Arhive pe etichete: servicile secrete ale ungariei

VISUL UNGARIEI MARI SI SERVICIILE SECRETE DE INFORMATII ALE ROMANIEI (10)

Standard

Presa revizionista maghiara isi asumase si sarcina de a pune la punct, cu ajutorul insultelor si insinuarilor, gazetele straine care, cu “ajutorul” absolut dezinteresat al Budapestei, isi “permiteau” (normal ca-si “permiteau”, fiindca Budapesta platea foarte bine asemenea articole defaimatoare si mincinoase la adresa Romaniei. Mai aproape de noi, Targu-Mures in martie1990, a insemnat acelasi lucru, iar asemenea “lovituri sub centura” date Romaniei au inca loc in presa maghiara si cea externa –cu deosebire a celei apartinand diasporei maghiare din SUA) sa publice in coloanele lor articole ce “confirmau” justetea tezelor revizioniste.

Interesant este faptul ca desi era bine controlata de catre stat, presa maghiara mai avea si scapari! Adica, mai scria si articole ce nu se incadrau in linia revizionista, asa cum apar in notele informative ale SSI. Sa fi fost aceste articole “opera” SSI, ca raspuns la atacul mediatic al Ungariei? Posibil, daca nu sigur, fiindca iata ce anume a “scapat” vigilentei cerberilor cenzurii!

In numarul din 28 mai 1942 ziarul “Magyarorszag” scria: “Regele roman (era vorba de Ferdinand) a unit toate provinciile romanesti care au fost rupte de vicisitudinile istoriei veacurilor, dar care si-au pastrat nealterate sentimentul national si, scuturand la un moment dat jugul strain s-au unit libere si cu bucurie cu tara-mama Romania, contopindu-se intr-o completa unitate sufleteasca”. Sic!

Mai mult decat atat, caracterul ipocrit al acuzelor, invinuirilor si pretentiilor maghiare, a fost dezvaluit la vremea respectiva intr-un atac fara precedent in mass-media maghiara, chiar de catre unul dintre jurnalistii de seama, S.Fenyes (citat de catre SSI in notele sale informative!), care, referindu-se la situatia presei din Ungaria si Romania, arata: “In Ungaria este cu totul interzisa exprimarea libera a opiniei. Exprimarea unei pareri de stanga, social-democrata, este absolut imposibila, ceva mai mult, o simpla critica de dreapta si chiar a unor ziare conservatoare, este aspru pedepsita –chiar daca nu este vorba de vreo chestiune care atinge interesele de stat. Cele mai importante doua cotidiene “Ujsag” si “Magyar Hirlap”, acum cativa ani, au fost interzise definitiv pentru o simpla critica sociala si politica…In Romania, in schimb, se poate scrie orice (chestia este valabila si astazi, chiar si pentru presa de limba maghiara!), chiar si critici opozitioniste mai aspre la adresa ministrilor si a guvernului. Se pot scrie chiar stiri mincinoase, din domeniul fanteziei despre guvern, despre proiectele de legi se pot scrie –daca vreti- articole kilometrice despre starea de robie a minoritatilor, se poate ameninta zi de zi cu reclamatii la Liga Natiunilor. Presa “nationala” a partidului maghiar dinRomania–nenationala nu exista- a scris pe fata si de repetate ori, ca guvernul a falsificat alegerile, a furat urnele, etc. dar nimeni nu a suferit nimic pentru toate acestea. Mai tarziu insa tocmai o mare foaie “nationala” a mintit, intrucat alegatorii maghiari au votat cu partidele romanesti (ar fi bine ca si la urmatoarele alegeri sa se intample asa ceva!). Daca cineva inRomaniascrie ceva din care se deduce loialitatea fata de stat, este atacat de intreaga presa maghiara, il insulta, il injura, il terorizeaza, pana il reduc la tacere…”. Exista semnale numeroase astazi, ca in Har-Cov se petrec asemenea actiuni concertate de catre unii lideri maghiari, indreptate impotriva romanilor si etnicilor unguri, care nu actioneaza in spirit autonomist-separatist. Ce fac debilele noastre autoritati? Nimic, fiindca actiunile jigodiilor autonomiste maghiare, sunt, cum altfel, in curat spirit european!

