Arhivele lunare: ianuarie 2012

Rafale a castigat contractul in India!

Standard

MMRCA indian a fost castigat de Rafale! Se pare ca pana la urma francezi au putut oferi cel mai mic pret si tot probabil ca ora de zbor la Rafale este ceva mai mica decat la Typhoon.

Sincer sunt foarte surprins, speram ca India sa aleaga cel mai bun avion disponiobil, din punctul meu de vedere bineinteles, si au ales din nou, dupa Mirage 2000, avioane si armament frantuzesc. Acum daca stam sa ne gandim, nu putem sustine ca Franta produce armamant slab, ci dimpotriva, foarte bun, scump in draci insa.

Una peste alta, marea intrebare, India, si-a gasit raspuns: Rafale! Francezi pot rasufla usurati: au in sfarsit un client! Pentru ca nu trebuie sa uitam, dintre toti greii lumii avionelor de lupta, Rafale era singurul fara absolut nici un contract extern.

Sa ne inclinam respectos in fata Rafale, sa-i felicitam pe cei putini care sperau sa castige, si sa vedem exact ce atuuri a aruncat Rafale pe masa indienilor!

Rafale in uniforma indiana, by RomaniaTricolor

sursa: livefist.blogspot.com & asian defence

….cu ajutorul prietenului bogdangeorge

In Siria se pare ca lucrurile se linistesc

Standard

Odata cu intrarea Armadei Ruse in portul Tartus, problemel lui Assad incep sa-si gaseasca rezolvare. Rusia, la prima astfel de mutare de la moarte URSS, castiga prima runda.

 

Ieri  Garda Republicana Siriana si Divizaia a 4-a blindata, au parasit zonele din nordul tarii unde luptau cu rebelii si au ocupat pozitii de lupta in Damasc, pentru prima data in cele 10 luni de razboi civil. Se pare ca masura a fost luata in urma unor informatii relativ la o tentativa de lovitura de stat, intentionata a fi data de un comandant de divizie, in cursul zilei de astazi sau cel mai tarziu la noapte , profitand de absenta din zona a trupelor loiale lui Bashar Assad. Se urmarea ocuparea capitalei cu 300 de tancuri si rasturnarea actualului regim. Intrarea tancurilor ar fi avut ca pretext lupta impotriva unor luptatori din opozitia armata, aparuti in mod ciudat la periferiile Damascului. Pana la urma, acestia au fost nimiciti azi-dimineata in cursul unor operatiuni tip serch and destroy efectuate de trupe fidele actualului regim, operatiuni desfasurate incepand de duminica  in imprejurimile Damascului cu participarea a 2000 de militari, din care 6 si-au pierdut viata.

Se pare ca Assad a recastigat controlul asupra armatei, sprijinit fiind pe plan extern de Rusia si Iran. De asemenea, miscarea de rezistenta armata pare sa fi fie aproape de a fi infranta. In mod deosebit, Rusia si China si-au castigat o credibilitate deosebita in Orientul Mijlociu, dreptul lor de veto in Consiliul de Securitate impiedicand sanctiuni dure ale ONU impotriva Siriei. In fapt, sprijinirea unui aliat, lucru pe care Rusia nu l-a mai facut de la destramarea URSS. Turcia, care declarase ca va merge pana la a trece granita pentru a sprijini rezistenta armata siriana, a uitat de declaratiile belicoase si sta cuminte de partea ei de frontiera. Armata siriana, la nivelurile de executie cel putin, nu a fost infranta, nu a avut de a face cu fenomenul de dezertare in masa, il sprijina pe presedintele Assad si reprezinta inca o fora credibila. Pana la urma, valul de revolutii „populare „, sprijinit financiar si cu arme de Arabia Saudita si Qatar, a intalnit o nuca tare.

Se pare, chiar daca nu a castigat razboiul,  ca axa Damasc-Teheran -Moscova a castigat prima batalie.

O continuare a : Rusia a ajuns in Mediterana

Sursa: Debka file

 

Nicusor

Istoria Parasutismului, partea aII-a. Valul Sovietic

Standard

In perioada primelor incercari americane se afla in SUA, inca din 1925  si capitanul sovietic SERGHEI MINOV, trimis in misiune oficiala  de seful Fortelor Aeriene Sovietice, generalul Jacob Alksnis.( Cum se spune meseria se fura, nu se invata). Spectator asiduu al tuturor mitingurilor de parasutism  si admirator sincer al  ideilor lui Mitchell , el a propus , la intoarcerea in tara, o serie de iniatitive  ce s-au dovedit  de foarte bun augur  pentru viitorul trupelor aeropurtate sovietice .  Ideea infiintarii  cluburilor  de parasutism sportiv  pentru tineri a fost agreata inclusiv de Stalin, deasemenea generalul TUHACEVSKI,  seful statului major general ,  a fost  intru totul de acord cu  infiintarea si dezvoltarea  trupelor de parasutisti  si a celor aerotransportate, iar parasuta  a fost impusa  obligatoriu ca parte a echipamentului personal al pilotilor si echipajelor aeronavelor militare. Din acel moment  initiativa  schimbarilor din  domeniul razboiului,  ca raspuns la dezvoltarea aviatiei si trupelor aeropurtate  si folosirea lor in  campul de lupta,  a fost pentru  o perioada de timp  in mana sovieticilor .

