Arhive pe etichete: radar mig 21 lancer

MIG-21 LanceR o solutie inca viabila pentru Romania ?

Standard

In ultimul timp, mai ales in mediul politic si decizional, se tot vehiculeaza ideea ca Romania nu are bani pentru achizitionarea de avioane de lupta noi iar ideea de offset pare ignorata intentionat in orice discutie sau dezbatere.

In situatia in care se decide totusi achizitia a doar 15-20 de aparate de lupta la mana a 2-a sau noi, numarul acesta este de departe insuficient pentru a pastra activa o aviatie si un numar decent de piloti, 48 fiind minimul pentru a considera ca Romania mai dispune de o aviatie iar 110 fiind palierul dorit pentru a fi inca o forta aeriana decenta.

MIG 21 Lancer (www.rospotters.ro )

Pentru a da ragaz de 5-8 ani pentru cresterea PIB-ului dar si a bugetului apararii care sa permita o inzestrare decenta, poate ca ar trebui sa ne gandim daca MIG – 21 Lancer trebuie cu adevarat pensionat sau ar fi interesanta o noua modernizare a unor aparate MIG-21 cu putine ore de zbor, sau un program de tip MIG29 Sniper pentru 35-40 de aparate. Poate ca astfel regandita situatia, nu ar fi totusi un capat de lume iar Fortele Aeriene Romane isi vor pastra un efectiv suficient numeric si profesionist.

MIG 21 -93 (a se observa partea frontala a cabinei) (www.rusarmy.com )

Din punct de vedere economic, pentru a impulsiona Aerostar S.A. dar poate si Avioane Craiova, ar fi de preferat poate un program Lancer 2/Plus la ultimul standard de echipament israelian pentru 45-50 MIG-21 Bis / 93 Bison (Tumansky R-25-300 40.2/69.6 kN http://en.wikipedia.org/wiki/Tumansky_R-25 ), J-7E/G sau MIG-21 97(Klimov RD-33 – 50.0 kN / 81.3 kN)  putin zburate si produse in anii ’80, luate la pret foarte mic din India (225 bucati Bis), China sau alte tari. Astfel am putea folosi inca vreo 10 ani niste avioane mai putin pretentioase si mai ieftine, pana ne completam prin achizitii „efectivul” de 48 avioane multirol si acestea pot fi eventual retrase din serviciu la sosirea generatiei a 5-a.

J-7

In acelasi timp, programul de modernizare Lancer 2/ Plus poate duce la instalarea unei solutii similare sau compatibile de avionica/radar si pe avioanele multirol care sunt achizitionate si urmeaza a fi modernizate, de tip F16, Jas-39 sau care vor fie ele, in cazul cumpararii de avioane in uz sau a unor variante customizabile in functie de nevoile Fortelor Aeriene Romane.

MIG 21 Bis croat (sursa Wikipedia)

O modernizarea suplimentara a MIG-21 Bis a existat ca si Concept 97, dotat cu un motor RD-33 de 80kN similar cu cel de pe MIG-29, iar in simularile de lupta aeriana se spune ca acesta s-a comportat excelent, facand fata cu brio lui F16 si chiar surclasandu-l. Cresterea puterii motorului este esentiala in contextul unui dogfight, MIG-21 fiind dominat net la acest capitol de catre majoritatea avioanelor de lupta de generatie 4-4,5 care au un raport tractiune/greutate unitar sau chiar usor supraunitar. La masa actuala a MIG-21 un motor de peste 70kN ar putea reduce semnificativ acest handicap.

Posibila evolutie a “liniei” MIG-21

Insa cea mai moderna varianta in uz a MIG-21 este cea chinezeasca, sub denumirea de  ChengduJ-7E/G . Specialistii chinezi au modernizat permanent, in variante succesive, MIG-ul 21 autohton J-7, varianta G  continand o serie de imbunatatiri consistente ale design-ului si materialelor din structura, aceasta varianta intrand in serviciu in 2003:

J7 (jumatatea de jos) comparativ cu MIG21 (cea de sus) – de remarcat aripa dublu delta

