Arhive pe etichete: scutul de la deveselu

Scutul antirachetă: Lucrările la Deveselu încep în 2013

Standard

Lucrările de amenajare a bazei de la Deveselu care va găzdui elemente al scutului de apărare antirachetă al SUA sunt programate să înceapă în 2013.

De asemenea, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu a declarat, miercuri, că România şi SUA ar putea semna, până la sfârşitul acestei luni, un document privind aranjamentele tehnice pentru implementarea Acordului privind amplasarea în România a sistemului american de apărare antirachetă.

Corpul de geniu al forţelor terestre ale Statelor Unite din Europa (USACE), în colaborare cu Agenţia de apărare antirachetă – U.S Missile Defense Agency (MDA), Comandamentul European al Statelor Unite – U.S European Command (EUCOM) şi Forţele Navale ale SUA (U.S Navy) au organizat marţi, la Bucureşti, conferinţa Zilele industriei pentru abordarea adaptivă în etape privind scutul antirachetă. Potrivit Ambasadei SUA la Bucureşti, la eveniment au fost prezenţi circa 175 de participanţi din ţări precum România, SUA, Spania, Turcia, Grecia, Italia, Bulgaria, Marea Britanie şi Emiratele Arabe Unite. Firmele reprezintă domenii precum construcţii industriale, infrastructură, logistică, comunicaţii şi IT, precum şi securitate.

Corpul de geniu al forţelor terestre ale Statelor Unite din Europa (USACE) anticipează că în final vor fi aprobate două contracte. Un contract va include facilităţile MDA şi va cuprinde toate lucrările de infrastructură pentru întreaga suprafaţă a perimetrului militar american. Reprezentanţii americani anticipează că valoarea contractului privind facilităţile Agenţiei de apărare antirachetă(MDA) va fi cuprinsă între 100 şi 250 de milioane de dolari. Facilităţile MDA cuprind infrastructura zonei de lansare, o clădire pentru asistenţă, o centrală electrică de rezervă, o facilitate de depozitare, o facilitate de control al accesului şi o clădire de control al securităţii, transmite Agerpres. Pentru acestea se cere ca principalul contractor să fie o companie americană, care poate intra în parteneriat cu o altă firmă sau poate subcontracta. Alte facilităţi în cadrul contractului cu MDA sunt un al doilea depozit, o centrală electrică ce nu va deservi misiunea, construcţia fundaţiei, o staţie de pompieri şi infrastructura şi utilităţile sitului. Pentru acestea nu este impusă condiţia ca principalul contactor să fie american. Deoarece acest contract va conţine unele informaţii clasificate, contractorul general va fi obligat să deţină o autorizaţie de securitate.

Foto: ruvr.ru

Cel de-al doilea contract va include toate facilităţile Forţelor Navale ale SUA, cu o infrastructură mai redusă în perimetrul elementelor sistemului de apărare antirachetă al SUA. Contractorul general nu va avea nevoie să deţină o autorizaţie de securitate. Lucrările cuprinse în acest al doilea contract privesc un centru de control al accesului, facilităţi de cazare şi mâncare, un depozit, o unitate sanitară, o facilitate pentru lucrări publice, precum şi utilităţile şi infrastructura sitului. Valoarea estimată a celui de-al doilea contract este cuprinsă între 25 şi 100 de milioane de dolari.

Aurescu: Un nou document privind aranjamente tehnice

”Pregătim în prezent împreună cu partenerii noştri americani aranjamentele la nivel tehnic pentru implementarea Acordului. Suntem mulţumiţi de modul în care se derulează acest proces de negociere. Recent am reuşit să finalizăm o parte din aceste texte şi suntem încurajaţi de faptul că am reuşit să progresăm atât de rapid, astfel încât aceste texte să fie semnate cât mai curând posibil, poate chiar la finalul acestei luni”, a precizat Bogdan Aurescu, prezent la conferinţa ”Romania Aegis Ashore Industry Day”.

Potrivit lui Aurescu, aranjamentele tehnice sunt documente cu caracter de aplicare a acordului care vor fi semnate în cadrul Comitetului Mixt care a fost creat între România şi Statele Unite, în baza Acordului din 2005 privind prezenţa trupelor americane în ţara noastră pentru activităţi de training în principal. În cadrul Comitetului respectiv funcţionează şi un subcomitet pentru apărarea antirachetă.