In 1930  in timpul manevrelor  de la sud de Moscova locotenuntul Moskovskia  si un grup de 10 parasutisti, au impresionat arbitrii  din cadrul aplicatiei prin indrazneala  unei actiuni in care, benefiiciind de  efectul surprinderii, au atacat si  au scos din lupta  un  punct de comanda al unui corp de armata  langa Voronej . Probabil ca de aici apare si ziua de 2 august 1930 ca zi  de  infiintare si sarbatorire  a  Zilei PARASUTISTILOR MILITARI sovietici/rusi.

In 1931 generalul Alksnis a creat un  detasament experimental la Krasnogvardeisk, in apropiere de de Leningrad, compus din din infanteristi si autovehicule  blindate destinate transportului  pe calea aerului. Imediat dupa acea a fost creat Detasamentul 4 motorizat, avand  in compunere blindate usoare prevazute  a fi „parasutate ” ?! din avioane TB 3.

Tupolev TB-3 prototip

In 1933 o scoala de instructori-parasutisti a fost creata la Tusino, in apropiere de Moscova , pentru asigurarea  cadrelor de baza  necesare dezvoltarii  parasutismului sportiv ce atinsese cote impresionante  in cadrul asociatiilor „Ossoaviatkin”, destinate practicarii  sporturilor aeriene  de catre tineri sub  „obladuirea ” NKVD si GRU. In  1935  existau deja mai mult de 1000 de turnuri de parasutism si peste  800 000 de tineri inscrisi pentru ca peste numai un an ,in 1936, numarul acestora sa atinga 1 406 000. Astfel, in aceste conditii, n-ar trebui sa mire pe nimeni afirmatia ca  inainte de inceperea celui  de-al Doilea Razboi Mondial  URSS avea aproximativ de 200 de ori  mai multi parasutisti decat toate tarile lumii la un loc, inclusiv Germania. Deci cine se pregatea de razboi  cel mai mult Germania sau URSS? in cadrul unui asa zis club de parasutism sportiv de langa Kiev, se instruiau  sub patronajul Razvedupr -GRU  serviciul de informatii si contrainformatii militare al armatei; pe atunci  pentru unitati de recunoastere si  misiuni speciale chiar si tactici teroriste, (partizani) barbati dar si femei.In cursul manevrelelor ce au  avut loc, aceste unitati  de recunoastere/cercetare   au fost lansate in „spatele inamicului” unde intreprindeau si misiuni speciale de  distrugere a unor puncte de comanda , sedii, centre si linii de comunicatii.

Unul din obiectivele  liniilor de comunicatii erau podurile cu cale ferata ,dar aceste poduri erau  bine pazite astfel ca inginerii Armatei Rosii si cei din GRU  au inventat si produs o mina, probabil magnetica, ce era pusa cu kilometri distanta inainte de pod si cand trecea trenul era „ridicata” de acesta, iar la trecerea pe pod exploda. Inca din  1932,in apropiere de Kiev, Leningrad, Moscova si in Extremul Orient, fusesera  create mai multe batalioane de parasutisti pentru ca un an mai tarziu, in 1933, sa apara si BRIGADA 3 AVIATIE CU DESTINATIE  SPECIALA, prima brigada de aeropurtata sovietica.

Pana in 1934 parasutarile se efectuau din avioane de bombardament modificate sumar, cum a fost cazul cvadrimotorului G-2, varianta a bombardierului Tupolev  ANT-6,in care erau nevoiti, inainte de salt, sa iasa pe o usita laterala aflata in imediata apropiere a  aripilor, dupa care ajutandu-se de  o serie de manere  special montate pe fuzelaj sa escaladeze aripile de unde se lansau in cadere libera  la semnalul instructurolui. Acest procedeu primitiv  de parasirea a bordului  aeronavelor,  a fost treptat abandonat o data cu introducerea unor avioane  de transport  specializate; cvadrimotorul TB-3 intrat in serviciu  incepand cu  1934, dispunea de  de 6 usi(trape), destinate lansarii parasutistilor, (poze  vezi wikipedia TB-3).

Tupolev TB-3

Exercitiile de desantare  a fortelor  au continuat in anul 1934, atunci cand in Bielorusia  au fost debarcati 900 de militari simultan cu lansarea  in regiunea Leningradului, a unei brigazi aeriene speciale si a mai multor alte unitati terestre. ” Brigada Aeriana Speciala pentru Debarcare ” a fost una din primele mari unitati aeropurtate cu specialitate de interarme,  fiind compusa dintr-un batalion de parasutisti, un batalion motomecanizat, un  divizion de artilerie si mai multesubunitati de  diferite arme sau forte speciale (GRU) .