•             Inlocuirea aripii delta simple cu o aripa dublu delta, asa cum se vede in schita de mai sus, ceea ce a crescut suprafata aripii cu cca 8%, spatiul pentru combustibil (de la 2080kg la 4165kg ) dar si aerodinamica si manevrabilitatea avionului cu 45%

•             Folosirea de materiale compozite moderne in structura avionului, iar rezistenta structurii a urcat de la 7g la 8g

•             Motor mai puternic, de aproape 70kN

•             Capacitatea de a folosi rezervoare conforme detasabile

•             Raportul tractiune/greutate a crescut de la 0.8 la 0.9

•             Viteza de urcare a crescut de la 155m/s la 195m/s

•             Raza de zbor a crescut de la 1500km la 2200km

•             S-a inlocuit parbrizul din 3 bucati cu o singura piesa, pentru a creste vizibilitatea pilotului

•             Electronica de lupta are multe echipamente de provenienta israeliana, cum ar fi radarul de control al focului EL/M2001

J7 E/G

A mai existat si o incercare a Pakistanului de a dezvolta o noua linie, pornind de la proiectul chinezesc Super-7, cu ajutorul celor de la Northrop-Grumann si CATIC, proiect numit Sabre2:

http://en.wikipedia.org/wiki/Project_Sabre_II

Project_Sabre2 evolution

Super 7

Varianta pakistaneza a MIG-21/J-7

Designul F-7 a suferit modificari semnificative, cu mutarea prizelor de aer in lateral pentru a face loc in bot sistemelor de pe F-20 tigershark2. De asemenea, se planifica inzestrarea cu un motor GEF404 sau PW1120, pentru imbunatatirea performantelor, dar si cu un PW1216 de 71kN cu postcombustia proiectata in China.. Aceste modificari au dus la asemanarea lui F-7M Sabre II cu Guizhou JL-9. In plus, proiectul includea cresterea suprafetei aripilor, radar APG-66, flaps-uri de lupta, puncte de acrosaj suplimentare, combustibil suplimentar, tren de aterizare cu roti mai mari, cupola cabinei stil F20, arnajment tip F16 al comenzilor in carlinga, etc, costul total “flyaway” estimate fiind la 10 mil.$ la inceputul anilor ’90.

MIG 21M advanced? Sau design de plecare pentru J-10?

Pornind de la exemplele de mai sus, cu un motor mai puternic si cu anumite modernizari MIG-21 ar putea reprezenta inca ani buni o amenintare pentru orice forta aeriana a lumii. Dincolo de programul standard de Lancer-izare, anumite ranforsari si modificari suplimentare ale structurii si invelisului ar putea ajuta la cresterea performantelor aerodinamice, scaderea masei totale, imbunatatirea vederii pilotului si reducerea semnaturii radar. Mai jos am schitat o lista de posibile modificari ale MIG-21ca parte a programului Lancer 2/Plus :

–              modificarea sectiunii conului catre una mai putin vizibila radar, modificare ce impacteaza si forma admisiei, necesitand modificarea primelor sectiuni ale botului

MIG-21-2020 – deviant art – exemplu de modificare a sectiunii conului

O varianta modificata radical – MIG41 – deviant art – a se observa forma “stealth” a conului

–              adaugarea unor minisuprafete portante in fata imbinarii aripilor pentru cresterea portantei (vezi F20/F18) dar si a capacitatii de stocare de combustibil, eventual modificarea aripii in dublu-delta

Minisuprafete portante pe MIG21 folosit pentru studierea aripii TU-144

–              modificarea si marirea stabilizatoarelor orizontale pentru cresterea manevrabilitatii

–              adaugarea unor mini-suprafete canard de comanda in fata aripilor, eventual sub cabina (vezi design-ul EF Typhoon, sau imaginea MIG21-M de mai sus), pentru a ajuta la cresterea manevrabilitatii

–              cresterea numarului de puncte de acrosaj, eventual prin utilizarea capetelor aripilor si eventual a jonctiunii intre fuselaj si minisuprafetele portante/aripi

–              ranforsarea suplimentara a structurii pentru a suporta un numar mai ridicat de G-uri

–              inlocuirea anumitor sectiuni de tabla cu materiale noi, inclusive pe bordurile de atac

