odisosilor dictatori” erau tinuti in frau prin forta si mita. Nu exista poporul libian sau sirian, nu au existat niciodata, si asta datorita faptului ca britancii sunt  cu adevarat baieti destepti.

Cand s-au hotarat ei sa decolonizeze imperiul, au zis sa lase in loc orice numai liniste si prosperitate nu. Asa ca un diplomat britanic sau francez, nu mai tin minte exact,  a venit cu ideea, geniala de altfel, de trasare a granitelor pe criterii strict geometrice, chiar estetice daca vreti!

Astfel englezii si mai apoi si ceilalti europeni, au creat colonii, care mai apoi au devenit tari, fara a tine seama de specificul local, de nationalitate, de limba sau alte astfel de lucruri. Asa ca au adunat la un loc triburi diferite, care se dusmaneau de moarte cu mult inainte ca europenii sa puna piciorul pe acolo, sau dimpotriva au imprastiat un trib prin doua-trei tari,  au bagat in aceeasi oala religii diferite, confesiuni diferite, si au fost diavlolesc de smecheri, predand puterea, cand au plecat, minoritarilor. Religioase sau etnice!

Adica daca tara era majoritar sunita, conducerea facea parte dintre cei 10-15% din populatie siita, si tot asa. Au adus la conducere cate un mic dictator, l-au inarmat ceva-ceva, iar acesta i-a potolit pe contestatari prin metode pe care chiar si colonizatorii le considerau barbare, numai ca nimeni nu-i putea acuza acum pe ei. Erau afacerile interne ale unui stat suveran 🙂 🙂 .

In practica, europenii s-au asigurat ca fostele lor colonii nu vor deveni niciodata tari si popoare adevarate, nu vor putea sa fie niciodata libere si independente in mod real. Practic colonialismul a trecut intr-o noua faza, neo-colonialism, adica o ocupatie prin interpusi, doar economica si indirect politica, prin mita si crima in masa. Astfel locul armatelor a fost luat de marile corporatii trans-nationale care, sprijinite de guvernele lor, au facut legea intr-un mod atat de dur, incat vreamea colonialismului curat, este acum privita de multi localnici ca o epoca de aur! Exemplele sunt atat de multe ca nici nu merita expuse. Congo, Africa de Sud, Coasta de Fildes, etc, etc.

Practic imperiile destramate acum, au ramas cu accesul la resurse, insa au scapat de grija locuitorilor care erau acum absolut liberi sa-si taie capetele cum credeau ei de cuvinta. Stabilitatea relativa din timpul ocupatiei coloniale, bruma de legi care se respecta, s-au dus dracului de tot si haosul s-a pogorat asupra fostelor colonii, blocate pentru eternitate intr-un razboi civil contiunu.

Este suficient sa aruncati o privire pe harta Africii si tarilor arabe, petru a remarca frumusetea falsa a granitelor trasate special pentru perpetuarea ocuparii economice ale fostelor provincii.

OK, pana aici nimic nou, ideea in sine este geniala, dar acum avem de-a face cu o noua dimensiune e impactului democratizator al Vestului asupra arabilor din nordul Africii.

In urma cu cateva zile presedintele nou ales al Egiptului, membru al Fratiei Musulmane, a decapitat armata, inlaturand din functie vechii generali si numind in locul lor oamenii sai de incredere. Pana aici …spaga lui, ce de doare pe noi de generalii egipteni?! Pai haideti sa va spun de ce va doare. Noul presedinte, numai ce a numit noi ofiteri la conducerea armatei si a inceput sa-si puna intrebari existentiale, printre care: ce-ar fi daca Egiptul ar trimite ceva trupe mai serioase in Penisula Sinai?! Ce ar fi daca tratatul de pace, dintre Isreal si Egipt ar fi renegociat, asa doar un pic?!