In septembrie 1935 in timpul manevrelor  din regiunea Kiev, in prezenta a catorva  sute de ofiteri occidentali, 30 de avioane TB-3 au lansat 1200 de parasutisti  deasupra unui camp de aviatie, urmati la putin timp de debarcarea a peste 2500 de infanteristi  impreuna cu armamentul aferent. Un al 3-lea val de transport  a debarcat munitiile si celelalte materiale  militare, impreuna cu intraga artilerie usoara din organica unitatilor.

in pofida acestei veritabile demonstratii de forta, regulamentul sovietic de lupta a trupelor in campanie mentiona operatiile aeropurtate  ca reprezentand doar un „mijloc eficace pentru dezorganizarea  conducerii si actiunilor inamicului in spatele frontului „, fara a li se conferi in mod explicit si alte valente operationale, asa cum dealtfel aveau sa-si le demonstreze cu ocazia  amplelor manevre  la care vor fi chemate  sa participe in mod constant. Cu alte cuvinte, era vorba de de o veritabila doctrina operationala  specifica unor subunitati sau unitati de misiuni speciale, aplicabila  de aceasta dat unor divizii, dupa cum vom vedea mai tarziu, chiar unor corpuri (de armata) de desant aerian .

Cu toate acestea „Manualul Trupelor Aeropurtate” a reprezentat primul regulament si totodata prima tentativa oficiala de elaborare a unei doctrine  de intrebuintare in lupta  a trupelor aeropurtate din acea vreme, oricum avansata fata de conceptiile similare  ale timpurilor respective.  Seria incercarilor sovietice nu avea sa se opreasca aici.

sursa: cartea FORTELE SPECIALE scrisa de colonelul VASILE  SOARE si WIKIPEDIA

sursa poze: Wikipedia

 

CaporalMusat

Suedia are in vedere un pachet financiar de 5 miliarde de dolari pentru upgrad-area flotei de Gripen si dezvoltarea variantei E/F

Standard

In primavara guvernul Majestatii Sale Suedeze va examina un plan, propus de Fortele Sale Aeriene,  privind alocarea unei sume de 5 miliarde de dolari pentru upgrad-are actualei flote de JAS 39 Gripen si , de asemenea, pentru sprijinirea dezvoltarii variantei Gripen E/F. Desi Saab a declarat ca inca nu a facut o propunere oficiala de pret, propunerea Fortelor Aeriene face parte dintr-o strategie mai ampla care vizeaza dezvoltarea acestora pana la orizontul anilor 2020 (unii gandesc pe zecii de ani inainte, ai nostri…).

Suedezii sustin ca acesta suma este necesara pentru a up-grad a aproximativ 100 de Gripen C/D, si de a cumpara avioane noi pentru a inlocui modele mai vechi, probabil varianta A/B, daca aceasta se mai afla in dotare.

Se mai are in vedere si demararea de noi proiecte/proiect nu mai tarziu de 2015. Aici s-ar putea sa fie vorba de intrarea in productia de seria a variantei JAS 39 Gripen E/F, ceea ce ar fi cu totul uimitor si asta datorita faptului ca inainte de castigarea contractului in Tara Cantoanelor, E/F era prefigurat undeva la orizontul aniilor 2017-2018!

Varianata E/F are deja un viitor asigurat, Fortele Aeriene Suedeze anuntand deja ca Gripen E/F va fi upgrad-at si mentinut operational pana spre 2040! Asadar aviz amatorilor! Suedezii garanteaza astazi un avion aproape nou( E/F-ul), pe care isi i-au angajamentul ca-l vor dezvolta si-l vor tine la zi cu toate noutatile inca 30 de ani de acum incolo!

In poll-position-ul upgrad-arilor se vor afla: avionica, pachetul de senzori, capacitatea de transport combustibil in rezervoarele interne si capacitatea de transport armament. Saab are in discutii peste 20 de configuratii posibile pentru noual E/F. Cate dintre ele vor fi standardizate si oferite clientilor, vom vedea.

Pentru varianta Gripen C/D se are in vedere o modernizare progresiva pe o perioada de zece ani, pe motiv de eficienta a costurilor, concomitent cu inlocuirea variantelor mai vechi de C/D.

Discutia si decizia se asteapta a fi luate in martie anul acesta si in functie de OK-ul dat de factorii politici, se va trece la implementarea palnului pentru dezvoltarea aviatie sudeze si a modelului Gripen E/F spre orizontul anilor 2020-2040!

 

Sursa: defensenews

 

F-35 are suportul Pentagonului

Standard

Pe 26 ianuarie, intr-o declaratie publica, Secretarul Apararii al SUA Leon Panetta, a pus capat tuturor zvonurilor legate de o posbila abandonare da catre Pantagon a programului JSF. Astfel Secretarul Apararii a declarat ca ministerul sau este foarte hotarat sa sustina F-35 in toate cele trei variante constructive programate, cu toate problemele aparute pe durata dezvoltarii aparatului.

