Arhivele lunare: iunie 2012

Turcia si vecina sa Siria

Standard

Turcia continua sa faca comitete si comiti vis-à-vis de avionul Phantom care si-a luat-o pe carca de la sirieni, in timp ce zbura “pasnic” prin/pe langa apele lor teritoriale. Dupa ce s-au plans la NATO ca i-au scuipat sirienii, acum turcii au convocat nus ce consiliu care sa arate lumii ca ei, adica otomanii, chiar sunt rai si foarte negri in cerul gurii! Si ca da, o data i-au prins cu pantalonii fara curea, dar a doua oara…daca se mai intampla, daca se mai infaptuieste, daca, daca… sirienii ii scuipa iar direct intre ochi, ei bine, atunci, Turcia va face macel!

Foto: Wiki

Adica sa nu creada cineva ca turcaletilor le este frica de niste amarati de sirieni, care nota bene, au si un razboi civil pe cap. Nu!!! Nu le este frica de sirieni! Adevarat ca de armele livrate de Moscova…le cam este, asa un pic, destul de frica. Fostii lor prieteni si aliati, israelienii, rad pe la colturi si le povestec cam cat de eficiente sunt noile sisteme AA siriene. Iar daca Panstir 1li s-a parut greu de evitat, ar face bine, zic evreii, sa stea si mai departe de S-300 sirian, ca asta este si mai rau, decat varul sau mai mic si cu raza ceva mai scurta!

Acum trecand peste necazul si rusinea turcilor, nu putem sa nu constatam, ca Turcia nu este chiar ceea ce vrea Ea sa para. Pana la urma un avion pierdut nu este mare lucru, insa modul in care au managerizat acest incident este hazliu. In loc sa arate lumii intregi ca a fost doar un accident si sa impanzeasca zona cu avioane militare si nave, pe principiul: “Ce-ati avut ba cu ala micu’?! Sunteti smecheri?! Hai sa va vad acum!” si sa trimita patrule permanente si gata de lupta pe acolo, plus niscai nave de razboi, gata de bataie cu sirienii, turcii si-au retras orice avion sau nave si fac…plangeri si comisii.

Iar ca sa nu zica lumea ca sunt chiar asa de fraieri, trimit trupe la granita cu Siria, pentru ca terestru chiar nu au ce sa pateasca, sau mai exact inca nu au patit nimic.

Ce face Siria cea slaba in acest timp?! Pai dupa ce si-a cerut scuze: “Imi pare rau ca ti-am tras-o, sper sa nu te usture prea tare!”, Siria spuneam, ca lucrurile sa fie clare, a pus AA si pe un avion turcesc CN-235, avion care intreba pe unul si pe altul daca nu au vazut, nu au auzit, de piloti turcesti, cu mustata negara(pana corbului)  si cu Phantom mandru si cornut, etc,etc. Iar cu aceasta ocazie, scuzele oficiale au devenit ironie! Adica Siria una spune oficial si alta arata oricui este suficient familiarizat cu limbajul diplomatic neoficial. Scuze oficiale si AA-ul pe orice avion turcesc. Asta inseamna, in limbajul international, ca Siria A VRUT SA DOBOARE PHANTOMUL, si are de gand sa continue astfel. Turcii sa pofteasca, avem rachete proaspete si destule!

Din acest motiv Turcia trimite trupe terestre si nu aviatia sau flota, la granita cu sirienii. Flota, bineinteles, nu se teme de Pantsir 1, dar s-ar putea sa aiba ceva emotii, ceva palpitatii in fata rachetelor antinava Bastion si Klub…Un avion mai treaca-mearga, da o fregata…

Acum bla, bla-ul referitor la modalitatea in care Siria le-a tras-o turcilor, cu tunul sau cu racheta, este doar razboi mediatic.

Siria zice ca au tras cu tunurile, si spune asta datorita faptului ca daca avionul era doborat de artilerie, rezulta ca distanta era mai mica decat cei 20km ape teritoriale siriene si deci Siria a vut dreptate…

Turcia, pe de alta parte,  declara ca avionul sau a fost doborat de o racheta AA. Mai toate sursele credibile, mai ales cele israeliene, Debkafile, sustin varianta Turciei si indica si vinovatul: Pantsir 1.

Smecheria, pentru ca este o mica smecherie, consta de fapt in raza fiecarui sistem in parte.

