Arhive pe etichete: radare aesa

Cei de la Cassidian au un radar…destept

Standard

Asadar…astia de la Cassiadian, EADS sunt foarte activi in aceste zile. De la drone ultra-destepte, la radare pasive anti-stealth, fac baietii multe chestii intru linistitea clientilor de le calca pragul.

Ultima stire este tot despre un radar, numit, cum altfel, Radarul Destept(Smart Radar), care are o multime de cracateristici smechere.

Acest concept are la baza un radar aeropurtat, destinat in principal urmaririi tintelor de sol, stationare sau mobile, dar in acelsi timp, poate tine sub control si spatiul aerian, pe distante foarte mari.

Acuratetetea si precizia informatilor nu are legatura cu numarul de tinte urmarite, ci dimpotriva, una din caracteristicile acestui sistem este tocmai faptul ca indiferent de capacitatea de calcul si supraveghere folosita, rezultatele si acuratetea lor sunt mereu foarte bune. Bazat pe un desing modular si pe posibilitatea imediata de a fi modificat regimul de lucru SMART (Scalable Modular Aerospace Radar Technology) se preteaza sa fie folosit pe o gama foarte larga de platforme aeriene, de la UAV-uri, la avioane pilotate, se poate instala foarte repede si de asemenea are capacitatea de primi repede diverse up-date-ari, de softwere sau hardwere, necesare pentru diverse misiuni.

Germania il are deja in evaluare, iar anul acest in Canada a fost folosit prima data intr-o aplicatie reala. Rezultatele au fost uimitoare, chiar si pentru proiectantii sai.

SMART Radar poate fi acrosat si sub forma de POD in diferite arhitecturi si pe diferite tipuri de avioane. Cei de Cassidian spun: „Our SmartRadar offers higher reconnaissance performance in less time than other airborne surveillance radars currently available and can be rapidly adapted to various customer requirements and platforms. The sensor’s real-time information needed today for protecting our troops and combating possible threats is unsurpassed in its quality and low latency.”

Aaaa si uitasem sa va spun ca SMART asta, este un AESA veritabil

 

Sursa: worldwide-defence

 

GeorgeGMT

Gripen dotat cu radarul Raven la prima sa apariție publică

Standard

Avionul Gripen Demonstrator, prezent zilele acestea la show-ul aviatic de la Farnborough, este dotat cu un nou radar AESA, tehnologie ce reprezintă un element cheie al succesului companiei suedeze Saab în oferirea de avioane de luptă Forțelor Aeriene Elvețiene.

Instalat pe 16 iunie la fabrica din Linköping, radarul Raven ES-05 produs de Selex Galileo este prezentat pentru prima dată la bordul avionului Gripen în cadrul show-ului aerian de la Farnborough.

Disponibilitatea radarului este un factor esențial în încheierea unui acord cu Elveția pentru 22 de avioane Gripen E/F, piloții elvețieni urmând să evalueze noua tehnologie în cadrul zborurilor de încercare ce vor avea loc la sfârșitul lunii august sau la începutul lui septembrie. Senzorul poate fi repoziționat cu +/-100˚, pentru a crește raza de scanare.

În prezent, Saab poartă negocieri „reale” cu guvernul elvețian pentru a conveni asupra unei valori finale a contractului și asupra programului de livrare, spune Richard Smith, Directorul de Marketing Regional Gripen. Este posibil ca „la sfârșitul verii” să fie semnat un acord-cadru, mai spune el.

Guvernul suedez și cel elvețian au semnat recent o scrisoare de intenție privind cooperarea în cadrul programului Gripen E/F, elvețienii intenționând să și achiziționeze acest tip de avion de luptă.

Gripen E/F a mai fost oferit și Braziliei, țară în care se află în competiție cu Boeing F/A-18E/F Super Hornet și Dassault Rafale. Smith a adăugat că Saab mai urmărește orice oportunitate care ar putea să apară în Danemarca și Norvegia, țări partenere în programul F-35 al Lockheed Martin.

„Decizia elvețienilor a construit o platformă bună” pentru viitoarele vânzări ale noului model, a mai spus Smith.

 

 

Sursa: Saab

 

 

AESA si sud-coreenii

Standard

Industria sud-coreeana a reusit, cu ajutor israelian, sa asimileza si sa produca primul sau radar AESA. Astfel LIG Nex1, o companie coreeana a reusit sa produca un radar cu raza lunga de actiune (400km) pentru uz militar. Cu patru astfel de radare Coreea de Sud poate supraveghea foarte bine orice penetrare a teritoriului sau dinspre nord, cu orice fel de proiectil sau avion.

Compania coreeana a creat chiar o versiune care permite detectarea timpurie a lansarilor de rachete balistice.

Cu ceva timp in urma Coreea de Sud a achizitionat din Israel un radar de tip EL/M-2080 Green Pine, de detectare timpurie a rachetelor balistice, dezvoltat de israelieni pentru sistemul lor anti-racheta Arrow.

Anul acesta Coreea a primit si primul sau radar AESA Green Pine, contra sumei de 215 milioane de dolari iar acum, pe baza tehnologiei israeliene isi va dezvolta propriul radar de raza lunga.

Un radar de tip AESA este de facto un manunchi de radare mici, mii de bucati, capabile, independent unul de altul, sa baleieze spatiul controlat. Principalul avantaj al acestui tip de radar este faptul ca poate controla simultan un numar foarte mare de tinte si de asemenea, are si capacitatea de trimite impulsuri electromagnetice concentrate asupra unei tinte punctiforme, generand astfel un efect PEM si distrugand componentele electronice ale tintei , avioane, drone sau rachete.