”Este vorba de chestiuni legate de restricţiile de spaţiu aerian deasupra bazei, e vorba despre regimul terenurilor din jurul bazei, chestiuni legate de acest subcomitet mixt, e vorba despre modificarea unui aranjament existent care se referă la transportul pe teritoriul României al diverselor echipamente militare americane”, a completat Aurescu.

El a subliniat că în viitor vor fi încheiate şi alte aranjamente. ”O parte dintre cele care au fost deja încheiate în aplicarea Acordului din 2005 trebuie să fie amendate pentru a fi adaptate şi la specificul activităţii derulate în baza Acordului de anul trecut, o parte nu trebuie să fie modificate şi sunt câteva aranjamente noi care trebuie să fie încheiate pentru aplicarea acordului şi care, de altfel, sunt menţionate în diversele articole din Acord”, a explicat Bogdan Aurescu.

Articol Ziuaveche


Reclame

Summitul NATO de la Chicago, a hotarat operationalizarea partiala a primei componente a scutului anti-racheta

Standard

Băsescu: Scutul antirachetă a fost operaţionalizat. Cel puţin sudul României este protejat

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, duminică că, în urma deciziei luată de NATO, de operaţionalizare a primei faze a scutului antirachetă, cel puţin sudul României este protejat antibalistic, din 2015 protecţia fiind extinsă pe întreg teritoriul, în urma intrării în funcţiune a bazei Deveselu.

„În momentul de faţă, prin capacitate interimară nu înseamnă o soluţie definitivă, după cum spune chiar numele deciziei adoptate astăzi. Înseamnă că NATO încă nu şi-a atins obiectivul de a avea protejate toate statele membre NATO din Europa, dar pe o geometrie variabilă, partea de Sud-Est a Europei este protejată în momentul de faţă, începând de astăzi. Aţi observat, probabil, în discursul meu, că punctul de vedere al României a fost că trebuie făcut public acest document, cu toată geografia lui. Vom vedea dacă aşa va fi sau nu, dar vă pot spune că, în unele perioade, măcar parţial, teritoriul României în momentul de faţă este protejat de lovituri ale unor rachete balistice. În opinia mea, dincolo de a fi o decizie tehnică, această decizie este una politică şi ea vine să garanteze cetăţenilor din statele membre NATO, în primul rând că ne ducem la îndeplinire obiectivele„, a afirmat preşedintele Băsescu, într-o conferinţă de presă.

El a explicat că acoperirea scutului antirachetă operaţionalizat în această fază este variabilă, pentru că este asigurată de două nave dispuse în zona de sud-est a Europei, iar când una dintre acestea e mişcată din dispozitiv acoperirea va fi numai pentru sudul României.

„Deci, ceea ce va face siteul de la Deveselu face acum activ când o navă, când două amplasate în nişte zone din care pot îndepărta pentru sud-estul Europei, dar pentru România nu tot timpul, doar când sunt două. Când e una e doar sudul României acoperit”, a spus Băsescu.

De asemenea, el a subliniat că, dincolo de acoperirea din acest moment a scutului, mai importante sunt „semnalul politic şi voinţa ca această capabilitate să fie funcţională la acest Summit”.

Preşedintele a reiterat disponibilitatea României şi a SUA, când întreg sistemul va fi operaţional după 2015, de a-l integra în sistemul NATO.

De citit si NATO a declarat operaţională prima fază a scutului antirachetă

Un articol Mediafax

 

M.C.


Scutul anti-racheta! Rusii, americanii si noi pe la mijloc…

Standard

Scutul antirachetă în Europa: o protecţie excesivă?

Sistemul american de apărare antirachetă în Europa: de cine protejează şi pe cine ameninţă? Washingtonul afirmă că scutul antirachetă este o linie de apărare a aliaţilor europeni de atacurile cu rachete ale Iranului şi RPD Coreea. Şi nu este îndreptat împotriva Rusiei. În acelaşi timp, SUA nu doresc să coopereze cu Moscova în acest domeniu.