De asemenea Panetta a mai declarat ca este necesara o reducere a vitezei de implementare (productie) a F-35, in ideea de a se putea remedia problemele aparute pana acum, probleme catalogate de Pentagon ca fiind normale, in acest stadiu de dezvoltare. Intr-o declaratie oficiala a Pentagonului se sustine exact aceeasi termeni :  “…committed to the JSF program of record that includes all three variants, but slowed procurement to complete more testing and make developmental changes to minimize concurrency issues before buying in significant quantities.”

Lockheed Martin  spune si ea ca este total de acord cu viziunea Aparaii si ca va conlucra cu foarte multa tenacitate, alaturi de Armata, pentru remediera problemelor aparute: “We appreciate Secretary Panetta’s strategic approach to developing FY2013 budget recommendations based on rigorous analysis of global security challenges and evolving threats,” she said. “Over the coming weeks, we will work closely with our DoD customers to understand the details of recommendations and the impacts on our business. While we will gain additional details about specific program funding levels in the budget as more information becomes available, we continue to believe the new security strategy and budget priorities align exceedingly well with our portfolio and our experience.”, declara purtatoarea de cuvant a companiei, Jennifer Whitlow.

De asemenea zvonurile care dadeau ca certa o reducere a numarului de avioane comandate de Departamentul Apararii al SUA, au fost si ele, cel putin pentru moment, negate, Jennifer Whitlow adaugand: “In addition, we appreciate Secretary Panetta’s continued support of the critical need for 5th generation technology and his commitment to the F-35 program of record — including all three variants and a total procurement of 2,443 domestic aircraft,” she said.

 

Gunpod la F-35

Asa ca F-35 merge inainte, cu toate cele trei variante : F35A CTOL, aterizare si decolare normale, F-35B, STOVL, decolare scurta, aterizare verticala si F-35 C, CV versiunea pentru portaviaone.

sursa: defensenews

sursa poze: fighter-planes-mania

ISTORIA ARTILERIEI ROMANE: ARUNCATOARELE (II)

Standard

Un capitol aparte in dotarea Armatei Romane, l-au constituit “Aruncatoarele de proiectile reactive”. Acestea, prin puterea lor de foc si de distrugere, dar si datorita mobilitatii, au reprezentat si inca reprezinta, mijloace de foc eficiente si versatile.

Primele aruncatoare de proiectile reactive pe care le-a avut armata noastra, au fost cele de tipul R-2, calibrul 130 mm, incepand cu anul 1950. Aruncatorul era de fabricatie cehoslovaca, montat insa pe autocamioane sovietice ZIS-151 cu 3 punti motoare, avand 32 tuburi de lansare rachete nedirijate. Greutatea aruncatorului cu toate cele 98 de rachete era de 10330 kg, iar numai cu rezerva (66 rachete) de 9700 kg. R-2 avea urmatoarele caracteristici: calibrul 130 mm; greutatea fara munitie 7575 kg; lungimea aruncatorului 7000 mm; latimea 2380 mm; inaltimea in pozitie de mars 2180 mm; rachetele erau de tipul ORNNG cu focos NZ-60, in greutate de 24 kg, viteza initiala 420 m/s, lungimea 815 mm, timp de ardere-motor cu 8 ajutaje de 0,67 s; camp de tragere vertical de la 0-50 grade; camp de tragere orizontal stanga/dreapta de 120 grade; bataia maxima 8200 m.

Cabina autocamionului ZIS-151 era rezistenta la socul produs de lansarea rachetelor, iar timpul mediu pentru tragerea unei salve era de 12,4 s; viteza de deplasare a instalatiei in teren accidentat era de 10 km/h, iar pe drum de 40 km/h. Romania a avut in dotare putine asemenea instalatii si aproximativ 600 de rachete ORNNG, ce s-au aflat in dotarea Brigazii 74 Obuziere Roman (12 aruncatoare) si Brigazii 175 Aruncatoare Galati (12 aruncatoare), pana pe la jumatatea anilor *60, cand au inceput sa soseasca in tara instalatiile mult mai moderne si complexe de tipul BM-21 GRAD (GRINDINA) de calibrul 122 mm.

Aceste instalatii extrem de raspandite in lume, montate pe o multitudine de vehicule pe roti sau senilate si construite sub licenta ori copiate, de o multime de state, sunt inca performante. BM-21 GRAD a intrat in dotarea Armatei Romane alaturi de punctul de comanda, masinile de transport si reancarcare 9 T254, masina de legare topogeodezica si altele; vehicule ce erau moderne in acele timpuri.

BM-21

Varianta initiala achizitionata de catre Romania la sfarsitul anilor *60, era montata pe camioane de tip URAL 375E (la origine acestea erau camioane civile!), echipate cu motoare V8 pe benzina, avand 180 CP, viteza maxima pe drum 75 km/h, raza de actiune fara realimentare de 750 km; tractiune 6×6 si sistem de umflare a rotilor in mers CTIS (pe atunci aceasta era o noutate in armata noastra), trecea vaduri adanci de 1,5 km, putand traversa zone greu accesibile prin modificarea presiunii in pneuri. La acea data, URAL375E era de departe cel mai modern mijloc auto pe care-l avea Armata Romana!