–              inlocuirea comenzilor clasice si cablurilor cu sisteme fly-by-wire de ultima generatie (parte a vechiului program Lancer)

–              inlocuirea cabinei standard cu una cu vizibilitate marita

–              instalarea unui motor de 70-80kN, pentru a creste raportul tractiune/greutate, atat de util in lupta aeriana

O sugestie de evolutie a MIG-21 prin inglobarea de elemente moderne : MIG21-2020

O parte din aceste modificari, ar putea fi prea costisitoare si s-ar putea implementa facil doar daca s-ar putea dezvolta o noua versiune derivata din MIG-21, incorporand insa invatamintele si tehnologia generatiei a 4-a sau 4,5. Dar probabil aceasta nu ar fi cea mai buna cale, rezultatul fiind acela de a produce un avion de generatia a 4-a care va intra in serviciu destul de tarziu, in timp ce alte tari au generatia a 5-a… O parte dintre propunerile de imbunatatire a design-ului MIG21 ar putea duce si la definirea unui avion multirol de generatia a 5-a, concurent al F35 dar la un cost mai redus, insa este putin probabil ca Romania sa poata porni in urmatorii ani un program de cercetare si productie a unui avion propriu, solutia mai probabila fiind parteneriatul cu alte 2-3 tari ce au nevoi similare. Insa lectiile MIG-21 nu trebuiesc uitate daca se doreste un nou avion de lupta care sa se bucure de un succes similar!

Concept derivat MIG21 (creat de pasionati) posibil concurent al F35 : MIG41

Un alt avantaj al retehnologizarii MIG-21 la un standard apropiat de F16I Sufa sau chiar superior (radar AESA) ar fi re-modernizarea liniei Aerostar Bacau. De asemenea, o posibila implicare a Avioane Craiova ar putea veni pe linia producerii unui trainer supersonic low-cost pe structura MIG21, similar cu programul chinezesc Guizhou JL -9, sau o productie sub licenta a unei variante modificate a acestuia, cum ar fi cea cu prize de aer DSI (Diverterless Supersonic Inlet), care par déjà  sa fie incluse si in programul standard.

Guizhou JL -9

Iar o dezvoltare mai serioasa a programului ar putea duce la un avion nou, bivalent trainer/fighter, chiar spre ceva similar cu JF-17 sau chiar J-10, depasind posibilitatile de evolutie si modernizare directa a liniei MIG21/ J7-G.

Guizhou JL-9/FTC-2000 Mountain Eagle – third-generation advanced trainer

Cred ca este interesant de vazut caracteristicile acestui trainer supersonic derivat din MIG-21, doar ca sa ne facem o idee cum pot fi refolosite concepte si tehnologii mai vechi pe care le stapanim si noi, ca industrie, pentru a dezvolta produse noi…

Caracteristici generale – Guizhou JL-9/FTC-2000 Mountain Eagle

Crew: 2

Length: 14.55 m (47 ft 8.83 in)

Wingspan: 8.32 m (27 ft 3.55 in)

Height: 4.1 m (13 ft 5.41 in)

Empty weight: 4.96 t (10,935 lb)

Loaded weight: 7.8 t (17,196 lb)

Max. takeoff weight: 9.8 t (21,605 lb)

Powerplant: 1 × Guizhou Liyang WP-13F(C) afterburning turbojet

Dry thrust: 44.1 kN (9,914 lb)

Thrust with afterburner: 66.7 kN (14,650 lb)

Performance

Maximum speed: Mach 2

Cruise speed: Mach 1.6[citation needed]

Range: 2 500 km (1,553 mi)

Service ceiling: 16,000 m (52493 ft)

Rate of climb: 260 m/s ()

Thrust/weight: 0.85

JL-9 in zbor

In fine, cea mai ieftina solutie ar fi doar prelungirea resursei de zbor pentru 26-48 de MIG21 Lancer din actuala inzestrare si un minim de upgrade-uri la electronica, eventual inlocuirea radarului ELTA EL/M2032 cu unul mai modern, poate EL/M 2052 (AESA), ambele radare fiind folosite pe HAL Tejas, ceea ce indica o compatibilitate de dimensiuni si masa.