Evident, Rusia nu intenţionează să aştepte până când americanii se vor răzgândi şi pregăteşte măsuri de răspuns. „Marele joc” continuă. Iată opinia maestrului internaţional de şah, Vladislav Tkaciov.„Situaţia din jurul construirii de către SUA a unor noi obiective ale scutului antirachetă în Europa de Est, ne face să ne amintit concomitent de câteva principii de şah. Să începem cu aceea că acesta este un caz clasic când „ameninţarea este mai puternică decât executarea ei”. Adică, nimeni nu ştie sigur dacă rachetele americane de interceptare vor putea doborî rachetele balistice ruseşti, dar însăşi existenţa unei astfel de posibilităţi poate schimba echilibrul de forţe între cele două superputeri nucleare. Şi nu numai între ele.

Dacă Rusia forţată să reacţioneze are de gând să amplaseze complexele nucleare tactice „Iskander” în regiunea Kaliningrad, aceasta este deja o ameninţare directă pentru o bună parte a Europei. Nu ştiu dacă politicienii moderni au citit lucrarea clasicului şahului Aaron Nimţovici „Sistemul meu”, însă „principiul supra-protecţiei” formulat în ea se pare că este cunoscut bine. Referitor la această problemă, asta înseamnă că, chiar şi în absenţa în viitorul apropiat a unui conflict militar potenţial, ţara nu poate funcţiona normal în situaţia unei posibile distrugeri totale. Desigur, americanii şi partenerii lor din NATO încearcă să convingă lumea că sistemul lor de apărare antirachetă nu este îndreptat împotriva Rusiei. Dar amplasarea obiectivelor noi pe harta de şah a Europei, demonstrează contrariul.

Indiferent de rezultatul alegerilor prezidenţiale din acest an din SUA, este puţin probabil că orice administraţie americană doreşte o escaladare a tensiunii în relaţiile cu Moscova. Ca atare, atunci nu este păcat să nu ne amintim şi ultima maximă de şah, pentru ziua de azi: „pionul nu merge înapoi”. După cum se ştie, pionii se mută doar înainte, schimbând pentru totdeauna peisajul partidei. Iar obiectivele NATO construite în apropierea graniţelor Rusiei îşi vor pune amprenta pentru mult timp pe ordinea de zi a politicii mondiale. Şi în această luptă, chiar dacă va fi o remiză, atunci ea va avea loc numai după o nouă spirală a cursei înarmărilor”.

 

 

In acest timp, americanii…

SUA au testat cu succes racheta de interceptare SM-3 tip Block 1B.

Forţele Navale ale Statelor Unite au desfăşurat cu succes testarea celei mai noi rachete prevăzute pentru dotarea sistemului european de apărare antirachetă, relatează Pentagonul. Racheta de interceptare de generaţia a doua Standard Missile-3 (SM-3) tip Block 1B a sistemului antirachetă Aegis, lansată de o navă americană în zona Insulelor Hawai, a nimicit o rachetă balistică de rază scurtă de acţiune.

Foto: EPA

Potrivit Agenţiei de Apărare Antirachetă, aceasta a fost prima testare a celei mai noi rachete de interceptare şi a sistemului perfecţionat Aegis BMD 4.0.1 cu bază navală. Conform datelor Agenţiei, în total, în cadrul programului de apărare antirachetă Aegis s-au desfăşurat 27 de teste ale rachetelor de interceptare, dintre care 22 au fost reuşite.

În cadrul sistemului european de apărare antirachetă, Statele Unite vor amplasa la baza din Spania patru distrugătoare dotate cu sistemul multifuncţional de dirijare Aegis.

 

Vocea Rusiei

 

Scutul antirachetă din România nu are potențial antirusesc

Standard

Elementele scutului antirachetă din România sunt destinate în principal apărării membrilor europeni ai NATO şi nu au potenţial antirusesc, a declarat, azi, adjunctul şefului forţelor armate ruse, general-colonelul Valeri Gherasimov, citat de corespondentul Agerpres.

 

”Spre deosebire de elementul din Polonia, obiectivul din România, după cum am fost informaţi, este destinat în principal apărării membrilor europeni ai NATO, de aceea el nu are potenţial antirusesc”, a spus Valeriu Gherasimov.