Si sistemul de lansare era extrem de modern, BM-21 putea lansa rachetele din cabina camionului cu ajutorul dispozitivului de dare a focului 9 V170 sau de la distanta printr-un sistem de control si cablu cu lungimea de 64 m. Rachetele puteau fi lansate la interval de 0,5 s, lansatorul putand fi reincarcat manual in aproximativ 10 minute de catre 5 servanti.

Rachetele GRAD erau de tipul M 21-OF de 66 kg greutate, avand bataia maxima de 20,4 km, si erau mentinute pe traiectorie cu ajutorul blocului stabilizator cu ampenaj. BM-21 s-a aflat in dotarea regimentelor de artilerie de divizie –cate un divizion a cate 18 lansatoare si avea urmatoarele caracteristici:  calibrul 122,4 mm; greutatea cu servanti si munitie 13,7 tone; greutatea fara servanti si munitie 10,8 tone;  lungimea aruncatorului 7350 mm; latimea pentru miscare 3010 mm; inaltimea in pozitie de mars 3090 mm; camp de tragere vertical: stanga 105 grade/dreapta 70 grade.

Ca multe alte state precum Polonia, Cehoslovacia, Egipt, Iugoslavia, Coreea de Nord, Etiopia, Iran, Pakistan, China, etc, si Romania a asimilat in fabricatie, sub licenta, sistemul GRAD. Primul sistem fabricat la noi, a intrat in dotare pe data de 02.07.1975 sub denumirea de APR-21, fiind montat pe sasiul camionului SR-114R “Bucegi” de 4 tone si 140 CP (era in dotarea armatei incepand cu anul 1964), 4×4, avand 21 de tuburi de ghidare (3 randuri a cate 7 tuburi). Interesant este faptul ca  lansatorul romanesc a avut succes la export, fiind intalnit in tari dinAfrica, unde s-a comportat foarte bine, astfel incat unele dintre aceste tari au importat ulterior si varianta mai moderna APRA-40 (precumMaroc, Iran, Irak, Nigeria, chiar si in fosta Iugoslavie). APR-21 avea urmatoarele caracteristici: calibrul 122,4 mm; greutatea cu servanti si proiectile 8650 kg;  lungimea aruncatorului 6170 mm; latimea 2480 mm; inaltimea 2720 mm; camp de tragere vertical de la 0-155 grade; camp de tragere orizontal: stanga 110 grade/dreapta 70 grade; timpul pentru tragerea unei salve era de 15,6 s; bataia fara inel de franare 20750 m/ cu inel mare de franare 11980 m; racheta era de tipul M-210 F (9 M22U), de calibrul 122 mm, 66,6 kg greutate, dintre care aproximativ 20 kg reprezinta incarcatura de lupta.

APRA – 40

Incepand cu anul 1978, instalatiile de tip APR-21 au inceput sa fie inlocuite de catre mult mai modernul APRA-40 (daca APR-21 este bunicul LAROM-ului, APRA-40 este taticul acestuia), ce are 40 de tuburi de ghidare rachete cu lungimea de 3 m si folosea aceeasi racheta de tip M-210 F GRAD (la inceput, ulterior industria romaneasca a asimilat in fabricatie racheta M-210 F, modernizand-o). APRA-40 de inceput era montat pe platforma camionului DAC 665T, cu tractiune 6×6 (astazi acest camion este dotat cu motoare MAN, mult mai puternice si fiabile) si dispunea de o masina de transportat munitie pe sasiu DAC 665G, in caroseria caruia erau dispuse 2 stelaje pentru 80 de proiectile. Incarcarea se executa manual, APRA-40 fiind deservit de catre 6 servanti, care puteau fi transportati in cabina (ceea ce la APR-21 nu era posibil din lipsa de spatiu in cabina). APRA-40, ca si predecesorul sau, APR-21, a avut succes la export. Astfel, state care au cumparat vechiul model au achizitionat si APRA-40, ceea ce spune multe despre profesionalismul si calitatea cercetatorilor si producatorilor romani.Maroc,Nigeria,Iran, Irak,Etiopia,Croatia,Bosnia(in aceste doua state, APRA-40 era cunoscut sub denumirea de SVLR 122 GRAD), sunt doar cateva dintre tarile ce au achizitionat acest lansator.