Insa daca dorim totusi un salt real de tehnologie aeronautica, avionul cel mai apropiat de “modelul” MIG21 este Saab JAS-39 Gripen, descendent al filosofiei F20 Tigershark 2. Este putin important daca vorbim de Saab JAS-39 A/B sau /C/D, deoarece structura aeronautica este identica – diferentiata de sonda de alimentare in zbor (31 de avioane A fiind programate la modernizare catre varianta C), pentru noi important fiind sa luam avioanele fara electronica si la pret cat mai redus, pentru a le putea moderniza la un standard adaptat nevoilor Romaniei.

Date Gripen NG

O componenta importanta poate fi participarea Romaniei la programul Gripen NG si definirea unei variante specifice, iar ca parte a offsetului sa primim si sa modernizam in tara cateva zeci de avioane mai vechi (dintr-o baza de 264 existente in serviciu, din care 204 in cadrul Fortelor Aeriene Suedeze), detinand  o rezerva de 3000 de ore de zbor.

Gripen E/F NG

Demn de mentionat este ca exista un program de upgrade ce prevede trecerea variantelor A/B/C/D la standard NG (existand intentia din partea Fortelor Aeriene Suedeze pentru un upgrade de 70 de bucati – vezi http://en.wikipedia.org/wiki/Saab_JAS_39_Gripen ), chiar daca NG-ul este un avion cu anumite modificari semnificative fata de variantele C/D, cum ar fi spre exemplu scoaterea trenului de aterizare din zona aripilor, escamotarea sa ocupand din volumul aripii, volum ce poate fi folosit la extinderea cu 40% a rezervorului de combustibil si deci la extinderea razei de actiune, precum si adaugarea a 2 piloni de acrosaj greu pe fuselaj (despre o abordare similara vorbeam si in cazul articolului despre F20 Tigershark 2, pentru extinderea razei de actiune si a punctelor de acrosaj).

Totusi, sa fie acesta sfarsitul carierei avionului MIG-21 in Romania, sau chiar cantecul de lebada al aviatiei militare romanesti?

As mai adauga faptul ca desi un facelift la MIG -212 LanceR pare o idee proasta, ea ar pute sa nu fie chiar asa. Ganditi-va ca pentru a achizitiona F-16 olandeze, la pret mic adevarat, tot ar trebui sa punem jos circa 1 miliard de euro per total, infrastructura, piloti, tehnicieni, etc, bani pe care nu-i avem. Ori pentru MIG 21 suntem deja pregatiti si avem cam tot ce ne trebuie. Ori decat sa ingropam un milliard de euro in cinspe cazaturi de Falconuri, mai bine bagam cateva zeci de milioane in 24 de MIG 21 LanceR II.

Nemaivorbind aici, ca o flota mica de F-16, nu ne ofera nici o siguranta cu privire la urmatorul avion al RoAF si astfel bagam un miliard de euro in niste avioane care vor zbura cativa ani, in timp ce remodernizarea Mig-urilor are ca avantaj faptul ca avem totul de-a gata cu exceptia avioanelor.

Adica daca tot ne-am hotarat pe sh-uri, macar sa fie sh-urile noastre, nu gunoiul altora la pret de caviar!

Marius Zgureanu

Radare aeropurtate in zona de Est si Nord-Est a Marii Negre IV

Standard

Elta EL/M2032

Iata ca ajungem si de partea asta a Marii Negre, unde singurul radar aeropurtat este, pentru moment Elta EL/M2032 pe LanceR.

Povestea lui incepe in anii ’80 in Israel. Nemultumiti de performantele aeronavelor pe care le aveau deja(A4, F4, Kfir, Nesher/Mirage 3/5) in dotare evreii au demarat proiectul a ceea ce avea sa devina IAI Lavi. Dezvoltat cu sprijinul americanilor( care au suportat 40% din costurile de R&D- si chiar au dezvoltat un motor special pentru el, PW1120), urma sa aiba la bord un radar indigen, o dezvoltare a EL/M2021 fabricat de Elta, mai exact radarul multimod EL/M2035. Dupa fabricarea a 5 prototipuri (dintre care 2 biloc si 3 cu sisteme electronice complete), americanii au retras sprijinul pentru proiectul Lavi, realizand ca ar fi ocupat aceeasi nisa de piata ca si F16.