Iata ce spunea in continuare, S.Fenyes, spre marea nemultumire si suparare a Budapestei, care n-a precupetit nimic in a-i defaima pe toti cei care nu mentineau “linia autonomista-revansarda”, numindu-i in presa controlata, tradatori si incompetenti: “70% dintre maghiarii din Romania, nu doreau revizuirea tratatului de la Trianon si anexarea Transilvaniei si Banatului la Ungaria. Procentul celor dispusi la revizuire era format din cativa indivizi dornici de a parveni prin politica, aristocrati cu cinstea uzata, fosti consilieri regali maghiari saraciti si functionari pensionari, parinti cu copiii care prin legaturile si rubedeniile lor, spera faurirea viitorului lor sau al odraslelor lor si aceia pe care presa a izbutit sa-i induca in eroare”. Interesant de unde a putut oare avea S.Fenyes, asemenea date!? Dar, uitati-va astazi la caricaturile si specimenele UDMR&Co, la politicienii maghiari de la Budapesta si de la Bucuresti, care viseaza la autonomie si autodeterminare in Har-Cov, si-o sa vedeti ca de fapt, nu sunt decat niste ratati, hoti si mincinosi –cu nimic diferiti de inaintasii lor intr-ale reviziionismului, descrisi de catre S.Fenyes. Aceiasi cretini, dar in alte vremuri! Sic!

SSI si BIroul 2, cunosteau faptul ca, in perioada dintre primul si cel de-al doilea razboi mondial, oficinele de propaganda ale Ungariei, pentru a obtine bunavointa Frantei (principala putere europeana de atunci, care astazi, este un prieten declarat al Ungariei, prin insasi Sarkozy –prezidentul lor, care numai un “cocos galic” veritabil nu este!) in problema pretentiilor ei anexioniste, au editat in limba franceza si au raspandit in Franta un mare numar de lucrari cu caracter revizinist. Dintre lucrarile difuzate in acest scop, SSI si Biroul 2, le-au semnalat pe urmatoarele (si astazi, unii dintre scriitorii maghiari revizionisti le mentioneaza ca fiind “adevaruri istorice de necontestat”!), mare parte dintre acestea fiind “opera” scriitorilor maghiari stabiliti in Franta:

-“Les frontieres de la Hongrie de Trianon”, de Francois Olay;

-“Nouvelles geographiques”, Biographie des frontiers politiques du Centre est europeen, de Andre Ronay;

-“Les paysans duDanube”, de Denis Rougemont;

-“Non amis les Hongrois”, de P. Deluttre;

-“Maghiars et Roumains”, de A. de Bertha;

-“Les nouveaux martyrs”, de A. Damy;

-“L’Europe centrale economique et social”, de P. Csikay;

-“La verite sur le traite de Trianon”, deE. Czeke;

-“La Hongrie après le traite de Trianon”, de Ladislau Budai;

-“La Hongrie de demain”, de A. Damay;

-“Les erreurs de la paix”, de G. Desbons;

-“Les problemes hongrois”, de R. Depuis;

-“Que demande la Hongrie”, de Honti;

-“La guerre revient”, de Pozzi;

-“Reviser le traite?”, de G. Rona;

-“Le proces de la Hongrie”, de Baron Szillasy (jigodia asta era bine cunoscuta, SSI!);

-“Le guepier de l’Europe centrale”, de M. deVienne;

-“Le siecle de Jeanne d’Arc et le dernier siecle de la Hongrie”, de Poka Pivny;

-“Justice a la Hongrie”, de Lagrady.

Din cercurile intelectualilor maghiari, in luna aprilie 1940, SSI a aflat ca, in vederea intensificarii propagandei revizioniste in strainatate, Directia Propagandei Externe de la Budapesta, a tiparit o noua harta revizionista care reprezenta situatia strategica din Transilvania si activitatile maghiarilor din aceasta regiune timp de peste 1000 de ani (ca sa vezi ce coincidenta! Si astazi autonomistii din Ungaria sustin cei peste 1000 de ani de cand ungurii au “civilizat” zona, pe care au gasit-o libera de orice “vlah”. Hai sictir, javrelor!). Aceasta harta a fost trimisa spre difuzare oficinelor de propaganda ungara din Italia,Germania,Anglia, Franta si SUA.

Tot in vara anului 1940, SSI a transmis Sigurantei informatia ca din Budapesta, a fost trimisa prin posta, diferitelor persoane din Transilvania, brosura intitulata “Istoria trupelor libere”, in care se facea propaganda pentru eliberarea de sub dominatia straina a teritoriilor ce au fost sub stapanirea Ungariei. Datorita colaborarii bune cu SSI, multe asemenea brosuri au ajuns insa la “posta” Sigurantei, care bineanteles le-a tratat la justa lor valoare informativ-educativa. Pe atunci Serviciile romanesti chiar isi faceau treaba. BRAVO LOR!