Cu ce scop?! Pai…combaterea terorismului of course, numai ca tratatul de pace dintre Israel si Egipt, incheiat in anii”70, prevede ca Egiptul nu are voie sa militarizeze excesiv aceasta regiune geografica, tocmai pentru a evita un nou razboi de sase zile. Israelul a declarat ca tratatul nu poate fi renegociat si se asteapta ca Egiptul sa-l respecte intocmai, numai ca preventiv trupele israeliene se misca usor-usor spre Sinai. Apai nu vroiau ei democratie in Egipt, si moarte sangerosului dictator?!

Au obtinut exact ce si-au dorit, numai ca se pare ca nu si-au dorit bine de loc.

In Tunisia si Libia, gruparile islamiste sunt extrem de bine reprezentate, iar luptele interne dintre diversele triburi si fractiuni religioase sunt abia la inceput. In Libia care este “democratie” de cateva luni, guvernul de la Tripoli stapaneste de facto sub o treime din tara, in restul de doua treimi intreaba daca poate sa intre si pentru orice chestie, se negocieaza cu sefi locali, ajunsi din nou puternici, dupa moarte lui Gaddafi. Superba democratie, stati sa vdem ce dracu o iesi la primele alegeri libere!

Siria este urmatoarea pe lista. Cel mai probabil va fi si ea democratizata, mai greu dar va fi, sa vedem apoi ce vor face europenii cu aceste tari, care daca inainte nu erau sarace, acum sigur vor deveni, pentru ca pe vremuri furau doar cativa si aveau si din ce sa fure, acum sunt mult mai multi la furat, si nu prea mai au din ce, asa ca ceva mici conflicte sunt foarte probabile.

Iar bataie pestelui este bineinteles Iranul! Alta categorie dacat jamahiriile din Africa de Nord, destul de bine dotat si aratand, cel putin deocamdata, vointa de a lupta, Iranul este si el pe lista, cu vajnicul motiv al armelor de distrugere in masa. Cate arme de acest tip o avea Teheranul, si daca programul sau nuclear chiar merita deranjul unui razboi, posibil, mult mai dur si lung dacat cel din Irak, vom vedea.

Iar Vestul miop si prostanac s-a trezit pe cap cu sute de mii de arabi, imposibil de integrat, la granitele sale. De aceea spun, chinezii sunt baieti destepti si te avertizeaza: ai grija ce-ti doresti ca s-ar putea….

GeorgeGMT

Orientul Mijlociu – Securitate, dezastru, scenarii, strategii si viitor

Standard

Israelul este tot mai aproape de instalatiile nucleare ale Iranului. Evreii au cerut Azerbaidjanului permisiunea de a folosi baze aflate la granita de nord a Republicii Islamice.

Daca ar alege sa lanseze un atac direct din Israel, IAF, trebuie sa parcurga o distanta de 1110 de mile, doar  pana la granita cu Iran. Aceasta manevrea ar implica proximativ 100 de avioane pentru diferite tipuri de operatiuni (atac, realimentare, razboi electronic, superioritate aeriana).

O astfel de actiune nu poate surprinde Teheranul, iranienii nu doar ca se pot pregati de aparare, dar ei pot lansa propriul atac asupra Israelului cu rachete balistice. Aceasta operatiune nu granteaza reusita, este foarte complexa, riscanta si implica un numar mare de vieti si tehnica de lupta foarte scumpa.

Astfel ca Israelul a ,,legat” o prietenie foarte serioasa, cu fosta republica sovietica, Azerbaidjan, acolo unde intentioneaza sa utilizeze cateva baze aeriene.

Distanta de la aceste baze pana la facilitatile nucleare iraniene, este redusa pana la 400-500 de mile. Analistii sustin ca o operatiune inceputa din Azerbaidjan, cu F-15 sau F-16, purtatore de GBU-28, ar echivala cu un atac fulger. Distanta poate fi parcursa in aproximativ 40 de minute.

Aceste tipuri de aparate pot cara munitie antibuncar si pot lovi pe timp de zi sau nopte, in orice conditii meteorologie. GBU-28 este o bomba antibuncar, capabila sa penetreze plansee de beton si sa  deterioreze total instalatiile nucleare, astfel protejeate.

Cele doua tipuri de avioane au si capacitatea de a se apara. S-a luat in calcul si defensiva anti-aeriana care este considerata foarte puternica.