Revenind la radar…EL/M2035 era un radar foarte avansat pentru perioada respectiva(inceputul anilor ’80). Folosea un transmitator coerent si un receptor multicanal pentru performante crescute in modul look-down si hartarea cu rezolutie foarte mare a terenului survolat. Un procesor de semnale produs de Elta, combinat cu o retea integrata de calculatoare, aloca capacitate optima de procesare si asigura un mare potential de crestere/modernizare si flexibilitate prin upgradarea algoritmilor delucru. Radarul asigura afisarea pozitie si vitezei tintelor din aer sau de la sol si genera harta terenului survolat. Avea 5 moduri de lucru aer-aer( ATT-urmarire automata a tintei, Boresight, Look-Dowwn, Look-Up si TWS) si 2 aer-sol( hartarea terenului survolat/TFR, si cautare pe mare). Dupa ce au cheltuit o felie serioasa din banii de R&D pentru 2035, cei de la Elta nu aveau cum sa lase proiectul neutilizat, asa ca l-au oferit ca solutie de modernizare pentru avioane aflate deja in exploatare, se pare ca fara succes…

                                        Radarul EL/M 2032, la MIG 21 Lancer

Ajungem la un alt model la fel de israelian ca si Lavi, Kfir, mai exact, generatia C10, care in plus fata de mai vechile C2, C5 si C7, este cu adevarat un avion multirol, asta prin montarea la bord a unui radar derivat din 2035 – EL/M2032. Acesta , inclus in pachete diverse de modenizare, a ajuns sa fie instalat pe o gama larga de aeronave: F5 braziliene, Mig 21 romanesti, F4 turcesti, ba chiar va fi instalat si ba bordul KAI A50/T50.

Ca majoritatea radarelor moderne, 2032 este modular si are capaitati de operare in moduri  AA si AS. Are un transmitator coerent TWT(traveling-wave tube), antena plana, procesor de semnale programabil, potential de adaptare si modernizare ridicat. In finctie de avionul pe care este montat, si implicit de dimensiunea antenei, are o greutate de 78-100kg si un necesar de putere de 2-2.5kVA.

Modurile de lucru in configuratie AA includ RWS( telemetrare in timpul scanarii), STT(urmarirea unei singure tinte), TWS(urmarire in timpul scanarii),  si cateva moduri de lucru pentru angajamente WVR. Distanta de detectie pentru tinte care zboara la aceeasi inaltime sau mai sus, in functie de dimensiunile avionului purtator si implicit ale antenei, este de 85-102km. Tintele care zboara mai jos decat avionul purtator(look-down) sunt detectate de la distante de 55-83km.

Modurile de lucru aer-sol EL/M2032 asigura hartarea terenului survolat la rezolutie mare( in modul SAR-radar cu aparatura sintetica), telemetrarea aer-sol, RBS(real beam-sharpening ) si DBS(Doppler beam-sharpening), cautarea tintelor pe mare si facilitati de evitare a reliefului survolat.

Pentru lucrul deasupra marii  modurile de lucru sunt: SS( cautare pe mare), STWS( urmarire in timpul scanarii pe mare), STCT(urmarire continua a tintelor maritime), ISAR( clasificarea tintelor maritime pe baza aperturii sintetice inverse), RS(clasificarea tintelor maritime in functie de semnatura radar si distanta). Distanta de detectie a tintelor maritime ajunge la 300km.

  Marius

Surse:

Dă clic pentru a accesa 27546.pdf

http://www.acig.org/artman/publish/printer_12.shtml

http://babriet.tripod.com/articles/art_smartradars.htm

http://www.jewishvirtuallibrary.org/jsource/Society_&_Culture/lavi.html

http://articles.janes.com/articles/Janes-Avionics/EL-M2032-Israel.html

http://www.deagel.com/Aircraft-Warners-and-Sensors/ELM-2032_a001228001.aspx

http://www.defenseindustrydaily.com/koreas-t-50-spreads-its-wings-04004/