Daca acceptam varianta cu artileria clasica…trebuie sa acceptam si faptul ca avionul era semnificativ mai aproape de tarm, decat declara turcii si asta din motive de…tunuri. Ca un sistem artileristic clasic, tun adica, chiar ghidat prin radar, sa doboare o tinta la 20 de kilometri, este necesar un calibru mare, ori calibru mare inseamna tragere lenta, cadenta mica si mai inseamna ca nu poti lovi tinta chiar cu primul proiectil, ai nevoie de corectii, iar avionul are suficient timp sa scape. Cadenta GDF-ului este ucigatoare, dar aceste sisteme bat pana pe la 4-5 km, deci pot fi scoase din discutie, sau aparatul turcesc era foarte, foarte aproape. Sau poate artileristii sirieni au ochi de vultur si al saselea simt, cand vine vorba de avioane turcesti. Ori asta, ori mint.

Turcia pe de alta parte, prefera racheta, care este sustinuta si de altii, tot pe motiv de distanta. O racheta are capacitatea sa doboare un avion la 20km, dar si aici sunt probleme. Orice racheta AA are mari dificultati de manevrabilitate, de urmarire a tintei, cand se apropie de raza sa maxima. Mai clar raza maxima inseamna putin combustibil ramas si deci putine manevre de urmarire a aeronavei tinta, care nici aia nu-i nebuna sa zboare in linie dreapta cu o rachete pe coada.

Ori Pantsir 1 are o raza de 20 de kilometri, si cam pe acolo zic turcii ca si-au luat-o, insa este destul de putin verosimil ca o singura racheta, aflata la limita razei sale de actiune, sa reuseasca sa doboare un avion ca Phantom II, avion recunoscut in toata lumea pentru fantastica sa capacitate de accelerare.

Pentru ca daca Phantomul va intra in istoria aviatiei pentru ceva, acel ceva ar putea fi viteza extraordinara generata de cele doua supermotoare, ale “caramidei zburatoare”. In Vietnam, atunci cand pilotii americani doreau sa rupa contactual, il puneau in linie si ii dadeau gazul la maxim….nici dracu nu-l mai prindea. Asadar este greu de crezut ca pilotii turci nu stiau asta si este si mai greu de crezut ca avionul chiar se afla in afara apelor teritoriale siriene.

Ce va fi, cum se vor misca lucrurile vom vedea, insa nu cred ca Turcia are tupeul sa intre, de una singura in Siria. Bineinteles ca i-ar secera repede, dar daca in acest timp ar avea ceva pierderi de, sa zicem 15-20 de avioane, sau mai mult, o victorie, chiar si totala, ar distruge credibilitatea armatei turcesti, dupa acelasi model al razboiului ruso-finlandez din 1939, cand desi victorioasa, Armata Rosie devenise obiectul bancurilor in Europa…

 

Intre timp Rusia si Turcia, adica Putin si Erdogan, au avut o convorbire telefonica. Despre ce anume s-a discutat nu prea se stie, despre pace si prosperitate of course 🙂 , cert e ca Turcia a ajuns obiect de glume pentru israelieni, asa ca ceva trebuie facut. Sa vedem ce…

Reclame

Japonia intra si ea in clubul F-35

Standard

Ministerul Apararii de la Tokyo a anuntat ieri, ca a fost de acord sa plateasca primele patru aparate F-35 plus doua simulatoare, din totalul celor 42 de avioane comandate initial. Costul per aparat este 128.2 mil $, pret ceva mai mare decat intelegerea prealabila din decembrie 2011. Oricum Tokyo este destul de multumit si asta deparece Japonia a criticat destul de dur taierile bugetare facute de americani, ca si anuntul Penrtagonului de incetinire a ritmului de achizitie, tot pe motive bugetare.

Problema intarzieri/incetinirii programului a dus la critici din partea tuturor tarilor membre a proiectlui pe motiv de costuri crescute.

In cadrul Fortelor Aeriene Japoneze, F-35 urmeaza sa inlocuiasa batranele F-4EJ, ajunse si ele la varsta pensionarii, fiind cam de o seama cu MIG-urile noastre.

Astfel Japonia pune capat si sperantelor celor de la Eurofighter Typhoon, si Boeing F/A-18E/F Super Hornet.

 

Foto: f-16.net

Sursa: defensenews 

Rusia retine la sol flota de Suhoi-27

Standard

Dupa prabusirea joi a unui Su-27 in Extremul Orient, Rusia a retinut la sol intreaga flota de Su-27. Accidentul s-a soldat cu ranirea unuia dintre piloti si moartea celui de-al doilea.

Comisia care investigheaza prabusirea spera ca in maximum 30 de zile sa afle motivul acesteia, insa pana atunci flota va sta la sol. Primele opinii merg pe trei variante: greseala de pilotaj, defectiune de bord sau chiar aspirarea unei pasari intr-unul dintre motoare.