 

Pe de altă parte, şeful Statului Major rus, Nikolai Makarov, a avertizat, azi, într-o conferinţă internaţională, la Moscova, că Rusia va fi nevoită să ia măsuri tehnico-militare, care ar putea genera un pericol real pentru statele pe teritoriul cărora vor fi desfăşurate elemente ale sistemului antirachetă, în cazul în care Occidentul îşi va accelera dezvoltarea scutului.

 

 

Măsuri periculoase

 

”Considerăm că partenerii noştri europeni trebuie să se decidă dacă merită să intensifice construirea propriului sistem antirachetă, sub lozinca protejării de pericole cu rachetă inexistente din partea statelor cu regimuri imprevizibile, în aşa fel încât Rusia să fie nevoită să-şi compenseze potenţialul antirusesc cu măsuri tehnico-militare, care ar putea genera un pericol real pentru statele pe teritoriul cărora vor fi desfăşurate elemente antirachetă”, a afirmat generalul Nikolai Makarov.

 

El a adăugat că scutul antirachetă are un caracter destabilizator şi că aceasta ar putea determina Rusia să recurgă la un atac preventiv asupra elementelor antirachetă din Europa.

 

”Ţinând cont de caracterul destabilizator al sistemului antirachetă în Europa, şi anume crearea iluziei unui atac nesancţionat dezarmant (pentru Rusia), decizia privind folosirea preventivă a mijloacelor de distrugere deţinute se va adopta în perioda tensionării situaţiei”, a avertizat liderul militar rus.

 

Retragerea din tratatul START

 

Pe de altă parte, el a ţinut să sublinieze că Rusia consideră ”utilizarea unor mijloace de distrugere drept măsuri extreme de reacţie la scutul antirachetă în Europa”. ”Am vrea să credem că nu vom fi nevoiţi să apelăm la acestea niciodată”, a adăugat Makarov.

 

Generalul rus a enumerat o serie de măsuri suplimentare pe care le-ar putea lua Moscova drept răspuns la scutul american, între care refuzarea unor paşi în domeniul dezarmării şi controlului asupra armamentului, inclusiv retragerea din tratatul ruso-american START, care ar indica disponibilitatea utilizării forţelor nucleare.

 

 

 sursa: Evz

http://www.evz.ro/detalii/stiri/scutul-antiracheta-din-romania-nu-are-potential-antirusesc-979630.html

Scutul american antirachetă are probleme grave

Standard

Proiectul scutului de apărare antirachetă, un proiect-cheie al preşedintelui american Barack Obama, conceput pentru a proteja SUA şi Europa de un eventual atac iranian, se confruntă cu întârzieri semnificative, costuri mai mari decât cele estimate şi probleme tehnologice majore, care se regăsesc şi în cazul sistemelor ce urmează să fie amplasate în România, arată două rapoarte guvernamentale americane, scrie Associated Press.


Rapoartele elaborate de Departamentul american al Apărării şi de experţi din Congres pun la îndoială eficienţa scutului antirachetă, un program ce se află în centrul planurilor americane de apărare a Europei şi care reprezintă un subiect sensibil atât în plan intern cât şi în relaţia cu Rusia.
Conform celor două documente,interceptoarele de rachete au erori de fabricaţie, sistemele radar dispun de o putere redusă, iar senzorii nu pot face distincţia între focoase şi alte obiecte.
Primul raport redactat de Comisia Ştiinţifică de Apărare, un grup consultativ pe lângă Departamentul Apărării, a fost publicat la sfârşitul anului 2011, dar a trecut neobservat, mai scrie AP. Deşi ajunge la concluzia că nu există ‘obstacole fundamentale’ pentru sistemul european, raportul atrage atenţia asupra unorprobleme majore, fără a indica însă cum pot fi ele rezolvate. Potrivit unor experţi, rezolvarea acestor probleme ar presupune modificări substanţiale şi costisitoare.