Siguranta, care avea agentura proprie in randul maghiarimii, a aflat ca si cartile de rugaciuni erau utilizate ca instrumente de propaganda revizionista. Astfel, in comuna Bors din judetul Bihor, au fost gasite “absolut intamplator”, la cativa preoti reformati (Tokes, face parte si el din randul reformatilor, iar faptul ca la slujbele sale facea propaganda revizionista, nu constituia un secret pentru nimeni. Securitatea stia acest lucru! Astazi, jigodia asta ar trebui cu adevarat REFORMATA, fiind un gunoi istoric), carti de rugaciuni editate la o tipografie dinDebrecenin care se afla “imnul national maghiar” si poezia revizionista “Szozat” (Glasul vremii). Carti asemanatoare au fost gasite si la biserica reformata dinAlba Iulia(exact acolo unde s-a infaptuit UNIREA MARETULUI MIHAI VITEAZUL! Nici astazi, la festivitatile de la Alba Iulia nu participa, fiind “prea ocupati”, vreun politician maghiar de la UDMR sau de la dracu sa-i stie! Ii doare de-i ustura, bietii netoti…).

Slujbele religioase erau, de asemenea, folosite ca mijloace de propaganda revizionista (astazi se procedeaza identic, mai cu seama in preajma zilei de 15 martie, cand preotii maghiari tin lectii de “istorie civilizatoare” credinciosilor. Mare parte dintre acestia fac parte din Biserica Catolica si cea Reformata –mama lor de papistasi nemernici. Ma indoiesc insa ca aici, Biserica, are vreun rol “civilizator, impaciuitor” ci mai degraba, DESTABILIZATOR!).

Cu privire la acest aspect, in luna aprilie 1939, Siguranta a aflat ca preotii unguri primisera personal instructiuni de la Legatia ungara din Bucuresti, asupra modului de infiltrare a sentimentelor iredentiste in sufletele credinciosilor care asistau la slujbele religioase (nu degeaba il urmarea Securitatea pe popa Tokes. Asta, facea acelasi lucru la slujbele sale. A fost “scapat” la presiune externa, iar urmarile le vedem astazi, din pacate!). Ulterior, Siguranta a fost informata de catre agentii sai din randul clericilor maghiari (faptul ca Securitatea avea informatori in randul preotimii, este considerata astazi o faradelege! Pe atunci insa, acest fapt a adus rezultate si beneficii enorme, Sigurantei si statului roman. Dar, asta-i viata si asa-i la noi!), ca preotii au introdus o inovatie in propaganda revizionista pe care o desfasurau. “Inovatia” consta in aceea ca, in cadrul predicilor pe care le tineau in biserici, ei recomandau credinciosilor sa nu se mai certe intre ei si sa renunte la orice agresivitate in transarea diferendelor, invocand preceptele biblice referitoare la iubirea dintre frati. In mod abil, se atragea atentia asupra necesitatii intelegerii corecte a sensului expresiei “iubire de frate”. Frate de etnie, nu orice fel de “frate”! Ca sa vezi, ce porniri cu adevarat crestinesti. Bine, tot crestineste si in virtutea “iubirii fratesti”, propovaduia si propovaduieste inca, popa Tokes, nu-i nicio indoiala. Amin!

De asemenea, agentii Sigurantei au aflat ca episcopii reformati catolici si unitarieni, fiind sesizati de faptul ca o mare parte din fetele sau barbatii de origine ungara se casatoresc cu romani, ceea ce era considerat ca fiind o grava amenintare a “puritatii etnice maghiare”, au trimis o circulara tuturor preotilor din aceste regiuni in care li s-au dat dispozitii sa se foloseasca de orice ocazie pentru a impiedica astfel de casatorii. Bineanteles, tot o masura “crestineasca”, ce altceva? In spiritul “iubirii fratesti” catolice si reformate maghiare, civilizatoare si promotoare a pacii si intelegerii. Amin!

Emiterea si vanzarea de timbre cu harta Ungariei Mari, constituia o alta modalitate de raspandire a ideilor revizioniste si de colectare a fondurilor necesare desfasurarii actiunilor de propaganda in acest scop. Dar, Siguranta nu dormea pe atunci!SRI, din pacate, pare ca doarme astazi…

Fiindca, pentru propaganda iredentista, ce a constat in primirea unor asemenea timbre de la Budapesta si incercarea de a le vinde cetatenilor maghiari din Cluj (timbrele, au sosit in Romania tot prin bunavointa “postei” Sigurantei, la semnalarea SSI), Gerauter Sarloota, functionara la Banca Agrara din oras (aflata in vizorul Sigurantei de peste doi ani, pentru delapidare si activitati revizioniste –deci, cu alte cuvinte, INFRACTOARE cu acte in regula, ca multi dintre jigodiile autonomiste de astazi –unii dintre acestia, politicieni UDMR&Co –a fost judecata si condamnata de autoritatile judiciare romane (unde esti tu Tepes-Doamne, ca mare nevoie avem de tine, astazi! Ce rapid s-ar linisti autonomistii-separatisti maghiari). La domiciliul patachinei asteia a fost gasita o adresa din partea Ligii Nationale Maghiare din Budapesta prin care era solicitata sa incaseze fonduri prin vanzarea acestor timbre, pe care sa le trimita ligii, pentru intretinerea propagandei iredentiste. A incasat, dar ani grei de puscarie in inchisorile romanesti. BRAVO EI pentru asemenea performanta! Sic! Poate, in viitor, exemplul ei v-a fi urmat si de catre jigodiile autonomiste de astazi, asta daca autoritatile romane vor intelege “dusmanul din interior”.