Su-27 este un avion de suprematie aeriana greu, cu raza mare de actiune, care face parte din asa numitele avioane supermanevriere. Cu o aerodinamica superba si o agilitate neegalata pana acum de oponentii sai occidentali, Su-27 a fost proiectat pentru a face fata “greului” american F-15.

Si in prezent Su-27 este “mama” vanatorii ruse si chiar daca este un pic cam trecut, urmasii sai, Su-30 si Su-35, cu toate variantele lor constructive, sunt si astazi baza si viitorul aviatiei ruse de vanatoare, fiind in continuare poate cele mai bune aparate proiectate pana acum, din punctul de vedere strict al aeronauticii si super-manevrabilitati.

Si bineinteles ca tot Su-27 sta la baza aviatiei chineze de vanatoare.

 

Sursa: defensetech via Moscow Times

DUPLEX TURCO-SIRIAN (1)

Standard

 

Turcia si Siria, doua state ce astazi se gasesc intr-o relatie tensionata ce pare ca escaladeaza de la o zi la alta. Lasand la o parte problemele interne ale celor doua tari –s-a scris substantial despre acestea pe blogul RoMilitary -consider oportuna trecerea in revista a capacitatilor militare de care dispun acestea, cu mentiunea ca un eventual razboi, nu este de dorit pentru nimeni (sa speram ca lucrurile se vor linisti). Vom incerca sa facem o descriere detaliata a capacitatilor militare de care dispun cele doua state, detaliind produsele de varf ale industriilor de aparare turcesti si siriene.

REPUBLICA TURCIA (Turkiye Cumhuriyeti), democratie parlamentara, se afla la confluenta a doua continente,Asia si Europa. Turcia, este un stat laic, cu un teritoriu de 814578 km². Apele teritoriale turcesti se intind pe trei mari: 11 km/6 mile marine, la Marea Egee; 22 km/12 mile marine, la Mediterana si Marea Neagra. Turcia, are o populatie de aproximativ 78 milioane de locuitori, in marea lor majoritate de religie musulmana -98%.

Bugetul militar al Turciei este estimat la peste 12 miliarde de dolari, fiind la dispozitia unei armate numeroase si foarte bine dotata. Ca stat membru NATO, Turcia si-a creat o armata profesionista, bine inzestrata, ce se bucura de respect in randul populatiei tarii, dar si in randul Aliantei, fiind considerata una dintre cele mai bune Armate din compunerea acesteia. Industria de aparare locala este bine pusa la punct, produsele realizate fiind la un nivel tehnologic cel putin similar celor Vest si SUA (multe sunt facute sub licenta, iar tehnica mai veche a suportat modernizari constante dea lungul timpului). A trece in revista intreaga tehnica militara produsa de catre Turcia este imposibil, drept pentru care v-a recomand sa consultati siteurile firmelor de echipamente si tehnica militara locale, mentionate ca surse (chiar aveti ce citi si ce vedea, meritand cu prisosinta deranjul). Dintre aceste firme se remarca in mod special: Aselsan, TAI, Roketsan, Otokar.

Armata Turca, este formata din 511000 de militari activi, dispunand de aproximativ 1150000 de rezervisti, iar serviciul militar –deocamdata obligatoriu, dar se intentioneaza desfintarea acestuia si trecerea la voluntariat –dureaza cam 15 luni.

FORTELE TERESTRE TURCE/TURK KARA KUVVETERI, dispun de peste 390000 de militari activi, la care se adauga cam 800000 de rezervisti. Are 14 mari corpuri de armata, ce include divizii de blindate si infanterie motorizata. Fiecare corp de armata dispune de cel putin: 14 brigazi de blindate; 14 brigazi de infanterie mecanizata; un regiment de artilerie; un numar mare de brigazi independente; 11 brigazi de comando; cinci brigazi destinate instruirii; brigazi de ROT; etc.

O divizie de infanterie mecanizata ce are in componenta sa, o brigada de blindate si una mecanizata, o brigada de comando, plus unitati de suport si sprijin (logistice), sunt la dispozitia NATO, facand parte din fortele multinationale (ARRC). La dispozitia NATO se afla si Forta de Reactie Rapida, formata in cadrul Corpului de Armata Nr.3 (Istanbul).

Turcia, alaturi de alte state din zona balcanica, dar si europene (Albania, Bulgaria, Grecia, Italia, Macedonia si Romania), la care se adauga cu statut de observatori –SUA, Slovenia, Croatia si Ucraina, face parte din Forta Multinationala de Pace din Sud-Estul Europei (MPFSEE), contribuind la mentinerea pacii si a stabilitatii in zona.

