Arhive pe etichete: rachete exocet

14 Iulie, Ziua Frantei-armametul francez

Standard

 

Franta este cel mai puternic stat din Uniunea Europeana, militar vorbind si al doilea cu cu drept de veto in Consiliul Permanet.

In istoria moderna Franta nu prea a mai stralucit, declinul a avut loc in al Doilea Razboi Mondial.

Usor, usor francezii au inceput sa-si revina pe plan geopolitic si azi au propiul imperiu. Acestia si-au permis sa isi continue singuri cercetarile in domeniul militar, pentru a pastra o independenta fata de SUA si sa invarta banii in companiile din interiorul granitei.

Apogeul industriei militare franceze s-a aratat in timpul Razboiului de 6 Zile, atunci cand Mirage III si-a demonstrat superoritatea neta fata de rivalii sai sovietici.

 

Franta nu s-a limitat ca SUA, doar la sprijin pentru Israel, ci a oferit armament si rivalilor acestuia. Aerospatiale Gazelle s-a exportat masiv in Siria, Irak, Iordania, Liban si Egipt. Rachete Milan in Liban, Siria si Irak. Mirage F1 purtatoare de EXOCET pentru Irak, iar in prezent Egiptul detine 78 de avioane Mirage 2000/V si 54 de aparate Alpha Jet pentru antrenament sau atac la sol.

Gazelle sirian doborat in urma conflictelor

 

Soldati sirieni folosind rachete Milan in razboiul din Liban

Mirage F1 irakian

 

Alpha Jet egiptean

 

Nu doar statele din Orientul Mijlociu se bucura de ,,minunile” industriei militare franceze. Emiratele Arabe Unite: 68 Mirage 2000, India: 200 de Alouette, 48 Gazelle, 128 Jaguar, 49 Mirage 2000, Taiwan si Grecia 60 respectiv 55 de Mirage 2000.

Franta stie ca atunci cand doua tabere se cearta si tu vinzi armament catre ambele, nu conteaza cine castiga sau cine are dreptate… Astfel gasim o flota de 82 Mirage V si 75 Mirage III in Pakistan, China are si ea un arsenal bogat in versiuni locale/licentiate ale elicopterelor franceze, tari din fosta Iugoslavie, Turcia si Romania la fel.

Nici statele din America Latina nu fac exceptie Columbia-Venezuela, Brazilia-Argentina, Peru-Ecuador-Bolivia detin aparate de lupta aeriana provenite din Franta sau produse sub licenta.

 

Viitorul nu arata rau pentru industria militara franceza, un pas important a fost facut in acordul Rafale cu India.

 

Pe ramura maritima Franta a incheiat acorduri cu Rusia (clasa Mistral), Chile (clasa Foudre), Italia (clasa Horizon), Arabia Saudita, Taiwan, Singapore ( clasa La Fayette), Maroc ( clasa Floreal), Turcia si Argentina (clasa D’Estinne d, Orves).

 

Echipament pentru fortele terestre se gaseste in arsenalul tuturor tarilor din lume, mai putin in cele ex-sovietice.

 

 

 

Nero Flash

Variante pentru modernizarea fregatelor T22

Standard

Recent DpA anunta ca o prioritate lansarea in perioada urmatoare a procesului de modernizare a fregatelor T22, cu atribuirea contractelor in 2011-2012 si executarea lucrarilor efective din 2013.

Desi pana la aceasta data sint cunoscute foarte putine lucruri despre cerintele operationale sau lista scurta a firmelor invitate la licitatie, cred ca asta ar fi un moment bun de a re-deschide subiectul si a imagina cateva din variantele in care ar putea sa arate fregatele modernizate.

Scurta istorie a fregatelor Type 22

 

Fregatele Type 22 au fost proiectate la mijlocul anilor ’70 pentru a indeplini misiuni de escorta anti-submarin insa prin imbunatatiri succesive au evoluat la capacitatile unor fregate multi-rol.

Principalele arme erau reprezentate de elicopterele ambarcate Lynx, sonarul ambarcat si cel remorcat precum si cele doua lansatoare cu cate trei tuburi lansatoare de torpile. Au fost primele fregate ale Royal Navy proiectate fara un tun de calibru mare sau mijlociu, fiind considerat inutil pentru misiunea principala ASW.

Pentru lupta anti-nava erau prevazute cu patru lasatoare Exocet iar pentru apararea aeriana apropiata cu doua lansatoare cu cate sase rachete Seawolf.

 

Propulsia era asigurata de 4 turbine cu gaze, doua RR Tyne pentru croaziera si doua Olympus pentru atingerea vitezei maxime.

Prima unitate a intrat in dotare in anul 1979, seria initiala „Batch 1” fiind compusa din 4 unitati. Ulterior o noua serie de 6 unitati a fost comandata dupa un proiect modificat, „Batch 2”, care avea ca principale diferente o lungime mai mare cu 15 metri si cresterea deplasamentului, de la 4.400 la 4.800 de tone.