Dupa 1985, APRA-40 a fost modernizat, aparand in inzestrare (lansatoarele existente au fost si ele aduse la noul standard) cu un pachet ghidaje rachete separat in doua module, a cate 20 de tuburi, ceea ce usura incarcarea, avand in dotare si o macara de 6 tone + remorca RM-13. Masina de realimentare putea transporta 6 module (120 proiectile -3 salve complete a cate 40 de rachete) si se afla inca in dotare, bineanteles modernizate, deservind inclusiv LAROM. Modernizarea initiala s-a facut la URA Bacau, actuala Aerostar S.A (ce astazi produce LAROM). Astazi, datorita modernizarii, APRA-40 este capabil sa lanseze si rachetele containerizate LAR 160, dar racheta de 122 mm, cu suport israelian, are acum capabilitati cargo, fuzee electronica de timp, un numar de 25 submunitii, fara a-i fi afectate greutatea si raza de actiune, acestea ramanand neschimbate. Noua racheta 122 mm CARGO, este fabricata de catre C.N ROMARM in colaborare cu IMI. LTD. ISRAEL si se afla in dotare.

APRA-40, in varianta originala, are urmatoarele caracteristici: calibrul 122,4 mm;  lungimea 7390 mm; latimea 2150 mm; inaltimea 3250 mm; camp de tragere vertical de la 0-55 grade; camp de tragere orizontal: stanga 100 grade/dreapta 80 grade; bataia fara inel de franare 20750 m/ cu inel de franare 11980 m; incarcarea se facea in aproximativ 15 minute; viteza pe drum/camp: 80/25 km/h.

Un derivat al APRA-40 a fost lansatorul AURORA APR, creat pe la jumatatea anilor *80, dar care n-a intrat niciodata in productia de serie, desi a fost prezentat publicului strain in 1989, la o expozitie de armament in Irak. Nu se stie cu certitudine daca, in afara prototipului, au mai fost fabricate si alte sisteme, dar acesta era montat pe sasiul autovehiculului tot-teren ARO, avand 12 tevi de lansare, folosind racheta M 21-OF-S (aceasta se pare ca era o varianta mai scurta a rachetei originale, de aici si semnificatia literei S=scurt/simplificat). Ultima oara, dupa unele surse, cand a fost vazuta AURORA, a fost in anul 1995 la o prezentare de tehnica in fata conducerii MApN de atunci. Totusi, in 1999, se pare ca mai exista prototipul la fabrica AEROSTARS.A.

AURORA pe sasiu de ARO

Cel mai modern sistem ce se afla in dotarea armatei este LAROM, incepand din 2002. Pana acum in dotarea Fortelor Terestre se afla doar o brigada LAROM. Despre acesta, performantele si caracteristicile sale, am vorbit deja pe larg pe blogul RoMilitary LAROM. Se pare ca si LAROM este in proces de modernizare, dar nimic nu este oficial si sigur. S-ar intentiona dotarea acestuia cu racheta EXTRA produsa de catre IMI Israel, mult mai performanta si cu raza de actiune cuprinsa intre 20-150 km, avand o acuratete de 10 m CEP! Racheta este containerizata (un container contine 4 rachete) si teoretic ar fi usor de integrat pe LAROM. Sa speram ca asa va fi! Pentru mai multe detalii, aici: Viitorul LAROM

 

AG-urile, 7 si 9

O arma foarte versatila, extrem de cunoscuta si raspandita, este RPG. Aceasta arma a aparut in inventarul Armatei Sovietice in 1960-1961, fiind produsa si astazi in diferite variante. RPG este o arma pe care atat cei care au facut armata, dar si pasionatii, o cunosc foarte bine, sub numele de AG-7. Fara a fi deloc complicata si relativ ieftina, “vedeta” incontestabila a gruparilor teroriste, gherilelor de tot felul, luptatorilor pentru “libertate” din toate colturile planetei, anarhistilor, nebunilor si a tot felul de descreierati, etc., RPG este o arma pe care doar cine n-o vroia, n-o avea! Ea este usor de construit, fiind fabricata in multe tari, precum:China,Bulgaria,Serbia, Cehia, Slovacia,Filipine,Vietnam, Coreea de Nord, etc. Pana si gruparea terorista HAMAS din Liban (mai precis Brigada Hamas Izz ad-Din al-Qassam –ce nume au bre si gorobetii astia!) o fabrica in mici ateliere sub denumirea de YASIN! SiRomania a asimilat in fabricatie RPG sub denumirea de AG-7, inclusiv munitia necesara, iar in dotare a aparut prin anii *60, probabil intre 1963-1965. Se afla inca in dotare.

AG-7

O arma la fel de cunoscuta, ce se afla si ea inca in dotare, este AG-9, fratiorul mai mare al AG-7. Acest aruncator a inceput sa fie fabricat la noi in anii *70 (anii 70-80, au fost anii de varf in ceea ce priveste relansarea industriei de aparare. In aceasta perioada au fost asimilate in fabricatie categorii de tehnica, unele mentionate in aceste articole, ce se afla si astazi in dotare, fiind modernizate succesiv de-a lungul timpului. Interesant de mentionat este faptul ca in anul 1978, s-au achizitionat sisteme si instalatii deosebite, inexistente pana atunci in dotare, precum: statia de radiolocatie pentru artilerie SNAR-10 -8 asemenea instalatii, statia meteorologica ARMS 3 -2 instalatii, si statia de radiolocatie RMS 1M -2 instalatii, destinate plutoanelor meteorologice; toate acestea fiind de fabricatie sovietica) sub licenta dupa aruncatorul sovietic SPG-9 KOPYE, inlocuind in dotare tunurile fara recul B-10/11. AG-9 se afla in dotare din anul 1980 la companiile antitanc din batalionul de infanterie, vanatori de munte si parasutisti (compania antitanc, cate 3 plutoane cu 9 aruncatoare).