Echipamentul de care dispun Fortele Terestre este modern, si in cantitate suficienta pentru asigurarea securitatii nationale, Turcia meritandu-si statutul de putere militara regionala: peste 3300 de tancuri; aproximativ 5000 de transportoare blindate in diferite configuratii; cel putin 1700 de piese de artilerie de diferite calibre, inclusiv autopropulsate; peste 40 de elicoptere de atac anti-tanc.

Tancurile armatei turce sunt de tipul: Leopard 2A4 (peste 300 de unitati, o parte dintre acestea fiind cumparate din surplus austriac si modernizate local de catre firma Aselsan –armura marita; echipamente electro-optice moderne de conceptie locala; un nou sistem de conducere a focului de conceptie locala. Tancul are greutate marita la 65 tone. Finlanda intentioneaza sa-si modernizeze parcul propriu de Leopard 2A4 la standard turcesc); peste 900 de M-60A1, mare parte dintre acestea modernizate local la standard M-60 T SABRA (o imbunatatire locala a tancului american, M-60 PATTON, in colaborare cu IMI/Israel, pornindu-se de la varianta israeliana modernizata a tancului M-60, numita MAGACH-7C.

 

Leopard turcesc

Tancul are, in functie de varianta, intre 55-59 de tone; blindaj laminat si ERA; tun de calibrul 120 mm/MG-253 –varianta israeliana a celui german, capabil sa traga si rachete anti-tanc, LAHAT-Laser Homing Attack or Laser Homing Anti-Tank: greutate 13 kg; lungime 97,5 cm; diametru 105 mm; ogiva de 4,5 kg; viteza initiala a proiectilului cuprinsa intre 285-300 m/s; ghidaj semi-activ laser; mitraliera de 7,62 mm, M240; mitraliera calibrul 12,7 mm, M-85; mortier de 60 mm. Tancul este echipat cu motor Diesel de 1000 CP/750 KW/16,95 CP-tona; transmisie automata; sisteme de contramasuri si avertizare, RWR/IR; rezervor intern de 500 litri; poate atinge viteza maxima de 55 km/h, avand autonomia de 450 km. Varianta SABRA Mk III, dispune de echipamente si piese ce se regasesc si la tancul israelian, MERKAVA IV); aproximativ 400 de LEOPARD 1A1/1A3/1A4, in mare parte modernizate cu sprijin IMI-Israel de catre firma locala Aselsan la standard “Volcan” (noi sisteme electro-optice; noi sisteme de vizare si ochire, zi-noapte, active si pasive; integrare sisteme C4ISR; noi sisteme de protectie; etc.

 

Mare parte dintre aceste sisteme se vor regasi si pe noul tanc, ALTAY. Acest tanc, a carui cost este estimat la 5,5 milioane de dolari per bucata, va fi construit de catre MKEK in colaborare cu Rotem, Aselsan, Otokar si Roketsan, sub licenta sud-coreeana, K-2 BLACK PANTHER, si va avea urmatoarele caracteristici: greutate 60 de tone; tun de calibrul 120 mm/55 calibre; motor MTU de 1800 CP; viteza maxima de 70 km/h. Se pare ca deja au fost comandate 200 de exemplare, a caror constructie incepe in acest an. Pentru mai multe detalii, aici: rumaniamilitary.wordpress.com/tag/altaytanc/); aproximativ 2000 de M-48 A5T1/T2, si acestea modernizate substantial pe plan local, asemanator standardului “Volcan”.

Armata turca, este in curs de introducere in dotare a unor noi vehicule blindate si platforme destinate diverselor misiuni (CBRN, recunoastere, lupta anti-tanc si transport trupe), dorind cel putin 2700 de noi vehicule –fabricate de industria locala, precum: OTOKAR ARMA (6×6, 8×8 –pentru mai multe detalii, aici: www.otokar.com/ -); KAYA MRAP, cel putin 460 de vehicule, construite de catre Otokar pe sasiu de Unimog 5000. Atat ARMA cat si KAYA vor fi echipate corespunzator, in functie de destinatia lor.

OTOKAR COBRA

Otokar Kaya

 

Armata turca dispune de un numar mare de vehicule blindate si transportoare, precum: peste 650 de ACV-300 (de productie locala, in diferite variante de echipare. Cel putin 200 dintre acestea sunt echipate cu mortiere si rachete AT-TOW); cel putin 3000 de M-113 A1/A2, in diferite variante, modernizate local de catre Aselsan si Roketsan; aproximativ 200 de BTR-80, modernizate local de catre Aselsan; peste 300 de Kobra APC 4×4 (varianta locala facuta sub licenta, a Panhard VBL –francez), in diferite variante de echipare, ce a avut succes la export in: Azerbaidjan, Bangladesh, Bahrain, Camerun, Georgia, Kazahstan, Maldive, Nigeria, Slovenia, Emiratele Arabe Unite, Pakistan. Vehiculul a fost prezentat si in Romania, pare-mi-se ca la BSDA 2010).