Al doilea raport a fost publicat vineri de Curtea Americană de Conturi. Anumiţi reprezentanţi ai Partidului Republican susţin ideile exprimate în cele duă rapoarte, afirmând că ele sunt conforme cu punctul lor de vedere potrivit căruia programul a fost conceput în grabă pentru a estompa temerile Rusiei, ţară care a emis obiecţii serioase faţa de planurile anterioare ale Administraţiei Bush, fără să se ia în calcul dacă acesta chiar va putea deveni operaţional într-un termen atât de scurt. În perspectiva alegerilor prezidenţiale din luna noiembrie, republicanii îl acuză pe Obama că este un lider slab, dispus să cedeze în faţa cererilor altor state.
Programul scutului antirachetă a fost o piatră de încercare încă de la jumătatea deceniului trecut, când preşedintele George W. Bush a anunţat un plan de amplasare de interceptoare cu rază lungă de acţiune în Europa Centrală pentru a răspunde unei posibile ameninţări reprezentate de rachetele iraniene. Acest plan a înfuriat Rusia, care crede că programul este menit să constituie o contrapondere în faţa rachetelor sale balistice intercontinentale, ceea ce ar elimina echilibrul nuclear şi implicit caracterul disuasiv al armelor nucleare. Şi unii reprezentanţi ai Partidului Democrat american s-au opus, susţinând că SUA cheltuie miliarde pe o tehnologie discutabilă.

Radarul din Turcia este deja operational


Barack Obama, imediat după ce a preluat funcţia de preşedinte în anul 2009, a repus pe tapet programul într-o versiune prin care a încercat să atenueze temerile Moscovei, propunând instalarea de interceptoare care să contracareze în mod special rachetele iraniene cu rază medie de acţiune şi nu cele cu rază lungă de acţiune de care dispune şi Rusia. Programul presupune patru faze, la început urmând să fie folosite radare de tipul Aegis amplasate pe nave de război şi un radar mai puternic instalat în Turcia, urmând ca ulterior radarele Aegis să fie amplasate în România şi Polonia, iar sistemul va fi modernizat cu noi versiuni de rachete interceptoare. Acorduri în acest sens au fost semnate cu Polonia, România şi Turcia. Obama susţine că noul sistem va fi superior celui avut în vedere de Administraţia precedentă, întrucât el este realizat pe baza unei tehnologii testate.
Însă cele două rapoarte pun la îndoială virtuţile acestei tehnologii. Astfel, în raportul redactat de Comisia Ştiinţifică de Apărare se afirmă că radarele Aegis instalate pe navele de război au o rază de acoperire prea scurtă, care nu permite lansarea rachetelor interceptoare la timp, această rază de acoperire fiind esenţială în cuprinderea continentului european. Aceeaşi problemă o are şi radarul terestru din Turcia, el având la rândul său nevoie de o rază de acoperire extinsă. Raportul mai critică şi faptul că nu este clar cum va fi modernizat acest sistem. Un purtător de cuvânt al Agenţiei americane de Apărare Antirachetă, Rick Lehner, răspunde acestor critici cu argumentul că în circa nouă ani mai mulţi sateliţi vor îmbunătăţi capacitatea acestor radare de a detecta rachetele inamice, el pretinzând că radarele vor fi suficient de puternice chiar de la început.
Raportul mai sesizează şi faptul că inginerii încă nu au demonstrat că senzorii sistemului pot detecta dacă un interceptor a distrus o rachetă purtătoare de arme nucleare pentru că nu poate face distincţia între o astfel de armă şi alte obiecte, cum ar fi bucăţi dintr-o rachetă deja distrusă. Aceeaşi temere este exprimată şi în cazul altor sisteme de apărare antirachetă americane, experţi în domeniu considerând că scutul antirachetă poate fi păcălit în momentul lansării unei rachete prin folosirea de ‘capete nucleare momeală’ care devin ţinte false, cum ar fi baloanele, riscându-se astfel irosirea rachetelor interceptoare pentru distrugerea unor ţinte inexistente. Rick Lehner admite că identificarea rachetelor purtătoare de arme nucleare este în continuare dificilă, dar afirmă că tehnologia actuală este adecvată pentru a contracara ameninţările şi poate fi perfecţionată.
Dar un renumit fizician care a citit raportul, Richard Garwin, crede că probeleme sesizate sunt mult prea serioase pentru a putrea fi depăşite.
Raportul Curţii Americane de Conturi avertizează la rândul său că Departamentul Apărării doreşte să implementeze o tehnologie înainte ca eficacitatea acesteia să fi fost dovedită, avertizând că Administraţia riscă să creeze un sistem ‘cu performanţe reduse, cu costuri mari, care ar putea conduce la întârzieri în programul de dezvoltare şi probleme în activitatea de testare’. În plus, presiunea ca acesta să fie gata până în anul 2015, termenul limită fixat de preşedintele Obama, a împins Departamentul Apărării să comande deja interceptoare care vor fi instalate în a doua fază, deşi nu se ştie dacă acestea vor putea fi operaţionale. Se mai atrage atenţia că motoarele rachetelor din a treia fază ar trebui reconcepute.
Raportul critică şi planul de instalare a unui radar în România, înainte ca acesta să fie testat, avertizând că acest radar ar putea interfera cu telefonia mobilă, cu emisia radio şi TV de la noi din ţară, alterând semnalul acestora. Cu privire la acest aspect Rick Lehner a răspuns că problema este în curs de examinare şi dacă vor apărea astfel de disfuncţionalităţi, SUA se vor strădui să le remedieze. ‘Abordăm foarte serios acest lucru’, a spus el.