Raspandirea de manifeste cu caracter revizionist, constituia un alt aspect al activitatii prin care agentii maghiari se straduiau sa atraga de partea cauzei revizioniste pe ungurii si secuii din Transilvania siBanat. Cu toate ca erau redactate intr-o forma voalata, aluziile transparente permiteau sa se intrevada caracterul si scopul acestor manifeste. Intr-un asemenea manifest se spunea: “Ce ne facem fratilor? Asezati-va unul langa altul in bisericile albe, curate, reculegeti-va din deznadejdea voastra, imbogatiti-va credinta slabita cu culorile visurilor si cu stravechiul curaj turanic (asta da, curaj! De tot rasul, mama lor de cretini), infruntati si imposibilitatea! Cereti prin psalmi vechi si rugaciuni fierbinti, chiar si in imprejurari grele, mangaierile rusaliilor (mai bine, mangaierea unui par romanesc, traditional!). In casele voastre, in atelierele voastre, in intimitatea voastra personala si in societate indepliniti-va munca cotidiana ci disciplina, tacere eroica, dar si cu vointa neanfranta si nestramutata, si asteptati nasterea victorioasa a luminii in amurg, a razelor solare vitale”. Mda, in privinta mangaierilor, eroismului, visurilor, vointei si luminii ungare, astazi eu nu pot adauga decat, AMIN!

Serbarile culturale, sezatorile si manifestatiile publice erau folosite pe scara larga pentru propagarea ideilor revizioniste (astazi, Universitatea de Vara Tusvanyos, de la Baile Tusnad, unde se dezbate de fiecare data “politica nationala maghiara reannoita” si “spatiul de cunoastere maghiara si autonomia”, reprezinta oare altceva? Manifestare, unde sunt tolerati reprezentanti ai extremismului maghiar de aici si din Ungaria, veniti ca “invitati”, alaturi de reprezentanti ai guvernului si politicului de la Budapesta. Sunt tolerati inclusiv de catre autoritatile romane, prea “timorate” ca sa faca ceva… Jigodii politicianiste debile!). Studentimea maghiara forma echipe culturale care, in timpul vacantelor, organizau serbari cu un astfel de caracter. La aceste manifestari se scandau lozinci ca: “Aradul, Brasovul,Timisoara, trebuie sa se restituie! ; Afara cu turma de valahi! Romanii, porcii Europei!” –toate acestea sub protectia autoritatilor maghiare. Una peste bot, nu vroiau?

 

 

 WW

 

VISUL UNGARIEI MARI SI SERVICIILE SECRETE DE INFORMATII ALE ROMANIEI (1)

Standard

 Articolul de fata este inceputul unor capitole speciale dedicate RAZBOIULUI NEVAZUT IN SPATIUL ROMANESC, de aceasta data, romano-maghiar. Ele devanseaza cronologia istorica, fiind dedicate (si nu ma feresc a recunoaste asta), celor care inca viseaza cu ochii deschisi la “Ungaria Mare” si refacerea defunctului imperiu austro-ungar, de la EI si de la NOI, neavand nicio legatura cu etnicii maghiari de buna credinta si nici cu cetatenii unguri.

Ele sunt dedicate totodata agentilor SSI (Serviciul Secret de Informatii), Sectiei a II-a din MStM al Armatei Romane, Sigurantei (Serviciul Secret Intern, cu rol in contraspionaj), dar si celorlalte structuri ale statului roman ce vegheau la securitatea tarii; ce si-au facut DATORIA si au actionat CONFORMINTERESELOR NATIONALE in acei ani tulburi, cunoscand in PROFUNZIME tot ceea ce Serviciile maghiare intreprindeau la adresa Romaniei si a romanilor (ar fi bine daca si astazi, puzderia de Servicii de la noi ar face acelasi lucru!). Aceste actiuni n-au fost deloc putine si nici intrerupte vreodata, de la MAREA UNIRE si pana…astazi! Fiindca, TRIANON, ARDEAL,AUTONOMIE, etc, raman obiective inca neandeplinite (sper ca asa sa si ramana, mama lor de aiuriti!) de atunci incoace…

Inainte insa de a incepe calatoria noastra prin culisele RAZBOIULUI NEVAZUT dintre Ungaria si Romania de dinainte WW II, cat mai ales din timpul acestuia, vreau sa fac o precizare –nu sunt NATIONALIST, SOVINIST, SECURIST, MAIOR, etc, ci sunt ROMAN si MANDRU de asta. Punct!

