Arhive zilnice: mai 27, 2012

Hawk-ul britanic trage aer in piept

Standard

Britanicii au ajuns la o intelegere cu Arabia Saudita pentru a vinde celor din urma 55 de aparate Pilatus PC-21, aparat pentru antrenamentul de baza al pilotilor si 22 de avioane BAE Hawk  Advanced Jet Trainer, pentru antrenamentul avansat si trecerea pe supersonice.

BAE Hawk, foto: wingweb.co.uk

Pilatus PC-21, foto: wikipedia.org

 

Valoare contractului se ridica la 1.6 miliarde de lire sterline, iar livrarile vor incepe in 2014 pentru Pilatus, fabricat in Elvetia si in 2016 pentru BAE Hawk, fabricat in Marea Britanie. De mentionat faptul ca fabrica unde se asambleaza aparatele Hawk ar fi fost in moarte clinica fara acest contract, care le asigura acum o viata lunga si fericita.

 

sursa: worldwide-defence.com

 

Salvarea economica a Romaniei: OFFSET-ul! Programul economic care ar scoate Tara din criza si ar oferi din nou slujbe celor tineri.

Standard

Intrarea in Zona Euro a Romaniei, motiv de veselie?!

Pai ar putea fi, insa cu o singura conditie: o industrie foarte performanta, competitiva si creatoare de bunuri de larg consum performante tehnologic. O industrie pe model german, care sa poata vinde la export doar datorita calitatii si inovatiei prezenta in produsele sale si asta deoarece, odata cu iesirea leului de pe piata, BNR-ul nu va mai putea subventiona exportatorii prin politica de curs, practic nu se va mai putea lasa euro sa creasca in raport cu leul, pentru a masca lipsa de competitivitate a unei parti din industria romaneasca.

Odata cu euro multi vor pune cruce afacerilor lor balcanice, unde principiul “merge si asa”, sau exporturile care erau pe val datorita subventiei mascate prin cursul de schimb, se vor duce dracu in primul an.

Asadar vrem euro, vrem o economie stabila cu o moneda care sa nu ne dea palpitatii, vrem dobanzi decente la imprumuturi?! OK, da atunci inainte sa intram in euro ne trebuie o economie industrializata, moderna si producatoare de bunuri cu adaos mare de inteligenta, nu de forta de munca ieftina, nu de lohn industrial.

Pai si ce facem?! Ca vremea in care statul baga bani in economie sau construia fabrici a fost…impuscata! Investitile straine, atatea cate mai sunt, se duc unde vor ele, acolo unde banii se fac repede si, la o adica, isi pot lua zborul in cateva luni, vezi cazul Nokia. Ori noi vrem investii mari, pe termen lung, inalt tehnologizate, vrem ca anumite ramuri industriale si agricole sa prospere, vrem ca banii sa meraga acolo unde ar propulsa Romania cu mult inainte, stabil si pe termen lung.

…sau

F-16 Viper, foto: LM

Raspunsul este: OFFSETUL! Singura sursa de bani pentru investii disponibila acum.

O solutie in aceasta dilema ar fi si este de fapt OFFSET-ul, generat de posibile contracte de achizitie de tehnica militara necesara modernizarii Armatei. Asa cum stim cu toti, Armata Romana are urgenta nevoie de tehnica noua, in cantitati mari, pe sume uriase. O estimare mai grosiera arata ca pentru a avea o dotare decenta, ca numar si calitate, investitile pe care bugetul statului ar trebui sa le faca, in urmatorii ani, in inzestrarea Armatei depasesc 30 miliarde de euro.

Bineinteles ca o astfel de suma iese din discutie ca fiind alocabila direct prin bugetul de stat. Pentru asa ceva trebuie minte si planificare.

OK sa presupunem ca Romania contracteaza credite in valoare de 30 de miliarde de euro si doteaza Armata la superlativ, mai presupunem ca dobanzile la aceste credite, garantate de guvernele companiilor producatoare de armament, sunt sub 2%. Ca un exemplu acum cateva zile Germania s-a imprumutat de pe piata libera cu o dobanda de sub 1%!