Cele IV avantaje gandite de experti pentru a doua strategie sunt:

I  Viteza

II  Elementul surpriza, IAF nu va mai strabate o distanta mare incalcand spatiul aerian al mai multor tari ce pot avertiza Iranul;

III  Suportul logistic este mult mai eficient, deoarece avioanele nu mai necesita alimentare in aer, acestea pot ateriza si in acelasi timp primesc si noi bombe/rachete pentru o noua operatiune de atac;

IV Sprijinul, daca un avion este interceptat si doborat, imediat sosesc elicoptere din Azerbaidjan pentru salvare.

In cazul in care Iranul decide sa atace bazele israeliene, de pe teritoriul azer, evreii iau in calcul o contra ofensiva a tuturor statelor din Caucaz.

 

Daca ne concentram atentia asupra Israelului observam o tara mica, distanta dinte Valea  Iordaniei si Marea Mediterana este de doar 44 de mile. Pe acest segment este inclus si orasul Ierusalim. Statul evreu este inconjurat de tari musulmare, majoritatea dintre acestea prezinta activitati teroriste pe propriile teritorii.

La frontiera de est, cea cu Iordania, Israelul beneficieaza de o defensiva naturala. Prapastia coboara pana la 1200 de metri sub nivelul marii, iar muntii se inalta la 3000 m desupra nevelului marii, acest lucru face imposibil un atac masiv terestru din est.

Atunci statele arabe din est au adus la aceasta granita unitati de gherila si arme usoare.

In sud-vest, Fasia Gaza mai exact, au fost aduse sute de tone de arme si munitii sovietice pentru a inarma fortele locale, ostile Israelului.

Pentru a-si apara orasele, industria si aeroporturile, contra si celor mai primitive rachete, israelienii continua o controversata campanie de dezarmare si demilitarizare a Palestinei.

Israelul poate fi strabatut de la vest la este de catre un avion ostil in doar 4 minute. Daca acesta  pleaca din Iordania si traverseaza Palestina, in doar doua minute poate bombarda Ierusalimul.

O alta problema, ce a dat nastere unui scandal in lumea araba, este controlul spatiului aerian palestinian de catre IAF. Acest lucru permite interceptarea avioanelor ostile pe o distanta de 10 mile pana la Ierulasim

Reteaua de drumuri reprezinta o componeta vitala pentru securitatea Israelului. Aceasta este folosita de armata pentru a-si mobiliza rapid fortele si a le sustine cu alimente si munitii.

Viitorul este imprevizibil, Iranul intentioneaza sa-si sporesca capacitatile militare, dronele americane din Iraq provoaca instabilitate.

 

,,Hezbollah va surprinde Israelul in oru ce viitor conflict” -Nasrallah

La 6 ani dupa razboiul libanez de 33 de zile, Hezbollah afirma ca orice miscare de rezistenta va surprinde Tel Avivul.

Intr-un discurs televizat de miercuri nopate, Secretarul General Hezbollah Hassan Nasrallah, a declarat ca organizatia are sansa de a fi victorioasa in urma unui conflict cu Israel.

Nasrallah afirma ca rachetele sale au acum capacitatea de la lovi tinte din Haifa si Tel Aviv.

Evident din interviu nu au lipsit acuzele aduse Occidentului si Statelor Unite, care in opinia sa impiedica dialogul pe tema Siria si aprovizioneaza teroristii pentru al rasturna pe Assad.

Sursa: pressTV

 

 

Criza din Siria se adanceste

 

Ciocnirile dintre armanta siriana si rebeli au ajuns pana la cladirea Guvernului din Damasc. Un elicopter a fost avariat si alte trei vehicule militare distruse.

Luptele de joi, saptamana trecuta, au fost cele mai violente. Rebelii au folosit perdele de fum negru si mitraliere grele.

Cu toate acestea multi civili continua sa ramana in Damasc. Capitala se confrunta cu a sasea zi consecutiva de violente, iar miercuri un atac cu bomba a ucis trei inalti oficiali, inclusiv ministrul apararii.