Si mai vreau sa fac o precizare –agentii romani, asemenea soldatilor din prima linie, s-au comportat si au actionat INTELIGENT in contracararea actiunilor maghiare (ce bine-ar fi daca si cei de astazi ar proceda la fel. Bine ar fi, fiindca chiar si-n context european, numai prieteni nu ne sunt. Daca cineva isi inchipuie contrariul, da dovada de o mare doza de naivitate, iar cel mai bun exemplu sunt actiunile fatis antiromanesti ale partidelor maghiare de la noi, sustinute clar de autoritatile de la Budapesta – “prietenos si amical, in spiritul bunelor relatii bla-bla…al dreptului la autodeterminare, s.a.m.d”, ba chiar si de catre asa-zisii “europarlamentari romani” de genul popa Tokes), aparand INTEGRITATEA TERITORIALA, UNITATEA si INDEPENDENTA deSTATa ROMANIEI (exact ceea ce nu le place cum suna in CONSTITUTIE, UDMR-istilor, UCM-istilor si altor organizatii maghiare de aici si de dincolo de granita). Fiindca, o sa vedeti in cursul acestor articole, asemanari frapante intre actiunile de atunci si cele de acum. Frapante!

Conflictul nevazut, asa cum am mentionat mai sus, romano-maghiar dateaza de mult timp. Cu aspecte ale acestuia ne-am intalnit in articolele precedente si ne vom mai intalni, el continuand practic fara intrerupere, accentuandu-se in preajma si mai ales in timpul, WW II. Actiunile intreprinse de catre Serviciile maghiare au vizat actiuni informative, terorist-diversioniste, propagandistice (hm, cam seamana cu ceea ce fac partidele si organizatiile maghiare astazi cu asa-zisul Tinut Secuiesc si autonomia judetelor Harghita si Covasna, nu credeti?), culminand cu crearea organizatiilor iredentiste (UDMR, UCM, partidul lui Tokes- PPMT, Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania, care lupta din greu pentru autoguvernare, şcoli autonome, stat minimal (!!??), regiuni asimetrice, transilvănism -care dracu’ stie ce-o fi insemnand, etc.- sunt bineanteles, “benefice” statului roman! Sunt? DA, insa pentru interesele Ungariei!), obiectivul urmarit fiind valabil atunci ca si astazi dealtfel, desfiintarea TRIANON-ului si refacerea “Ungariei Mari” (un vis prea frumos ca sa fie si realizabil, asa c-ar face bine sa se multumeasca cu cei 93000 km/patrati de Magyarorszag pe care inca ii mai au) prin reanexarea Transilvaniei, Maramuresului si Crisanei, REUNITE DEFINITIV cu ROMANIA la 1 Decembrie 1918. Sic, si degetul mijlociu, idiotilor adepti a-i acestor fantezii! La fel si lichelelor de la noi, promotoare si continuatoare absolut “dezinteresate” a acestor teze si gunoaie istorice. Si acum sa mergem mai departe, fiindca despre EI, avem multe de spus!

Unde se situau Serviciile Secrete romanesti in acele timpuri? Acestea s-au aflat la DATORIE (unde s-or afla cei de astazi, D-zeu stie!), zadarnicind planurile maghiare, arestand sute de agenti de diferite nivele (multi au si disparut inRomania, despre soarta lor nu s-a mai stiut niciodata nimic. Daca a fost sau nu opera Serviciilor romanesti nu putem sti, dar acestea nu erau “fete mari” si cu siguranta si-au platit “datoriile”), confiscand materiale care serveau la indeplinirea misiunilor de spionaj, sabotaj si diversiune, fonduri, arme, etc. actionand atat intara, cat si in afara ei –asa cum vom vedea in cursul acestor articole. Au facut-o intr-un mod PROFESIONIST chiar si dupa Dictatul de la Viena (au avut informatii in acest sens, chiar dinGermania, dar situatia era sumbra, iar clasa politica vai mama ei –ca si astazi, dealtfel. Fara sprijin german, Ungaria era zero barat. Interesant este ca si astazi, principalii parteneri a-i acestui stat, sunt…GermaniasiAustria!), datele, informatiile, actiunile desfasurate, relevate in continuare, vin in sprijinul acestei afirmatii. Un lucru iese cu certitudine in evidenta si anume faptul ca Ungaria, oricat s-a straduit cheltuind resurse materiale, umane si financiare uriase, NU a putut trece de PROFESIONALISMUL Serviciilor romanesti de atunci, care asa cum veti vedea in continuare, STIAU DESTULE despre ceea ce EI intreprindeau, avand agenti de valoare la nivele inalte in conducerea hortista si nu numai. BRAVO LOR, fiindca asemenea oameni merita intotdeauna respect, chiar daca numele lor vor ramane poate pentru totdeauna, necunoscute. In urma lor raman insa faptele, multe inca nestiute, dar pentruNOIsiROMANIA, raman EROII de pe FRONTUL NEVAZUT!