Aruncatorul AG-9 este montat pe afet-trepied si dispune de tren rulor in vederea transportului. Are si o varianta montata pe autoturismul tot-teren ARO-26M, aparuta pe la jumatatea anilor *90, dar se pare ca nu se mai este in uz.

AG-9M, este ultimul venit in familie, fiind facut la CARFIL/Brasov, avand urmatoarele caracteristici: calibrul 73 mm; greutate 52,1 kg; lungime 2110 mm; latime in pozitie de lupta 900 mm; zona periculoasa din spatele ajutajului este de -90×30 m; inaltimea maxima a trepiedului este de 850 mm; bataia maxima: cu proiectil cumulativ 1,5 km, cu proiectil exploziv de fonta 4,5 km, cu proiectil exploziv de otel 5,4 km; cadenta de tragere 4-6 lov/min; 4 servanti.

AG-9 utilizeaza lovituri cumulative PG-9 cu putere de penetrare blindaj de 400 mm, lovituri explozive OG-9, incendiare si cu fragmentatie, dar cel mai performant este cel termobaric cu mare putere de distrugere (de fabricatie romaneasca). Dupa aprinderea incarcaturii de azvarlire (cu un sistem de dare a focului electric), proiectilul este propulsat din teava lisa cu viteza de 250-400 m/s, iar cand acesta ajunge la distanta de 15-30 m de lansator, se initiaza motorul de propulsie cu combustibil solid care mareste viteza proiectilului la aproximativ 700 m/s. AG-9, este inca performant si va ramane inca mult timp in dotarea armatei, iar pentru mai multe detalii, aici: Lovitura Termobarica

 

WW

 

Surse: ARTILERIA ROMANA IN DATE SI IMAGINI (Col. Conf. univ. dr. Adrian Stroea; Lt. col. Gheorghe Bajenaru); WIKIPEDIA –Enciclopedia libera; Internet.

www.rwd-mb3.de/pages/snar10.htm

Sursa poze: Wikipedia

Noi vrem avioane!

Standard

 

LINK

De ce nu-si permite Romania avioane de lupta!? Politicienii stiu de ce!

Acesta NU este un articol politic, noi nu facem politica, ne este scarba de ea si de voi, noi ne castigam painea MUNCIND! La fel ca militari NOSTRI nu ai vostri! ESTE un articol de protest, un urlet de furie la adresa celor care isi bat joc da Armata acestei Tarii si de Tara insasi! Armata NOASTRA si Tara NOASTRA nu a voastra! Avem macar dreptul sa ne urlam durerea si vrerea!

De ce nu-si permite Romania avioane ?! Din discursurile lui Basescu reiese ca nu sunt bani! Pentru avioane?! Nu, nu numai pentru avioane, nu sunt pentru nimic! De ce?! Pai de unde sa fie bani daca din 2004 investitile serioase se fac pe principiul “daca pica ceva bine, daca nu, nu!”

Si Tariceanu si actualul guvern au preferat sa bage banii in orice altceava, numai in dezvoltare nu. Mai ales Tariceanu, care timp de patru ani a facut orice numai investitii nu! 40km de autostrada in plina crestere galopanta de PIB! Nici o achizitie pentru armata in patru ani!

Dar Basescu care nu pierdea, si nici acum nu pierde, nici o ocazie sa se faleasca cu Armata Romana?! Ce a facut El Comandante Supremo pentru ostirea care-l saluta in pozitie de drepti cand da cu ochii de el? Pai ce sa faca, a trimis-o in teatrele externe de operatii fara o minima protectie, ca daca nu sunt bani?! Adica o tara europeana ca Romania nu isi poate permite sa cumpere cateva zeci de TAB-uri performante, MRAP-uri, veste anti-glont moderne, etc.

Ei uite ca, desi isi permite, nu se cumpara pentru ca in conducerea Tarii sunt incompetenti, lasi si idioti cu duiumul si acesti bieti imbecili, numiti strict pe criterii politicianiste si pusi numai pe furat, sunt si incompetenti!

Acum ganditi-va si voi cat ar fi de furat din contracte masive pentru autostrazi, din programe strategice de inzestrare ale Armatei…doar ganditi-va…dar fiind mici la minte, nu sunt in stare nici macar sa fure, ei doar ciupesc! Cumpara hartie de Xerox la de 3-4 ori pretul pietii, dezapezirea ESTE LA NOI DE 4 ORI MAI SCUMPA DECAT IN Finlanda. Adica sunt borfasi de rand, gainari de joasa speta. Nu putem avea nici macar satisfactia ca hotii nostri de politicieni sunt mai buni decat altii de prin Europa! Nu fratilor! Ai nostri sunt cei mai jalnici!