Articol Ziuaveche 

Scutul antiracheta, versiunea ruseasca… Daca in ’39 Romania se afla intre nicovala nazista si ciocanul sovietic, unde se afla acum? Ce a urmat atunci, am vazut…

Standard

Despre scutul antiracheta NATO cred ca s-a discutat destul, asa ca am sa prezint doar o schita in care, evident, pericolul este infatisat de Iran in nici un caz de Rusia.

sursa foto: hotnews.ro

Rusia nu sta cu mainile in san, stie ca principala tinta este arsenalul sau nuclear format din rachete cu raza lunga de actiune si nici incredere pare sa nu mai aiba in aliati, dupa ce s-au fript in Georgia – 2008. Asa ca s-a decis sa-si securizeze teritoriile si statele aflate sub influenta Kremlinului.

IN CE FEL?

In acelasi fel.

Presa din Rusia a anuntat ca Federatia intentioneaza sa-si inarmeze trupele din Transnistria cu tehnica noua (inclusiv echipament greu) si sa instaleze un radar de tip Voronej ( https://rumaniamilitary.wordpress.com/2012/04/17/presa-rusa-r-moldova-si-romania-se-unesc-kremlinul-vrea-radar-la-nistru/  )

Moscova sta cu ochii pe trupele din Polonia si Romania (mai ales baza Mihail Kogalniceanu si portul Constanta), dar nu este de ajuns, cum spunem noi: ,,pare ca i se inmoaie!”  – Influenta desigur… in R. Moldova s-a ales un presedinte pro Vest ( Nicolae Timofti)

Rusia vrea sa contracareze expansiunea NATO, asa ca va dota Transnistria cu sistemul S-400 „Triumf” la fel cum va face si cu Belarus

 Nero Flash

Sistemul AEGIS cu lansare de la sol

Standard

Americanii anunta ca sistemul AEGIS cu lansare de la sol, sistem ce va fi folosit si in cazul bazei de la Deveselu se afla in dezvoltare avansata. Polonia si Romania vor gazdui primele aceste sisteme defensive dotate cu noile rachete SM-3 Block IIA. Dezvoltarea acestor noi rachete si modificarea intregului sistem pentru lansare de pe uscat este facuta in parteneriat cu guvernul japonez.

Directorul agentiei americane pentru rachete defensive (MDA), Lt. Gen. Patrick O’Reilly spune ca: “The Aegis Ashore system is [a] very cost-effective approach to taking the proven capability at sea and move it effectively to the land”.

De asemenea pesonalul care va opera noul sistem va fi drastic micsorat, de la 270 de marinari, necesarii in cazul AEGIS montat pe nave, la doar 35 de oamenii pentru sistemul cu lansare de la sol.

“So with Aegis Ashore and THAAD and Patriot and other regional systems, we are able to achieve that multilayered effect with a very dedicated and persistent presence of the Aegis system”, a mai declarat generalul american.

Aici trebuie amintit, in contextul bazei de la Deveselu, ca Romnaia va fi gazda a 24 de interceptoare SM-3 IIA si aunui radar de tip Master Spy 1, iar lucrariile la amenajarea preliminrara a bazei romanesti au inceput deja, urmand ca spre sfarsitul anului 2012, cel tarziu primavara 2013, sa inceapa efectiv lucrariile la infrastructura de baza.

 

sursa: washingtontimes.com

Romania Tricolor