La inceputul anului 1942, SSI avea date extrem de complexe in legatura cu organizatiile iredentiste maghiare de pe teritoriul Romaniei si nu numai, dar si informatii valoroase despre modul cum acestea erau coordonate si ajutate de catre Budapesta. Potrivit acestor date, SSI a stabilit cu certitudine faptul ca acestea erau coordonate, primind chiar ordine, de catre “Sectiunea a II-a” de pe langa Presedintia Consiliului de Ministrii si de catre “Directia de Politica Nationala” din Ministerul Propagandei Nationale. Aici fac o paranteza, pentru a mentiona faptul ca propaganda maghiara a depasit cu mult “limitele normale” in ceea ce privesteRomania, si vom vedea asta pe parcursul acestor articole –statul ungar cheltuind sume uriase pentru internationalizarea “cauzei maghiare”. Chestia cu “cauza maghiarimii de pretutindeni” de astazi, seamana izbitor cu “cauza maghiara” de atunci! Ce ne demonstreaza asta? Demonstreaza fara niciun dubiu, faptul ca Ungaria nu a renuntat -si nici n-o v-a face vreodata- la pretentiile sale teritoriale fata de Romania; pretentii pe care va cauta sa si le satisfaca in imprejurari favorabile. Vi se pare exagerata aceasta afirmatie? Sa stiti ca nu este, fiindca SSI si Biroul 2 al Armatei Romane, aveau informatii certe cu privire la intentiile Ungariei sprijinita de catreGermanianazista, in legatura cuRomania. Interesant este faptul ca note informative din anul 1939, mentionau clar ca daca Germania ar fi castigat razboiul, Romania ar fi pierdut in totalitate Transilvania in favoarea Ungariei (care oricum nu era in stare sa o cucereasca prin propriile puteri, desi Germania a sprijinit din greu armata maghiara) si ar fi primit in compensatie un teritoriu la est de Nistru (era vorba de Transnistria –o mare problema chiar si astazi)…Si mai interesant este ca si Securitatea comunista de dinainte de 1989, stabilise pe baza informatiilor culese, ca aceasta “idee” inca era viabila la Budapesta, Viena si Berlin! Si ne mai miram de modul cum decurg lucrurile in Transilvania, iar autoritatile romane nu vad, nu stiu, nu pricep, nu vor, nu pot, fiindca de peste 20 de ani, asta ne-au demonstrat…

SSI, stabilise cu certitudine ca cele doua ministere ungare, pe langa sarcinile specifice aveau si sarcini secrete in “lupta” impotriva statului roman si a intereselor acestuia, fiind coordonatori directi ai activitatii de spionaj si diversiune.

Conform sintezelor SSI si Biroului 2, Sectiunei a II-a de pe langa Presedintia Consiliului de Ministri, ii reveneau urmatoarele atributii secrete:

-centralizarea tuturor informatiilor culese prin organele speciale ale diferitelor departamente si prin organizatiile iredentiste create atat in Ungaria cat si inRomania;

-tinerea evidentei starii de spirit a populatiei ungare si a celei de alte nationalitati din Ungaria (curente si orientari politice, nemultumiri, dorinte, etc.) precum si a ungurilor din tarile vecine, inclusiv Romania. Interesul, exagerat zicem noi, al autoritatilor maghiare de astazi fata de “soarta ingrijoratoare” a etnicilor maghiari de la noi si implicarea profunda, cu mult peste uzantele diplomatice, in “viata” acestei comunitati, ne intrebam, oare nu este acelasi lucru!?

-formularea de sugestii si darea de directive atat Ministerului Propagandei Nationale cat si altor departamente sau autoritati interesate in exploatarea iredentista a celor constatate si a materialului documentar. Hm, suna cunoscut, fiindca se pare ca astazi, autoritatile maghiare isi permit sa dea “sfaturi utile” celor romane cu privire la minoritatea maghiara!

-dirijarea din umbra a activitatilor paramilitare, teroriste si de sabotaj a organizatiilor iredentiste, atat in ceea ce priveste actiunile impotriva nationalitatilor conlocuitoare din Ungaria, cat si cu privire la agitatiile de la frontiere si din statele vecine, mai precis din Romania, Cehoslovacia si Iugoslavia;

-indrumarea activitatii iredentiste a ungurilor domiciliati in tarile vecine. Ei, asta pare a fi valabila si-n ziua de astazi, cel mai bun exemplu fiind popa Tokes (dar si altii), care numai interesele Romaniei nu le reprezinta, el fiind “cetatean de onoare” al Ungariei!