Incepand cu HMS Brave, turbinele Olympus au fost inlocuite cu Spey pastrand insa perechea de turbine Tyne.

  Fregata Type 22 Batch 1

 

   Fregata Type 22 Batch 2

Radarul de cercetare si achizitie era de tipul Marconi 967/968 iar cel de navigatie Kelvin Hughes 1006, cu radarele de conducere a tirului pentru rachetele Seawolf produse tot de Marconi, Type 910/911.

Sonarul ambarcat era de tip Ferranti 2050 si cel remorcat Dowty 2031.

Protectia electronica era asigurata de sistemul de interceptare MEL UAA-1 si BAE AN/SSQ-108 si doua sisteme de bruiaj Type 675, navele fiind capabile sa conduca misiuni de tip ELINT.

Varianta finala Batch 3, cea mai puternica, a fost rezultatul concluziilor trase in urma conflictului din insulele Falkland, unde lipsa unui tun de calibru mediu pentru bombardament la tarm si a unui sistem de aparare anti-aeriana la foarte mica distanta au devenit defecte evidente.

Lungimea a fost crescuta din nou, cu aproximativ 2 metri, lansatoarele Exocet au fost inlocuite cu un tun de calibrul 114mm si au fost instalate doua lansatoare cu cate 4 tuburi Harpoon in fata catargului principal, dubland astfel numarul de rachete anti-nava disponibile si un sistem de aparare la foarte mica distanta, Goalkeeper cu 7 tevi rotative, de 30mm.

Au fost construite 4 unitati din aceasta ultima varianta, care au intrat in dotare intre anii 1988-1990.


  Fregata Type 22 Batch 3

 

Cu toate ca au avut o comportare buna in timpul conflictului din insulele Falkland si au fost considerate unele dintre cele mai reusite nave ale Royal Navy, din cauza costurilor de intretinere considerate prea mari s-a luat decizia de a le retrage din serviciu la jumatatea duratei de viata si inlocuirea lor cu fregate Type 23, mai moderne, cu echipaj si deplasament mult redus, deci si costuri de intretinere mai mici.

Astfel, primele patru unitati (Batch 1) au fost transferate din dotarea Royal Navy catre Brazilia in anii 1995-96, iar cele 6 unitati ale Batch 2 au fost scoase din dotare intre anii 1999-2002.

Doua dintre ele au fost folosite ca tinte, una vanduta la fier vechi si celelalte trei vandute catre Chile (1) si Romania (2).

Cele 4 unitati Batch 3 au fost scoase din serviciu in 2011 si asteapta decizia privind destinatia finala.

 

Fregatele Regina Maria & Regele Ferdinand

Printr-un acord de achizitie in valoare de 116 milioane de lire Romania a cumparat fregatele Batch 2 HMS Coventry (F98) si HMS London (F95), acestea fiind revitalizate si re-echipate intre anii 2003-2005, intrand in serviciu ca Regele Ferdinand (F221) si Regina Maria (F222).

In urma primei etape a programului de dotare, desfasurata in Marea Britanie, lansatoarele Exocet si SeaWolf (cu radarele de urmarire aferente) au fost demontate si navele au primit un set minimal de echipamente cum ar fi tunul Oto Melara de 76mm controlat deocamdata doar printr-un sistem optic Radamec T2500, un sistem de conducere a focului Nautis 3 si un sistem de contramasuri electronice Terma.

Au fost cumparate de asemenea torpile usoare de tip StingRay.

Cele 3 elicopterele cu care urmeaza a fi dotare fregatele sint IAR-330 Puma Naval, practic varianta navalizata a SOCAT, dotate in plus cu flotoare si cu un radar Telephonics RDR-1500/1700.

Fregata Regele Ferdinand

 

La data achizitiei se planifica o a doua etapa a programului de modernizare pentru anii 2008-2009, in care fregatele sa isi primeasca armamentul principal, rachetele anti-nava si anti-aeriene precum si inlocuirea sistemelor radar cu unele mai moderne.

Aceasta etapa a fost amanata succesiv si s-ar parea ca abia in anul 2012 se va lua decizia de re-incepere a procesului de modernizare, cu derularea procedurilor de atribuire a contractelor si lucrarile efective urmand a se desfasura din 2013.

Se cunosc foarte putine detalii despre cerintele pe care vor trebui sa le indeplineasca viitoarele sisteme instalate la bordul fregatelor, acestea depinzand de tipul de misiuni pe care Marina doreste sa le execute cu ele dar se poate face o lista a echipamentelor probabil de a fi inlocuite/instalate precum si a posibililor furnizori.

 

Lista de echipamente necesare ar cuprinde:

– un nou radar multifunctional de cercetare si descoperire tinte aeriene si navale, care sa-l inlocuiasca pe cel actual Marconi 967/968.