J-600T YILDIRIM

 

M-52T

Artileria este bine reprezentata in armata turca, aceasta dispunand de diferite calibre (le vom prezenta pe cele mai importante), tunurile mai vechi fiind modernizate cu noi sisteme de ochire de productie locala: peste 170 de M-59, calibrul 155 mm; aproximativ 500 de M-101 A1, calibrul 105 mm; cel putin 170 de M-114 A1/A2, calibrul 155 mm; 160 de M-115, calibrul 203 mm, realizat si modernizat local; peste 250 de tunuri autopropulsate de calibrul 155 mm (recent, au mai comandat inca 138 de unitati), PANTHER/T-155, de conceptie locala, realizat de catre MKEK: bataie maxima cuprinsa intre 18-40 km (in functie de proiectilul si munitia folosita); autopropulsat, motor Deutz-Austria, Diesel-160 CP, racit cu aer; viteza maxima pe sosea de 20 km/h; greutate de 13200 kg; lungime 12,90 m; lungimea tevii tunului 8 m; echipaj 6 servanti; semi-automat; poate trage maxim 6 proiectile/minut.

Panther T 155

M-44T

M 270 MLRS

 

 

PANTHER, 155 mm, a fost prezentat si in Romania, la una dintre editiile Expomil, dar a fost exportat in Pakistan (intre 12-30 de guri de foc), de el fiind interesat si Azerbaidjanul (dupa unele surse, acest stat doreste a achizitiona cel putin 40 de unitati); peste 500 de M-52T/M -44T, de calibrul 155 mm, modernizate de catre MKEK –posibil, cu suport german, putand trage 6 proiectile/minut la o distanta cuprinsa intre 24-33 km; 40 de M-107, calibrul 175 mm, modernizate local; 160 de M-55, calibrul 203 mm; peste 80, dintr-o comanda de 336 de unitati, de FIRTINA/T-155 –obuzier autopropulsat, varianta locala produsa sub licenta (turcii au platit un miliard de dolari pentru licenta), Samsung Techwin-Coreea de Sud, a K-9 Thunder: greutate 56 tone; lungime 12 m; latime 3,5 m; inaltime 3,43 m; echipaj 5 militari; tun de calibrul 155 mm/L 52; mitraliera de calibrul 12,7 mm; motor Diesel MTU-KA 881, probabil de 1000 CP; autonomie de 480 km; viteza maxima pe sosea de 66 km/h; este echipat cu sisteme electro-optice, de vizare si ochire, de fabricatie autohtona, digitalizate, produse de catre Aselsan; bataie maxima de 40 km; rata de foc este cuprinsa intre 6-8 proiectile/minut. Azerbaidjanul, se pare ca a comandat turcilor cel putin 36 de unitati.

Kasirga, 302mm

 

M42 

Turcii, dispun de un numar mare de MRLS, multe dintre acestea fiind produse local, precum: 12 M-270 ce dispun de 72 de rachete americane, ATACMS/MGM-104A (rachete balistice cu raza scurta de actiune, achizitionate probabil din 1998 de la LM, fiecare racheta ar fi costat 750000 de dolari, dar exista informatii ca acestea au fost/sunt in curs de asimilare-dezvoltare, la Roketsan, dar cel mai probabil este vorba de un proiect autohton. Raza de actiune a rachetelor este cuprinsa intre 25-150 km. Este foarte probabil ca turcii, cu sprijin israelian sa le fi marit raza de actiune la 300 km, dar informatia este nesigura. Cert este ca SUA are in dezvoltare un asemenea proiect. Racheta dispune de submunitii, ghidaj inertial, are lungimea de 3,98 m, greutate de 1673 kg, ogiva conventionala de 560 kg). Pe la inceputul anilor *90, Turcia a solicitat SUA licenta pentru aceste rachete, dar au fost refuzati din motive politice. Turcia, dupa unele surse, au in vizorul ATACMS, amplasamentele sistemelor SAM siriene, precum si cele ale rachetelor SCUD; peste 130 de TR-122 SAKARYA, calibrul 122 mm, varianta locala construita de catre Aselsan, dupa BM-21 GRAD sovietic, dar modernizat masiv, avand raza de actiune de 40 km; TOROS -230/260 mm, avand bataia maxima cuprinsa intre 20-160 km; rachetele pot fi armate cu exploziv conventional de mare putere (ogive de 120/145 kg), dar si cu submunitii, formate din maxim 30000 de bombleti; peste 80 de KASIRGA, calibrul 302 mm, construite de catre Roketsan sub licenta chineza, WS-1/WeiShi/Guardian, rachetele –in numar de 4, au lungimea de 4,70 m, greutatea de 525 kg, autonomia cuprinsa intre 40-100 km, ogiva de 150 kg, montata pe camioane MAN 26372 (6×6, construite local sub licenta).