Asadar de ce nu-si poate permite Romania sa plateasca pe an 2-300 de milioane de euro pentru o flota decenta de avioane de lupta noi, de ce nu poate Romania sa accepte un offset de 3-4 miliarde de euro, offset bagat in industria prelucratoare, offset care ar aduce la buget mai multi bani decat am da noi pe avioane si pe folosirea lor!?

Pai…la un astfel de contract se da spaga mare. Gurile rele de prin alte tari vorbesc de 10%. In mod sigur se dau bani grei, asadar loc de spaga la nivel de bani grei ar fi. Si atunci?! Asa cum se spune pe la noi, pe la astia care ne castigam painea cinstit “Dumnezeu iti da, da nu-ti baga si-n traista!” Presupun ca si in lumea coruptiei de nivel inalt, de glulere albe, principiile sunt aceleasi: Ala vine la tine, iti propune, da mai trebuie sa fi si suficient de barbat, sau sa te duca capul sa iei bani, sa faci afacerea si apoi, daca esti politician adevarat, sa faci poporul sa te aplaude ca ai luat spaga!

Dar uitati-va si voi la ei: o adunatura de ratati si retarzi, mult mai prosti decat prevede legea, o gasca de idioti care se multumesc cu putin si nici macar sa fure nu stiu! Orice ziarist nou-nascut poate face zeci de dosare penale in cateva zile si asta datorita faptului ca coruptii nostri sunt mai prosti decat ai lor, ai celor din lumea buna a coruptiei europene si americane.

Sunt atat de prosti ca-i stie toata tara ce afaceri fac…spre ghinionul nostru.

Doamne ce n-as da sa avem si noi politicieni corupti ca aia de prin Germania, Olanda, Franta sau macar Polonia! Aia coruptie adevarata, aia corupti seriosi!

Asadar Basescu se plange in continuare ca nu avem bani de avioane, Boc de la inaltimea fundului prezidential si in rarele ocazii cand nu-l pupa cu foc, oricum nu vede bine realitatea si oricum vede pe distanta scurta, asa ca ce ne ramane de facut?!

Solutii economice sunt cu duiumul, asa cum am scris pana m-a luat durerea de mana, sa facem din Armata Romana cea mai bine dotata armata din Europa si in acest proces sa reindustrializam intreaga economie, sa facem rost de zeci de mii de locuri de munca. Locuri de munca foarte bine platite, de inalta calificare, nu ca saracia aia de Nokia de facea lohn industrial la noi.

Daca cineva poate sa-mi explice de ce Romania nu imprumuta 20 de miliarde de euro, prin credit furnizor, pentru dotarea armatei la cel mai inalt nivel, iar offset-ul ( 20 miliarde de euro) sa-l bage in industrie si agricultura, in infrastructura si protectia mediului, ma declar invins si in noiembrie voi vota cu Dan Diaconescu, numai asa dintr-un simt ciudat de masochist!

De ce!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!?????????????? De ce nu avem si noi oameni care sa fie mandri de Tara lor, care s-o iubeasca!? Cum poti sa fi Presedintele Romaniei, Comandantul Suprem al Armatei si s-o vezi cum se tareste in genuchi, agonizand, gata sa moara?!  Cum Doamne iarta-ma mai poti dormi noapte, cum iti mai poate intra mancarea pe gat?! Cum iti poti trimite proprii soldati sa moara in desertul afgan dotati mai rau ca tiganii nomazi?!

BA NENOROCITILOR, VOI CHIAR NU AVETI CONSTIINTA?! Nu aveti si voi familii, mame, parintii vostri nu au luptat pe front in WW2, strabunicii vostri nu au luptat in WW1, frica de Dumnezeu chiar nu aveti niciunul?!

Poate ar timpul ca si noi astia de tot scriem pe bloguri sa facem ceva! Nu stiu ce, o asociatie de bloguri militare, in care sa tipam toti odata, pe mai multe voci, poate ar trebui sa mergem in fata Cotroceniului cu pancarde, pasnic si sa ne cerem dreptul nostru de a avea o armata decenta ca dotare, ca doar pe banii nostri vrem sa ne dotam Armata, nu pe banii lor!

Ceva trebuie facut daca nu vrem sa ne trezim ca in 3-4 ani ramanem fara singura institutie romaneasca respectata si iubita cu adevarat de toti romani: Armata Romana!

Baietii nostri lupta in Afganistan in MRAP-uri date de aliati degeaba. De ce?! Intrebatii pe deputatii si senatorii vostri, cand in noiembrie vor veni iar cu caciula in mana sa va ceara votul! Si daca nu-i scuipati si le dati si doua palme n-ati facut nici o afacere!

 GeorgeGMT &WW