Ce sa faca Romania cu offsetul in valoare tot de 30 de miliarde?! Pai in primul rand trebuie respectate cateva reguli:

  1. Investitile generate de offset sa se faca prin negociere directa, adica Romania sa aiba o vorba de spus despre domeniul unde se vor face
  2. Produsele care vor fi construite in Romania sa aiba cel putin 60% din valoare finala in componente produse tot la noi, asta ca sa fim siguri ca nu ne pricopsim iarasi cu o “investitie” de tip lohn, adica de tip Nokia
  3. Graficul realizarii si puneri in productie a investitilor sa fie direct corelat cu graficul rambursarii ratelor la imprumuturi, sa nu patim iarasi o belea  gen Ford Craiova. Nu faci investitia, nu platim ratele, o faci jumate’, tot jumatate platim si noi
  4. Lucrarile de infrastructura negociate sa fie in parteneriat public-privat

Cei 30 de miliarde avuti la dispozitie ar insemna cresterea datoriei de stat a Tarii undeva spre 60 de miliarde, sub pragul critic de 60% din PIB, asadar probleme nu am avea.

Dar ce sa facem cu 30 de miliarde?! Adica unde sa negociem cu companiile investitoare sa bage banii?

Undeva la 2-3 miliarde, poate chiar spre 4-5, ar trebui investiti in capacitatile noastre de productie militara. Va trebui sa obligam firmele respective ca o parte cat mai importanta din respectiva arma sa fie construita in Romania. Mentenenta si munitiile ar fi obilgatoriu de facut in Romania si de asemenea ar fi de discutat anumite parteneriate si pentru viitoare livrari catre terti.

Este vorba aici de retehnologizari, mariri de capacitate de productie, creeare de altele noi. Ideea cea mai buna ar fi privatizarea industriei militare, nu in totalitate, cu obligatii de productie si mentinerea specificului unitatii respective. Asta ar insemna locuri de munca bine platite, o anumita independenta, macar si partiala, a industriei militare romanesti si exporturi, adica bani multi si pe termen lung, din integrarea industriei romanesti, in lantul logistic si de productie al companiei mama.

Restul de 24 de miliarde…sunt oricum putini pentru o renastere industriala, dar sunt un inceput foarte promitator. Ideea din spatele unor astfel de planuri de investitii, nu este ca tu Romania sa produci masini de spalat, ci sa oferi conditiile necesare unor astfel de productii. Mai exact ar trebui avuta in vedere infrastructura majora: autostrazi si cai ferate, porturi, antrepozite, zone libere.

Constructia unor autostrazi: Timisoara-Craiova-Bucuresti, Cluj-Suceava-Iasi-Galati-Constanta, faimoasa autostrada Transilvania si de asemenea modernizarea infrastructurii feroviare pe principalele linii comerciale ale Romaniei: Constanta-Bucuresti-Brasov-Cluj-Ungaria, Constanta, Suceava, Bucuresti-Craiova, Craiova-Dunare, modernizarea catorva porturi dunarene, extrem de necesare comertului tot mai vioi pe fluviu, ar inghiti putin peste 15 miliarde de euro, dar in cativa ani aceasta infrastructura moderna si fiabila, construita numai prin parteneriat public-privat, ar propulsa economia romaneasca ca o racheta. Comertul la Marea Neagra, unde portul Constanta este deja ceea mai mare vedeta locala si transportul pe Dunare ne-ar aduce miliarde de euro pe an, iar daca aceste investitii ar fi cuplate cu dezvoltarea in zonele portuare, deja modernizate, a unor zone libere de productie si reexport…fratilor, l-am prinde pe Dumnezeu de un picior!

Nemai vorbind ca autoastrazile sunt investiti de tip multiplicator, mai exact un euro investit in sosele, aduce in maximum 10 ani intre 5-10 euro la PIB, prin dezvoltarea zonelor adiacente, prin cresterea competitivitati economice, datorita transportului rapid si ieftin, prin slujbele generate. Iar o dezvoltare economica baza pe infrastructura este o dezvoltare solida si sustenabila, nu ca cresterea economica din anii 2004-2008, genearata de specula si credite idioate.