Dispun de un numar mare de mortiere de diferite calibre, construite de industria locala, ce pot trage cu proiectile inteligente, peste 5300 unitati, de calibrele: 60/81/107/120 mm.

MGM-140A ATACMS

 

Otokar 8X8 Spike

Turcia, dispune de un numar mare de ROT, J-600 YILDIRIM/THUNDERBOLT, de productie autohtona, fabricate de catre Roketsan –peste 50 de TEL (MAN 26372, 6×6, construite local sub licenta) si cel putin 130 de rachete in variantele I/II/III. Rachetele sunt rodul colaborarii dintre China, Turcia si Pakistan, fiind raspunsul turcilor la refuzul SUA de a le da licenta pentru M-270ATACMS, avand la baza proiectul chinez B-611 SRBM –imbunatatit si modernizat de catre Roketsan. J-600T, are urmatoarele caracteristici: greutate 2100 kg; lungime 6,10 m; ogiva de 480 kg; focus de proximitate sau cu detonare la impact; combustibil solid, o singura treapta; supersonica; ghidaj inertial; raza operationala cuprinsa de 150/300/900 km –in functie de varianta rachetei, dar minima este de 80 km. Exista speculatii care sugereaza ca Roketsan lucreaza la o noua varianta a acestei rachete, dar nu exista informatii certe, ce ar putea fi echipata cu ogive de diferite tipuri.

Turcia, are intentia de a-si dezvolta un sistem propriu de aparare anti-racheta, numit T-LORAMIDS, avand in vedere colaborari si sisteme similare din: Rusia (S-300/400),China(HQ-9/10), SUA (MIM-104PATRIOT/PAC-3) si MBDA (ASTER 30 SAMP/T). Favoriti, au fost intr-un final americanii, dar in acest proiect sunt implicate masiv firme locale, precum: Havelsan Inc –electronica, software, etc; Roketsan –va realiza canistrele rachetelor PAC-3, iar in viitor, este foarte probabil, sa asimileze in fabricatie racheta; Aselsan –sisteme C4ISR, sistemele de comunicatii si transmisiuni, de bruiaj electronic si contramasuri, etc; TAI-Turkish Aerospace Industries. Intregul program ar costa cel putin 4 miliarde de dolari!

 

 M270

Turcia, are un numar mare de rachete anti-tanc, multe fabricate pe plan local sub licenta, precum: peste 5000 de RPG-7/Rusia, probabil capturate de la luptatorii PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan, considerat a fi organizatie terorista. Turcia, se confrunta cu mai multe organizatii teroriste, in mare parte, kurde si armene, precum: ARA-Armata Revolutionara Armeana; TPLA-Armata Populara de Eliberare Turca; Lupii Cenusii, etc. Insa, dispun de Forte Speciale foarte bine antrenate si echipate, care, printre altele au si rolul anihilarii acestor organizatii si a comandourilor straine, precum: OIKB/Ozel Intihar Kommando Bolugu –Comandourile Sinucigase Jandara, probabil formata din cel putin 12 companii si peste 150 de luptatori foarte bine instruiti si echipati. Sunt recunoscuti de catre comunitatea fortelor speciale pentru tenacitatea si siguranta cu care actioneaza. La aceste forte se adauga cele ale Fortelor Armate) HAR-66, copia locala a celei americane, M-72 LAW –cel putin 40000 de lansatoare; peste 400 de MILAN/Franta; peste 600 de ERYX/franco-canadiana; peste 400 de TOW, in mai multe variante, construite si modernizate local; posibil 80 de KORNET-E/Rusia si 70 de AT-5 SPANDREL/Rusia (probabil ca acestea sa fie stocate).