-tinerea evidentei materialului documentar in legatura cu teza revizionista (Trianon-ul, pe care o urla si astazi) si pregatirea materialului necesar pentru sustinerea cauzei Ungariei fata de marile puteri (astazi, sunt “clienti fideli” ai Austriei si Germaniei; state pe care se si bazeaza, dealtfel).

Indeplinirea acestor sarcini sau atributii cu caracter secret se realiza atat de catre personalul prevazut in schemele de incadrare ale Sectiunii a II-a, cat si cu ajutorul unor numeroase retele de agenti recrutati din randurile intelectualilor, functionarilor, comerciantilor si meseriasilor, care prin legaturile lor cu cele mai variate medii ale populatiei, asigurau observarea atenta si permanenta a opiniei publice si in acelasi timp exercitau o puternica influenta in sensul voit de forul central.

Directia de Cabinet din Ministerul Propagandei Nationale, avea sarcina secreta de a tine legatura cu celelalte departamente interesate in desfasurarea actiunii iredentiste, cu autoritatile publice locale, precum si cu organizatiile culturale si economice din provincii.

Directia de Politica Nationala din Ministerul Propagandei Nationale, avea sarcina secreta de a indruma si canaliza activitatea tuturor organelor executive ale sistemului mentionat in directia realizarii scopurilor miscarii iredentiste.

Ministerul de Externe, prin Directia Politicii Externe si prin Directia Presei, desfasura in secret o intensa activitate de propaganda revizionista (ceea ce fac si astazi!) prin care se urmarea captarea interesului strainatatii pentru “problema ungara” (o falsa problema, atunci si acum!).

Ministerul de Interne, prin organele locale, de plasa si comunale, prin politie si jandarmerie, precum si prin Oficiul de Igiena Sociala si Spitale, desfasura o activitate vadit discriminatorie, protejand populatia ungara si persecutand pe cei de alta nationalitate si in special pe romani, cu scopul de a-i determina sa renunte la nationalitatea lor, sau sa plece din Ungaria. Oare, ceea ce fac acum autoritatile din Har-Cov, partidele si organizatiile maghiare de acolo –care conform unor surse serioase genereaza presiuni si sicane la adresa romanilor, pentru A PLECA –cu buna stiinta a autoritatilor romane, reprezinta altceva? Sa speram ca NU-I NIMIC, altfel inseamna TRADAREA INTERESULUI NATIONAL, a DREPTURILOR si LIBERTATILOR OMULUI precum si un ATENTAT la UNITATEAsi STATALITATEA ROMANIEI. Punct! Pentru TRADARE, in alte vremuri, cei vinovati erau executati, acum sunt…politicieni, ministrii, europarlamentari, presedinti si dracu’ mai stie ce!!!

In acest sens, fiecare prefect, functionar, primar, notar comunal, gardian, jandarm si medic era obligat sa considere ca e de datoria sa sa descopere mijloacele cu ajutorul carora sa contribuie la realizarea scopurilor si intereselor maghiare. Medicii, de exemplu, puteau sa initieze si sa aplice orice masuri de natura sa dezvolte natalitatea in randurile populatiei ungare si sa reduca natalitatea in randurile celor de alte nationalitati. Cumplit de cinic, iar asta se numeste GENOCID! De asemenea, ofiterii starii civile puteau comite fara teama orice abuz de natura sa duca la ameliorarea structurii etnice maghiare (autonomia pe criterii etnice, mult reclamata astazi, va suna cunoscut?). Ca urmare, numele neungurilor erau ortografiate sau traduse in limba maghiara, iar noii nascuti erau inregistrati cu nume specific unguresti (Ion, suna mai bine ca Ianos, nu-i asa? Mama lor de…).

Ministerul Apararii Nationale si Armata, stimulau spiritul razboinic (sunt “mari razboinici” si astazi!) in randurile populatiei ungare si ura neampacata a acesteia impotriva popoarelor vecine, desfasurata prin mijloace specifice, precum acuzele aduse pe nedrept “vecinilor” cu privire la “soarta cruda a bietei Ungarie Mare” (mda, “mare” intr-adevar!). Edificatoare in acest sens sunt informatiile Biroului 2 din MStM al Armatei Romane, care monitoriza indeaproape “evolutia” cu sprijin german a armatei maghiare; informatii care aratau in mod clar proportiile maghiarizarii romanilor in armata. Edificatoare in acest sens sunt instructiunile confidentiale ale Corpului 9 Armata Maghiar din Cluj (Serviciile romanesti n-au abandonat deloc spatiul romanesc pierdut in urma Dictatului de la Viena, si bine au facut!), editate sub forma de brosura ce era intitulata “Calauza Romaghiarizarii”. Fara cuvinte!