A treia mare directie de investiti ar fi capacitatile industriale nou-dezvoltate, bazate pe negocierea offsetului. Aici trebuie sa fim destepti si sa cerem numai investitii a caror amortizare se face in multi ani, fabrici adica, si asta datorita faptului ca nimeni nu-si va inchide o capacitate de productie noua si moderna, adica cea deschisa la noi, in detrimentul uneia mai vechi din alta tara. Avem nevoie de industrie, dar nu orice forma de industrie.

Romania poate deveni rapid un mare producator agricol, are cel mai bun pamant, are apa, are o clima buna, asadar ar trebui sa avem si o industrie solida agrara. Avem nevoie de producatori locali integrati de utilaje agricole, de la sape, la elicoptere utilitare, de o industire moderna de ingrasaminte, de silozuri noi si mari, pentru a putea vinde doar atunci cand pretul produselor agricole este ridicat, nu imediat dupa recoltare.

Asadar fabrici de tractoare, combine agricole, sisteme de irigatii moderne si daca suntem intradevar foarte destepti vom pune si conditii ca un anumit procent sa fie exportat, sa zicem +50% .

De asemenea nu ne-ar strica inca 1-2 fabrici de automobile, fabrici de produse de larg consum, usor exportabile: industrie chimica, cu accent pe industria comestica, o foarte mare aducatoare de plus valoare, constructii de nave in santierele dunarene, industria comunicatiilor: televizoare, telefoane, etc, etc.

Am putea avea zeci de mii de locuri de munca in industriile viitorului: telecomunicati, electronica, auto, chimica, si toate aceaste cu obligativitatea ca macar 50% din produs sa fie facut in Tara.

O astfel de explozie a investitilor directe ar crea zeci de mii de locuri de munca direct si sute de mii de locuri de munca in secundar, prin dezvoltarea pe orizonatala a industiilor adiacente si a serviciilor conexe.

Am putea revitaliza intregi zone georgrafice si ramuri industriale care acum nu mai exista. Am avea din nou sansa de fi o natiune industrializata si un viitor adevarat in fata, mai ales pentru tanara generatie. Ar fi din nou bataie pe locurile de la Politehnica, am avea din nou o clasa de ingineri bine pregatiti si care ar avea un viitor serios la ei in tara.

Faptul ca industria este viitorul si ca nu poti avea o clasa de mijloc bazata pe dezvoltarea IMM-urilor, fara o mare industrie bine dezvoltata, este absolut evident pentru oricine. Serviciile, atat de laudate in Occident, nu fac decat sa invarta bani, bani creati insa de industrie si agricultura. In realitate serviciile nu produc bani, nu produc nimic, nu fac decat sa rostogoleasca plus valoare create in ramurile direct productive.

Asadar industria grea, industria producatoare de bunuri de larg consum, de utilaje, etc, este baza de la care putem construi o economie flexibila, constituita din mici afaceri de familie. In Germania, mama tuturor statelor industrializate din Europa, sunt peste 3,5 milioane de IMM-uri, care acopera peste 60% din personalul angajat. Dar aceste mici afaceri de familie sunt grupate pe langa imensele concerne industriale germane: Siemens, Mercedes, industria metalurgica, cea constructoare de masini, industria chimica.

IMM-urile sunt intradevar modul de trai decent al secolului XXI, insa ele au nevoie de ancore si beneficiari mari.

Cum poti face acest lucru, de unde sa obtina Romania, mai ales pe aceasta criza care nu se mai termina, fondurile si expertiza necesare pentru o reindustrializare serioasa?! Pai optiunea noastra este OFFSETUL generat de reinarmarea masiva a Armatei Romane.

Nu este simplu, dar se poate face! Si se poate face in asa fel, incat peste 20 de ani, sa fi platit deja cei 30 de miliarde de euro imprumutati, dar sa fi ramas cu o economie sanatoasa si multivalent dezvoltata, o economie industrial-integrata.

Poate ca va ganditi ca Romania nu poate obtine astfel de finantari si avantaje economice, ca ar fi prea frumos sa fie adevarat! Si aici va inselati! Romania a primit deja o astfel de propunere, exact pe principlile despre care am vorbit mai sus.