Au un numar mare de artilerie AA, precum: peste 300 de BOFORS L/70 si 600 de L/60 –fabricate in Suedia; peste 100 de OERLIKON GDF-001, facute sub licenta la MKEK; peste 120 de GDF-003, facute sub licenta la MKEK; cel putin 430 de OERLIKON GAI-D01, facute sub licenta la MKEK; aproximativ 300 de RHEINMETALL MK-20/Germania; peste 900 de M-55, facute in SUA; cel putin 1300 de mitraliere AA de calibrul 12,7 mm facute local; un numar mare de M-42 DUSTER –posibil 110 unitati, calibrul 40 mm, modernizate local (o parte dintre acestea au primit doua tunuri de calibrul 35 mm, Oerlikon).

Armata turca dispune de un numar mare de sisteme SAM, precum: STINGER MANPADS –in numar mare, fabricate sub licenta la Roketsan. Dintre acestea, cel putin 140 sunt in varianta PMS –Pedestal Mounted Stinger) –construite si modernizate local: 70 in varianta ATILGAN, montat pe M-113/aproximativ 80/130 in varianta ZIPKIN, montate pe vehicule de teren Land Rover (atat ZIPKIN cat si ATILGAN, pot fi dotate si cu rachete rusesti, SA-18 IGLA); cel putin 30-50 de sisteme HAWK-I, modernizate la standard XXI, construite pe plan local, avand raza de actiune marita la 70 km.

 

       

 WW

www.roketsan.com.tr/ –

www.otokar.com/ –

www.aselsan.com.tr/

www.tai.com.tr/

www.militaryphotos.net/…/showthread.php?…

http://www.network54.com/…/1214773866/?…

http://www.acig.info/CMS/index.php?…

en.wikipedia.org/…/Equipment_of_the_Syri

http://www.globalsecurity.org/…/army-equipment…

Cum o fi cand esti destept?! Elvetian! Cum o fi cand esti prost?! Plagiator…

Standard

Discutii intre Suedia si Elvetia pe tema Gripen s-au incheiat astazi. Conform declaratiilor ministrului sudez al aparaii, Suedia este foarte dispusa sa inchirieze cateva Gripen mai vechi, Elvetiei, pana la sosirea E/F-urilor.

Pe langa problematica offsetului, in cadrul achizitiei de catre Tara Cantoanelor a 22 de Saab Gripen E/F, s-a discutat si posibilitatea ca Suedia sa  inchirieze un numar de aparate Gripen, din dotarea aviatiei proprii, pentru a fi folosite de elvetieni pana la sosirea E/F-urilor. Aceasta este solutia optima pentru aceasta afacere din doua puncte de vedere: inlocuirea batranelor F-5 elvetiene si in acela si timp obisnuirea pilotilor si tehnicienilor cu aparatele Gripen. Practic elvetienii fac o inlocuire din mers a flotei de F-5, fara a pierde nici un moment din capacitatea operationala a flotei lor.

Tot catre  o astfel de solutie faceam si noi pe aici referire, cand venea vorba de faptul ca Romania, in cazul in care ar fi optat pentru Gripen E/F, ar fi trebuit sa mai astepte. Da, asteptam, dar de fapt pana la primirea primelor avioane E/F ne faceam treaba cu C/D-urile si in acelsi timp invatam pe le. Adica o solutie banala, inteligenta si folosita de toata lumea. Cum am spus mereu, nu trebuie sa inventam noi apa calda! Cand nu sti un lucru te uiti la ce au facut alti, cand erau in aceeasi situatie ca tine, cauti solutii adica, nu spui ca nu poti. Doar ratatii se plang…

Sursa: defensenews

Un nou avion chinezesc de generatia a V-a! SAC F-60!

Standard

SAC J-21_J-19_F-60

Acest model este dezvlotat de Shenyang Aerospace University  si SAC. Nu se stie aproape nimic despre acest avion, nimic in afara de zvonuri si ceva poze, ale unor modele la scara sau artistice. Se pare ca avionul este gandit pentru marina chineza si bineinteles, daca il vor construi pana la urma, va  fi diponibil si la export. De fapt alte zvonuri spun ca fi construit cu gandul la clientii externi, in primul rand. Deocamdata nu stie absolut nimic sigur.

Nici macar indicativul nu este sigur: J-19 sau J-21. Initial se vorbea despre motorul WS-13 turbofan, care genereaza o tractiune de 8.5 to, dar mai apoi, de un nou motor 9.5 to., WS-X, dintr-o noua clasa de motoare numita „medium thrust”.

WS-X

Un model la scara de 1:1 din metal ar fi fost deja fabricat la inceputul anului 2011, iar primul prototip ar fi fost construit in acelasi  an, mai spre sfarsit. Conform acelorasi zonuri, primul zbor de test este asteptat in septembrie 2012.

J-19/J21 ar fi gandit ca un concurent low-cost pentru F-35 pe pietele externe.

