Arhive zilnice: mai 31, 2012

Delegatie din Columbia la Fabrica de tancuri din Bucuresti

Standard

Maine are loc vizita unei delegatii din Columbia la SC Uzina Mecanica Bucuresti, poligonul din Mihai Bravu, unde va fi prezentat tancul romanesc modernizat (v. articolul „S-a copt in Columbia ?).

Se pare ca si MApN va fi reprezentat la nivel de ministru, prin domnul Cornel Dobritoiu sau/si doamna secretar de stat Floarea Serban.

Si Automecanica Moreni se pregateste sa le arate columbienilor realizarile in domeniul Transportoarelor Blindate in speranta motivata, ca acestia vor incheia un contract de import cu Romania.

Bravo domnilor, deci se poate !

Prezenta unor reprezentanti de varf ai autoritatilor centrale, la nivel de ministri, nu poate decat sa credibilizeze performantele industriei de aparare romanesti.

LA MAI MARE !

Articolul integral pe indaparare.ro

Nezavisimaia gazeta: Serviciile speciale romanesti au demarat o activitate aparent stranie in Transnistria

Standard

Romania, considerata pana de curand cel mai problematic dintre vecinii Ucrainei, si-a intensificat in ultimul timp eforturile de apropiere de Kiev. Oferindu-si serviciile in calitate de al doilea, dupa Varsovia, avocat al Ucrainei in UE, Bucurestiul urmareste propriile sale obiective legate de viitorul Moldovei. Kievul se teme ca noul parteneriat ascunde riscul unei agravari a relatiilor ruso-ucrainene, scrieNezavisimaia gazeta, potrivit hotnews.ro.

Ziarul scrie, printre altele, ca problemele dintre Romania si Ucraina s-au deteriorat intre 2004 si 2009, cand Curtea internationala de justitie de la Haga a analizat cazul platoului continental din Marea Neagra. Partea romana a castigat procesul, obtinand linia dorita de demarcare a platoului continental, bogat in minereuri. In 2009 s-a vorbit despre dreptul Romaniei asupra insulei Maican, de apartenenta careia depinde controlul asupra navigatiei pe Dunare.

In acelasi timp, au izbucnit numeroase scandaluri legate de eliberarea de pasapoarte romanesti pentru ucrainenii din regiunile Cernauti si Odessa, teritorii care au facut parte din componenta Romaniei.

In plus, ambele parti au pretentii una fata de cealalta in legatura cu respectarea drepturilor minoritatilor nationale. O oarecare incalzire a relatiilor s-a produs in noiembrie anul trecut, dupa intrevederea ministrilor de externe ai celor doua tari. Seful de atunci al diplomatiei romane, Teodor Baconschi, a declarat, cu acel prilej, Romania „nu are nici un fel de pretentii teritoriale fata de integritatea teritoriala a altor state”.

Noua pozitie a Bucurestiului a primit confirmare la summitul NATO de la Chicago: presedintele Traian Basescu a fost unul dintre cei trei lideri care a acceptat sa stea de vorba cu Viktor Ianukovici. Sefii celor doua tari au convenit dinamizarea dialogului bilateral. In curand, Basescu intentioneaza sa efectueze o vizita la Kiev, care va fi organizata la cel mai inalt nivel diplomatic. Apoi, Ianukovici va ajunge la Bucuresti.

Pregatind intalnirea la varf, partea romana a invitat saptamana trecuta un grup important de politologi si economisti ucraineni. Unul dintre participantii la intrunire, directorul Centrului pentru studierea politicilor aplicate Penta, Vladimir Fesenko, a declarat pentru NG ca organizarea forumului a fost finantata de structurile ONU, nu de partea romana, si a avut drept obiectiv normalizarea dialogului dintre analistii si popoarele celor doua tari. In acelasi timp, Bucurestiul aproape ca nu ascunde faptul ca urmareste propriile sale scopuri politice, afirma cotidianul rusesc.

„Romania depune eforturi proprii in calitate de al doilea avocat, dupa Polonia, al Ucrainei in UE. Evident, acest lucru se face in contextul eforturilor de integrare europeana a Moldovei”, a explicat expertul. In opinia lui, racirea relatiilor dintre Kiev si Bruxelles ameninta nu numai cu esecul planului de integrare europeana a Moldovei, dar si cu o intarire a rolului Moscovei in spatiul postsovietic.

„Romania incearca acum sa previna o evolutie a lucrurilor potrivit variantei negative. Nu cred ca Bucurestiul are planuri antirusesti. Fireste, nici Ucraina nu risca sa se implice in proiecte care au o oricat de mica orientare antiruseasca”, este convins Fesenko.

Alt participant la discutii, expertul Institutului pentru studii energetice, Iuri Korolciuk, a aratat ca functionarii romani prezenti la intalnire au propus spre analiza oaspetilor ucrainenio serie de proiecte economice, atractive, dar greu de realizat. „Printre altele, s-a vorbit despre posibilitatea unor livrari de gaze din Romania in Ucraina, este adevarat in volum redus – pana la 1 miliard mc. Despre posibilitatea, pe viitor, de a spori tranzitul de gaze si a volumul de energie electrica ucraineana cumparata de Romania. Despre o posibila colaborare in constructia de reactoare nucleare pe teritoriul romanesc si despre proiectul privind exploatarea gazelor de sist in Ucraina”, a enumerat expertul.

Seful Centrului pentru studii militaro-politice, Dmitri Tymciuk, este mai sceptic, temandu-se ca Ucraina ar putea fi, pur si simplu, indusa in eroare.