Radarele AESA de la bordul avioanelor au si capacitatea de a ataca astfel radarele inamice si rachetele AA. Din pacate sistemul AESA nu prea este de folos in cazul rachetelor balistice din doua motive: viteza foarte mare la reintrarea in atmosfera a focosului si de aici si timpul foarte scurt in care radarul poate focalize racheta inamica si de asemenea faptul ca un focus al unei rachete balistice nu are prea multa electronica, nu este dirijat la intrarea in atmosfera, ci pur si simplu vine pe o traiectorie balistica pre-programata.

Adevarat, nu toate rachetele balistice se comporta astfel, cel mai bun exemplu fiind Bulava, care are capacitate de manevrare pe partea finala a traiectoriei.

Sursa: strategypage

JF 17 Thunder, Ratusca cea urata a chinezilor

Standard

Un avion usor, ieftin si bun! Asta au cerut pakistanezii prietenilor chinezi. Un low-cost al avioanelor multirol decent si adaptabil.

Iar in urma acestor cerinte si-a facut intrarea pe piata aparatelor multirol JF-17 Thunder, deocamdata doar in dotarea Fortelor Aeriene Pakistaneze, incepand cu anul 2008. Idee Pakistanului este sa achizitioneze in jur de 150-250 de aprarate, pana in acest moment fiind livrate un numar de aproximativ 40. Deocamdata China nu intentioneaza sa includa JF-17 in planurile sale de achizitie. Deocamdata.

Dar ce stie sa faca “chinezaria”?! Pai Thunder-ul are ca obiectiv inlocuirea flotei invechite de Chengdu F-7, Nanchang A-5 si Dassault Mirage III/5, din aviatia pakistaneza.

Asamblarea aparatelor a inceput in vara lui 2009, iar primele 50 de aparate vor avea in principal avionica si armament chinezesec, astfel:

-motorizare RD-93 rusesti

-avionica de generatia a patra

-radar NRIET KLJ-10

-radar LETRI SD-10, pentru ghidajul rachetelor

Pentru urmatoarele avioane se preconizeaza utilizarea de de avionica si armament european. Printre sistemele avute in vedere de pakistanezi se afla: radare  Galileo Avionica Grifo S7, Thomson-CSF RC 400, impreuna cu  MBDA MICA IR/RF, cu raza mica si medie pentru ghidare rechete.

De asemenea Silex Galileo a oferit radarul AESA VIXEN 500E, insa Pakistanul cauta ceva mai bun si se pare ca a gasit. Astfel JF-17B a fost pozat cu nou radar de tip AESA, se pare chinezesc. Daca acel tip de radar va intra in standardul noilor avione pakistaneze, sau este doar o incercare, vom vedea.

JF 17 Thunder poate duce in jur de 3,5 tone de armament si poate folosi cam tot arsenalul unui avion modern, de la rachete IR cu raza scurta, la rachete BVR.

Gandit ca un aparat ieftin si solid, JF-ul pakistano-chinez, poate nu este impresionant in fata F-16 V, Rafale sau Typhoon, dar cel mai probabil nici nu-si propune asta. Daca acest aparat se va dovedi la fel de fiabil pe cat are pretul de mic( 25 milioane de dolari) si daca este suficient de versatil si adaptabil, s-ar putea ca primul avion militar low-cost sa aiba un succes nebanuit.

Pentru ca istoria confruntarilor de orice fel arata ca omul din spatele mansei este cel mai iportant lucru la un avion de lupta, impreuna cu numarul de ore de zbor. Iar la un cost per/unitate atat de scazut, daca presupunem ca si mentenenta este la fel de modesta, oferta pakistanezilor s-ar putea sa fie primita cu mult entuziasm, mai ales de tari mai sarace.

Nu am intentia sa insir acum toate sistemele si armamentul pe care acest aparat il poate duce, ci pur si simplu, ideea din spatele conceptului  mi se pare interesanta. Sa ne aducem aminte zambetele condoscente ale concurentei, la aparitia Loganului autohton! Zambete carora multora le-au ramas fix in gat, in urma succesului ideei de low-cost.

Acum se pune intrebarea, strict filosofica: 48 F-16 nus ce varianta, sau 96 de JF-17B cu radar AESA si productie in tara?! Pretul, in principui, ar fi  cam acelasi, basca ca Romania are acces la tehnologii si armament la care pakistanezii nu au!

Fara a mai pune la socoteala faptul ca daca o tara meembra NATO, europeana, ar alege acest aparat, reclama pe care i-ar face-o ar fi fabuloasa. Pentru ca am vorbi de o tara care are acces la orice tip de avion si armament, dar a ales JF-17. In urma unei astfel de alegeri probabil ca am putea cere Chinei si sacrificii umane, ca ar accepta orice. Orice investitii, orice relatii privilegiate…

Bineinteles ca RoAF nu s-a gandit si nici nu se pune problema unei astfel de asocieri, dar nu putem sa nu ne intrebam: DAR, daca…?!

Iar sfatul meu este sa nu priviti acest aparat cu superioritatea tipic europeana! Priviti-l cu atentie si doar inchipuiti-va cum va arata peste 10 ani!

FOTO: geopolicraticus , jet-airlinezz & Xairforces