Sursa: defence.pk

Turcia vrea sa fie baiat mare!

Standard

Peste 30 de camioane militare turcesti au fost raportate indreptandu-se spre granita siriana. Dupa ce au trimis tancurile, otomanii intaresc apararea AA in zona. Pe motiv ca?! Ce aviatie militara are Siria si cat de periculoase pot fi MIG-urile 23 sau 21 siriene, cu atat mai mult cu cat sunt tinute la sol?!

Bineinteles ca este doar un pretext, pentru intarirea prezentei militare pe granita, iar Turcia crede ca este momentul unei afirmari depline al noului sau satut de, mare putere regionala. De crezut crede, dar oare va face fata?! Poate Turcia, invocand nus ce motive, sa rezolve singura problema siriana?!

Pantsir 1, vinovatul prezumtiv

Doborarea Phantomului de catre AA-ul sirian, cel mai probabil utilizand armament rusesc si poate chiar expertiza tehnica ruseasca, a creat disconfort la Ankara. Dupa ce Israelul le-a tras-o cu Flotila Pacii si nici nu are intentia sa-si ceara scuze, cu toate amenintarile voalate ale otomanilor, iata ca si amarata de Siria are tupeul sa traga dupa avioanele lor, ba mai mult decat atat, le si nimereste!

Dupa palma directa luata  pe fata, Turcia isi infoaie muschi, insa nici NATO nu marseaza asa de usor. In spatele usilor inchise Ankara a primit o alta palma, nefiind acceptata nici macar discutarea articolului 5 din statutul NATO, si asta dintr-un motiv extrem de vizibil: sirienii au avut dreptate, spaga turcilor ca s-au dus la razboi nepregatiti!

Rachete anti-nava Bastion

Ce va face acum Erdogan, dupa ce si-a luat-o destul de rusinos?! Pai deocamdata fortifica granita cu Siria, incercand sa para fioros, numai ca Israelul a declarat deja ca pe turcii ii asteapta pierderi grele in fata sistemelor rusesti, noi-noute, pe care Siria le-a primit in dotare. Bineinteles ca israelienii pun dizabilitatea tehnologiei turcesti de a face fata armelor rusesti, pe seama intreruperii parteneriatelor militare dintre cele doua tari.

Pentru mine spusele israelienilor au si o alta conotatie si anume, un avertisment mascat si subtil cu privire la o eventuala incordare a relatiilor dintre cele doua tari, cu subtextul: “daca pe voi va doboara AA-ul sirian, ce credeti ca veti pati in fata sistemelor israeliene “ ?!

Si au si exemple: pe 6 septembrie 2007 avioane israeliene au facut tandari un reactor construit de catre Iran si Coreea de Nord in apropierea orasului sirian Al-Kibar. Sit-ul respectiv era protejat, printre alte sisteme AA, de celebrul acum Pantsir 1, numai ca in cazul raidului israelian, sirienii s-au prins ca sunt atacati, doar in momentul in care au inceput sa le cada bombele in cap, evreii reusind sa “orbeasca” total radarul Pantsir 1.

Klub

Revenind la Turcia, cresterea presiunii militare pe granita terestra nu stiu cat bine face si nu stim ce au turcii in cap, oricum se poate remarca ca au lasat-o moarta cu aviatia, iar flota turca sta foarte binisor departe de apele siriene si cat mai departe de rachetele anti-nava siriene Bastion si Klub. Daca Ankara era sigura pe ea, daca vroia sa arate ca este cineva in zona, ca doborarea avionului sau, a fost doar un accident, ar fi trebuit sa creasca frecventa raidurilor aeriene, navele sale sa patruleze tarmurile siriene, iar daca aia trag din nou, sa riposteze nimicitor! Numai ca Turcia nu crede ca doborarea a fost ceva exceptional, ci dimpotriva e sigura ca s-ar repeta!

In schimb trimite siteme AA pe hotare, fortifica o granita, care nu are de ce sa fie fortificata, in conditile in care Siria nici nu-si ridica avioanele de la sol si chiar daca le-ar ridica, sunt doar niste epave! Asadar asta este puterea Turciei?! Au prins frica AA-ului sirian, frica de rachetele anti-nava, dar sunt foarte curajosi acolo unde in mod clar sunt net superiori: la sol si fata de aviatia siriana.

Mare putere Turcia, foarte mare putere, si cand imi aduc aminte ce belicosi erau ei cu Israelul, ce vocabular agresiv foloseau, la fel in cazul Ciprului…imi  pot doar inchipui ce zambete starneau aceste declaratii la Ierusalim.

 

Surse: Debkafile & Russia Today