Deja au aparut zvonurile conform carora al-Assad ar fi parasit capitala pentru Latakia, un oras situat pe coasta Siriei.

Mass-media de stat infirma zvonurile si sustine ca Assad este inca in Damasc.

 

Sursa: RT

 

 

Nero Flash

Conflictul sirian: Inceputul sfarsitului!?…

Standard

Guvernul sirian incepe sa piarda controlul Damascului si astfel apare intrebarea: conflictul intra in faza deciziva?

Incepand de vineri pe strazile din Damasc s-au dat cele mai grele lupte de la inceputul revoltelor in urma cu 17 luni, in Siria.Comform rapoartelor, in luptele de strada se folosesc inclusiv mortire si mitraliere grele amplasate pe elicoptere de atac.

Lupte ,,feroce” s-au raportat intre Armata Libera si fortele guvernamentale, in diferite zone ale capitalei.

Analistii sustin ca acestea sunt evolutii semnificative.

Consiliul de Securitate ONU trebuie sa voteze cu privire la prelungirea mandatului de monitorizare valabil 3 luni. Acesta expira pe 20 iulie.

Kofi Annan s-a intalnit cu liderii rusi pentru a discuta pe aceasta tema, dar cei din urma au dat un raspuns clar, prin vocea ministrului de externe, spunand ca in Siria nu trebuie sa fie nici o interventie straina si ca sirienii trebuie sa vina cu propriile lor solutii.

Rebelii au anuntat ,,o ofensiva vulcanica in Damasc”. Martorii sustin ca au auzit focuri de mitraliera grea chiar in piata Sabaa Baherat, situata in inima orasului,  locul unde se afla si Banca Centrala.

Rapoartele indica faptul ca activistii au reusit sa adune tancuri, pe care le-au masat in capitala si cu ajutorul carora au inchis caile de acces ale orasului.

Cartierul Tadamon a fost impanzit de lunetisti, cartierul Tishreen Stadium a fost deja bombardat, in zona de sud -cartierul Käfer Souseh – au fost raportate lupte grele.

Cele mai semnificative lupte s-au desfasurat in Midan, acolo unde rebelii au demolat mai multe cladiri ale fortelor de securitate loiale regimului Assad.

Chiar si asa, lupta se desfasoara la multi kilometrii fata de Palatul Prezidential si cea mai mare baza aeriana, situata in sud-estul Damascului.

Care este insa intrebarea corecta:
-aceasta este o lupta in Damasc?
sau
-a inceput lupta pentru Damasc?

Sursa: Aljazeera

 Nero Flash

Rusia acuza Vestul de santaj pe tema Siria

Standard

 

In timp ce luptele din Siria s-au extins si au cuprins capitala Damasc, intre Moscova si Washington continua razboiul cuvintelor.

Rusia acuza Occidentul de ,,santaj”, asupra negocierilor privind rezolutia Consiliului de Securitate ONU.

Kofi Annan se afla la Moscova, in cadrul unei vizite de 2 zile, in incercarea de a solutiona aceasta noua criza.

In suburbiile Damascului se dau cele mai grele lupte de pana acum. Imagini Video si surse neoficiale sustin ca Armata Libera a reusit sa ,,taie” calea de acces catre aeroport.

 

Rusia sustine ca este inacceptabil ca Occidentul sa riste o misiune ONU.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat:,, spre regretul nostru, vedem chiar si elemte de santaj. Ni se spune, daca nu sunteţi de acord să adopte rezoluţia capitolu 7,atunci vom refuza să se extindă mandatului misiunii de monitorizare. Eu consider că această abordare este absolut contraproductivă şi periculoasa, deoarece este inacceptabil să se utilizeze monitorizarea ca un chip de negociere.”

 

Sursa: CCTV

 

Citeste si Rusia trimite nave de război în Siria

 

Nu ,,daca” ci ,,cand”: numaratoarea inversa pt interventia SUA in Siria

 

Iugoslavia araba: masacrul din Houla, combustibil pentru interventia in Siria

 

 Nero Flash