SAAB a oferit Romaniei, intr-un cadru oficial si cu garantia Guvernului Suediei in buzunar, o oferta pentru achizitia de 48 de avioane de lupta JAS 39 Gripen. Astfel SAAB-ul ofera urmatoarele:

-credit guvernamental suedez, cu o dobanda de sub 2% pe an

-doi-trei ani de gratie, in care Romania nu plateste absolut nimic

-ratele anuale vor fi calculate elastic in functie de mai multi parametri, astfel:

-crestere/scaderea economica aTarii

-gradul de realizare a offsetului

-gradul de respectare a angajametelor (nivel de productie, numar de angajatii, exporturi, etc), pe care investitorul le-a realizat sau nu.

Mai clar platim in functie de cresterea economica interna, si in raport cu respectarea angajamentelor luate de catre investitor in cadrul programului de offset.

Si bineinteles ave si exemplul polonez, la achizitionarea de avioane F-16! Daca polonezi au putut, pe noi ce dracu ne impiedica, daca Suedia ne ofera, noi de ce nu acceptam?!

Astfel am avea o aviatie nou si performanta, investiti industriale noi si performate, locuri de munca, cu miile bine platite, ca doar aia nu vin sa faca ciorapi si chiloti in Romania, ci produse industriale, iar in aceea ramura economica este nevoie de muncitori si ingineri bine calificati, de unde rezulta si salarii pe masura, iar mai departe rezulta CRESTERE ECONOMICA REALA, INDUSTRIALA ADICA, nu specula imobiliara si credite cu buletinul. Rezulta o economie de tip Nordic, Germanic si nu una de consum pe datorie de tip sudic.

Iar pe modelul celor de la SAAB am putea sa lucram pe mai departe cu Suedia: fregate, corvete, submarine, rachete anti-nava si alte echimapamente militare de super-top, pot fi prinse intr-un contract-cadru mult mai amplu cu comapanii suedeze.

Viitorul, ca de altfel si viata noastra, se afla in proprile noastre maini! NOI si numai NOI hotaram ce ni se intampla, restul e…can-can! Doar prosti si ratati, oameni slabi in general, se lasa dusi de val, merg pe mana destinului. Oamenii adevarati, puternici si mandri, siguri pe ei insisi, isi fac soarta cu propriile lor maini. Ei nu se duc unde ii duce curentul, ci ajung acolo unde vor ei.

Cum spuneam, viitorul Romaniei si al nostru, este in mainile noastre, doar noi vom hotara daca Romania de peste 20-30 de ani, va fi o tara mandra, puternica si respectata, sigura pe ea, si gata sa faca fata oricarei amenintari, sau dimpotriva vom fi un mic tinut sarac si bantuit de coruptie si demoni, aflat la granita UE, si care traieste dupa o zi pe alta, din mila celor mari!

Tineti bine minte acest lucru: VIATA ESTE ASA CUM VREI TU SA FIE, SAU MAI EXACT ESTE ASA CUM AI TU PUTEREA SA TI-O FACI! Si Tara la fel!

  1. Detalierea celor cateva posibile investitii in industria militara, pe langa infuzia de capital si tehnologie – cred ca este nevoie de minim 5-6 miliarde euro din cele 30 pentru asa ceva:
    1. Demarararea programului AH-1 la IAR-Brasov (capital aprox. 10. mil.euro)– 12-15 mil $/bucata x 100 bucati, produs in proportie de 80% in tara => 1 mld. euro + alte investitii ( “Conform studiilor, la fiecare 3 dolari cheltuiti pentru achizitia elicopterelor, 2 dolari s-ar fi intors in industria noastra” ). Dezvoltarea programului Super-Puma si Socat /Surion prin obtinerea licentei de la Eurocopter, sau un joint-venure cu Eurocopter pe acest subiect.Sau abandonarea totala a liniei Eurocopter pentru produse civile ale firmei Bell Helicopters. Vezi si propunerea de prelungire a asocierii cu Eurocopter S.A. dupa data de 26.06.2013:

http://www.iar.ro/cnvm2012/Hot_AGA_2.pdf

    1. Un succesor al IAK-52, a se vedea proaspatul proiect al Serbiei -> cea mai buna cale de a repune pe picioare industria aeronautica. Investitie necesara redusa, refolosind tehnologia de pe MIG21 Lancer sau Puma Socat
    2. urmat de productia avionului de antrenament, in posibila colaborare cu Turcia si Polonia si poate si a unui viitor multirol, la care Turcia lucreaza deja. Investitii estimate 2 mld. euro
    3. Programul ATROM – re-demarat prin achizitia licentei de productie a tunului de 155mm la Resita, sub comanda ferma de cateva sute de bucati din partea MAPN – cost estimat 400 mil .euro
    4. Programul Tanc –Romanesc – poate fi re-demarat printr-o infuzie de capital si eventual impartirea efortului cu alte tari. Ar putea costa 4-600 mil. Euro (estimare costul licentei tancului Altay)
    5. Introducerea unui nou vehicul de teren, atat varianta militara cat si civila: prin angajament ferm de achizitie a minim 3000 de bucati de catre MAPN, negocierea unei productii sub licenta a unui vehicul modern: Renault Sherpa poate fi o optiune interesanta, deoarece Renault au deja facilitati in Romania; sau Iveco, in cazul in care se concretizeaza colaborarea pentru TBT; exista si Textron, care ar putea participa la acest program; istoric vorbind , a existat si varianta EAGLE IV – La MFA Mizil se intentiona fabricarea acestuia sub licenta GENERAL DYNAMICS –MOWAG AG, Elvetia, din 2005
    6. Sprijinirea producerii unui nou tip de transportor blindat – programul TBT, ar necesita o infuzie de 150-200 mil. Euro.
    7. Refacerea capabilitatilor de productie si modernizare rachete aer-aer, sol-aer, aer-sol/nava – investitie estimata 200 mil. euro
    8. Producerea de noi tipuri de munitie si combustibili pentru armamentul ce va fi achizitionat  – investitie estimata 100 mil. euro
  1.  Detalierea unei liste de firme care ar putea fi principalele vizate pentru re-tehnologizare si licente.
  2. Estimarea bruta a unui numar de locuri de munca pentru cele 30 mld investite, sau o simulare mai saraca pentru achizitii de doar 10-15 mld. Euro. Pornind de la cazul Poloniei, care prin offset pentru 3,5 mld $ cheltuiti ar fi generat 60.000 de locuri de munca, pentru Romania, ponderand si cu costul resurselor, pentru 15 mld. Euro ar putea fi create minim cam de 5 ori mai multe locuri de munca, adica intre 300.000-500.000 in functie de tipul investitiei si industria secundara dezvoltata de aceste investitii. Pentru 30 mld. Euro, putem vorbi de 700.000 – 1 milion de locuri de munca prin offset.

lista de firme…

Din cele 15-30 mld euro ce ar trebui investiti in urmatorii 10 ani in inzestrarea armatei, un minim de 15% (5-6 miliarde) ar trebui sa se regaseasca in re-tehnologizare, joint-venture, formare de personal si achizitie de licente de productie in domeniul industriei militare dar mai ales al cercetarii.

Propunere firme romanesti din industria militara eligibile pentru programul de offset:

Armament:

  1. S.C. Arsenal Resita S.A.
  2. S.C. Carfil S.A. Brasov

Blindate:

  1. S.C. MFA S.A. Mizil (privat)
  2. SC UA Moreni S.A.
  3. SC UM Bucuresti S.A.
  4. SC UM Marsa S.A. (privat)

Aviatie:

  1. SC Turbomecanica S.A. Bucuresti (privat)
  2. SC Avioane Craiova S.A.
  3. SC IAR S.A. Brasov
  4. SC Aerostar Bacau S.A.  (privat)
  5. SC Romaero S.A. Bucuresti

Electronica, comunicatii si rachete:

  1. SC Electromecanica Ploiesti S.A.
  2. SC IOR S.A. Bucuresti
  3. SC Electromagnetica S.A. Bucuresti (privat)
  4. SC Elprof S.A. Bucuresti (privat)

Chimic:

  1. SC Pirochim Victoria S.A.
  2. SC Romcarbon S.A. Buzau
  3. SC UPS Fagaras S.A.
  4. SC Nitroexplosives S.A. Fagaras (privat)

Naval:

  1. SC Santierul Naval Mangalia S.A.

GeorgeGMT & Marius Zgureanu