Cu ajutorul armatei maghiare se completa educatia iredentista a tinerilor in cursul pregatirii premilitare, in timpul stagiului militar si mai ales cu ocazia pregatirii postmilitare care se facea in cadrul diverselor organizatii paramilitare ce vor fi descrise in detaliu, in articolele ce vor urma. Totodata, armata ungara servea fara niciojena, la exaltarea si intarirea elementului ungar, paralel cu deznationalizarea si inlaturarea elementului minoritar si in special al romanilor. Educatia iredentista la premilitari si militari se limita la atatarea urii impotriva Romaniei, iar cantecele ostasesti, ce se cantau in marsuri, erau pline de injurii si trivialitati la adresa Romaniei. Spre a-i incuraja si “educa”, soldatilor unguri li se infatisau fel de fel de plasmuiri referitoare la pretinsa lasitate, imoralitate si dezorganizare a armatei romane, ascunzandu-se cu grija momentul “vizitei” acesteia la Budapesta din 1919, si relevandu-se in mod exagerat pretinsele victorii, eroismul si cinstea ungurilor. Nu zau, “mare” natiune de eroi, plina de “vitezi” (vom vedea mai incolo semnificatia acestui titlu onorific)!

Cu privire la desfiintarea elementului romanesc, Biroul 2 (serviciul secret militar roman) a stabilit ca administratia militara ungara stabilita in nordul Transilvaniei in septembrie 1940, a inaugurat prigoana si expulzarea romanilor, iar dupa aceea a procedat la depopularea prin mobilizarea si trimiterea pe frontul antisovietic ori in unitatile speciale de munca a barbatilor romani valizi. Cu privire la compunerea etnica a unitatilor corpului expeditionar ungur de pe frontul antisovietic, SSI si Biroul 2 au stabilit urmatoarele:

-armata usoara prezenta sub aspect etnic un mozaic de nationalitati in care elementul unguresc era mult sub proportia ce-i revenea de drept ca element majoritar al statului;

-cei de alte nationalitati, si in special romanii, erau exploatati la maximum, urmarindu-se exterminarea lor. Procentul nationalitatilor conlocuitoare, atat in armata operativa cat si la trupele de ocupatie, era de 50%, iar al romanilor sub 30% din totalul efectivelor. In companii, plutoane, grupe, procentul lor era de 60-80%, dintre care romanii erau 40-60% (surprinzator cat de bine cunosteau Serviciile romanesti, compunerea armatei maghiare. Bravo lor!);

-totalul romanilor mobilizati in armata ungara, inclusiv unitatile de lucru, se ridica la 90000-100000, fapt care ducea la depopularea satelor romanesti de barbatii valizi. Cu alte cuvinte, astazi, asa ceva poarta numele de GENOCID ETNIC!

Armata regulata ca si premilitaria, serveau in acelasi timp ca instrumente de umilire si mai ales de deznationalizare a romanilor pe o scara foarte larga. Cercurile de recrutare, indeosebi cele din nordul Transilvaniei, dupa ce emiteau ordine de chemare, promiteau inlesniri de serviciu, chiar si lasarea la vatra, celor ce consimteau sa primeasca un nume unguresc in locul celui romanesc si sa treaca la cultul romano-catolic. Cinic, nu credeti?

La unitatile armatei regulate, cei de alta nationalitate erau supusi unei maghiarizari sistematice (ca si secuii de astazi numiti si declarati in bloc, maghiari!), incepand cu obligatia de a participa la slujba religioasa in limba maghiara si pana la consemnul categoric, care interzicea sub pedepse aspre declararea originii etnice fata de straini.

Unitatile de munca special infiintate pentru romani si evrei, constituiau un mijloc de exterminare a lor. In aceste unitati erau incorporate, fara grade, intelectualii si taranii mai instariti, care prin atitudinea si stiinta de carte, ar fi putut influenta in mod nefavorabil regimul hortist si atitudinea maselor romanesti (la fel au procedat si “civilizatorii rosii” in anii instaurarii “democratiei populare”!).

Pentru a avea o intelegere deplina a “cunostintelor” detinute de Serviciile romanesti cu privire la armata maghiara si evolutia acesteia, este necesar si util a infatisa cateva date cu privire la dezvoltarea capacitatii sale ofensive si a masurilor speciale menite a-i crea premise favorabile unei operatiuni militare impotriva Romaniei. Insa, toate acestea si multe altele, in capitolul urmator!

Aceasta serie de articole este dedicata membrilor serviciilor secrete romanesti, celor care au luptat si celor care sunt astazi in prima linie a apararii Romaniei!          

                                                       Va urma….                                                                                                      

WW