„Bucurestiul nu a renuntat la planul sau strategic de refacere a Romaniei Mari.Pur si simplu, ei au incetat sa exercite presiuni, care sa deranjeze autoritatile ucrainene. Au trecut la tactica realizarii pe etape a scenariului: mai intai sa atraga Transnistria in Moldova, pentru ca apoi Moldova reunificata sa fie inclusa in Romania. Problema este ca Transnistria este orientata spre Rusia, de aceea Romania are nevoie de un aliat ca Ucraina. Iar momentul pentru activizarea eforturilor diplomatice a fost ales cat se poate de bine: calculul porneste de la premisa ca Ianukovici si oamenii lui, izolati pe plan extern, vor prinde orice mana intinsa din afara”.

Deputatul ucrainean Taras Cernovol este de parere ca Romania ar putea renunta la planul de alipire a Moldovei, dar nu in totalitate. El crede ca strategia s-a schimbat: Bucurestiul a incetat sa mai spere in reintregirea teritoriala a Moldovei. „De curand, serviciile speciale romanesti au demarat o activitate aparent stranie in Transnistria – ele incita, practic, populatia locala impotriva Chisinuaului, impingandu-i spre o apropiere de Rusia. Acest lucru poate fi interpretat drept o intretinere a sentimentelor separatiste, cu scopul de a rezolva conflictul printr-o rupere definitiva. Probabil ca, pierzand speranta ca Transnistria va putea fi adaptata, romanii au decis sa renunte la acest nod gordian, pentru a se putea ocupa de Moldova?”, s-a intrebat, retoric, parlamentarul ucrainean.

Kievul, pentru care Crimeea ramane in continuare un teritoriu dificil, nu trebuie sa comita greseli, acceptand regulile unui joc strain, estimeaza deputatul.

 

Sursa: Pesurese.ro

M.C.

Industria militara ukrainiana – o comoara tot mai mare

Standard

Pana nu demult o clonie a ,,Gigantului Rosu”, Ucraina a primit mostenire, dupa destramarea URSS, o frumoasa industrie de armament. Dupa ce si-a irosit arsenalul nuclear (SS-20 si Tu-22M), Ucraina urma sa devina un jucator important pe piata de armament conventional. Probabil nr 1 din fostele colonii ale Rusiei.

Foto: Wikipedia & Wikipedia

Vecinii nostrii au fost al doilea furnizor de echipament greu pentru Georgia dupa Israel; incepand de la camioane Kraz, diferite obuziere tractabile, cu autopropulsie ( 2S3 Akatsiya, 2S12 Msta si 2S7 Pion), rachete antitanc (PRO-A Shmel & Metis-M), BMP-1, BTR-70 si terminand cu cele mai sofisticate sisteme de aparare antiaeriana ( Tor, Buk M1 si radare Kolchuga, 36d6-M).

Nu mai punem la socoteala si mercenarii din timpul razboiului.

Schimbarea regimului pro-Vest cu unul pro-Est pare sa nu impiedice exporturile ukrainiene: cel putin  100 de vehicule BTR-4 au fost comandate de Republica Kazahstan, 1.000 de BTR-3 pentru Myanmar, 50 de T-84 in Thailanda.

Insa cel mai flamand importator de armament ucrainean ramane Irakul:

P.S.: Pe noi ce ne impiedica sa ajungem macar la 50% din exporturile Ucrainei?

Sa fie lipsa de traditie, experienta, reputatia, produse prea scumpe, prea slabe, management dezastruos, coruptie, nepotism?! Toate la un loc, cel mai probabil si nu trebuie sa uitam ca Irakul a apelat, pentru transportoare la Romania, abia apoi s-au indreptat catre Ucraina. Adica chiar nu se putea semna contractul, lua o parte din bani si dezvlota TBT-ul pe repede inainte, pe banii irakienilor?!

Antonov-32B

 

 

 

 

 

 

Nero Flash

 

 

Congresul forteaza armata sa accepte tancuri inutile

Standard

Sume foarte mari de bani se pierd anual din bugetul Departamentului American al Apararii. Daca actuala propunere a Congresului se aproba, atunci 91 de milioane de dolari vor fi irosite pe 33 de tancuri ce nu sunt necesare Armatei.

Printre miliardele de dolari prevazute pentru dotarea armatei in anul 2013, este prevazuta o crestere de 91 milioane ce prevede achizitia de noi tancuri M1A1 Abrams produse de General Dynamics. (este campanie electorala si la ei, asa ca nu isi permit sa piarda voturi disponibilizand personal tocmai acum).

Armata SUA se opune ferm la noi achizitii de tancuri si cere Congresului sa nu aprobe. (eu sper sa aprobe si sa le doneze Romaniei) 🙂

Si asa creste datoria de stat a Americii: Armata devine tot mai puternica, bancile tot mai influente, guvernele (reprezentantii cetatenilor) tot mai slabe.

O teorie a conspiratiei sustine ca 85% din rezerva financiara a planetei este detinuta de 5% din numarul populatiei. Eu ma astept ca gigantii financiari sa fuzioneze, datoriile guvernelor sa creasca si astfel procentul 5% va scadea si vom avea mai multi bani si influenta in mainile catorva smecheri planetari.

Democratia = puterea in mainile poporului. Si se va transforma daca deja nu s-a transformat in: puterea in mainile corporatiilor, iar corporatiile nu reprezinta poporul ci interesul unui grup restrans de indivizi.

Pe de alta parte nu putem sa nu observam cum Congresul american, conspirationist sau nu, prefera sa arunce cu milioanele de dolari, pe criza, numai in intentia de a-si preserva capacitatile de productie si specialisti in industria de armament. Ca fac bine sau nu, ca au o agenda secreta sau publica, ideea este ca prefera sa piarda bani, decat o industrie, in timp ce la noi…

Sursa: RT

 

Nero Flash