– sistem de rachete anti-aeriene

– in functie de alegerea tipului de rachete AA, radar de urmarire tinte si ghidare rachete

– radar pentru controlul tunului de 76mm

– sistem de rachete nava-nava

– sistem de aparare anti-aeriana cu raza foarte scurta de actiune

– optional, in functie de accentul pus pe rolul SAM, un radar de cercetare aeriana si avertizare timpurie cu raza lunga

– un sonar remorcat si, optional, un nou sonar ambarcat.

– pentru elicopterele navale, rachete anti-nava.

 

Instalarea unor echipamente pe navele care nu au fost special proiectate pentru primirea lor este destul de dificila si pentru a incerca identificarea posibilelor optiuni in cazul fiecarui element din lista de mai sus, cea mai simpla cale ar fi sa analizam cateva programe de modernizare similare.

Cele mai importante lucruri de urmarit ar fi solutiile pentru pozitionarea diverselor echipamente, cum ar fi lansatoarele de rachete anti-aeriene (avand in vedere ca fregatele Type 22 nu au avut prevazute magazii VLS), cele nava-nava dar si modalitatea de instalare a radarelor (radare mai puternice insemnand in general o greutate mai mare a suprastructurii si deci generarea unor probleme de echilibrare).

 

Doua scurte studii de caz

Chile – fregata Almirante Williams FF-19 (fosta HMS Sheffield)

 

Poate cel mai bun exemplu ar fi modul in care Chile a modernizat fregata Type 22 Batch 2 cumparata in aceeasi perioada in care Romania a cumparat fregatele ei.

Fregata Almirante Williams la transferul spre Chile

 

Modificarile au constat in instalarea:

– radar multifunctional ELTA EL/M 2238 L (se pare ca adaugat celui de tip Marconi 967/968)

– 2 lansatoare rachete anti-aeriene Barak 1

– 2 radare de urmarire pentru rachetele SAM, ELTA EL/M-2221 STGR

– siteme rachete nava-nava Harpoon

– tun Oto Melara de 76mm (singurul lucru comun, deocamdata, cu fregatele romanesti)

– sisteme aparare VSHORAD 2x35mm si 2x20mm Oerlikon

Echipamente instalate pe fregata Almirante Williams

 

  3D modificari ale fregatei Almirante Williams

 

Modernizarea a adus fregata la un standard echivalent cu Batch 3, cu modificari (si probabil) costuri minime.

In timp ce lansatoarele Harpoon au aceeasi pozitie ca in cazul fregatelor britanice, pentru lansatoarele Barak-1 s-a ales solutia de a le monta de o parte si de alta a cosului, intr-o configuratie similara cu cea folosita de indieni la modernizarea INS Ranvir, clasa Rajput, o varianta a clasei rusesti Kashin.

Fregata Almirante Williams in configuratia finala

 

Ca o paranteza, avand in vedere ca fregata Marasesti este foarte apropiata ca si configuratie generala de clasa Kashin, ar fi interesant de imaginat o modernizare similara.

INS Ranjit modernizat cu Barak-1

 

Australia – fregatele ANZAC

Construite in anii ’90 dupa proiectul Blohm+Voss MEKO 200, cu un deplasament de aproximativ 3500 tone, erau initial dotate cu:

– radar multifunctional Saab SeaGiraffe

– radar cercetare aeriana cu raza lunga SPS-49

– sistem conducere a focului radar + optic Saab CEROS 2000

– tun 127mm

– un sistem VLS cu 8 lansatoare pentru RIM-7 SeaSparrow

– prevazute pentru a fi dotate dar fara a avea instalate un sistem VSHORAD si 2 sisteme rachete nava-nava cu cate 4 lansatoare Harpoon

           HMAS Perth in configuratia initiala

 

A fost lansat un program de modernizare care prevedea marirea capacitatii de lupta SAM (in varianta initiala o singura tinta putea fi urmarita in acelasi timp) precum si instalarea rachetelor nava-nava.

Configuratia finala, cu prima nava, HMAS Perth, modificata in 2010 este:

– radar multifunctional CEAFAR (de tip AESA) in locul Saab SeaGiraffe

– radar de urmarire si iluminare CEAMOUNT (de tip AESA) suplimenteaza cu un numar mult mai mare de tinte urmarite simultan sistemul CEROS deja existent, care a fost pastrat

– radarul SPS-49 a fost pastrat

– rachetele SAM ESSM au fost adoptate in locul SeaSparrow, ducand capacitatea magaziei la 32 de lansatoare in acelasi spatiu folosit inainte de cele 8 SeaSparrow

– rachete nava-nava Harpoon

                            HMAS Perth in configuratia finala

Modernizarea a fost foarte ambitioasa, rezultand una din putinele configuratii AESA fixe (pentru radarul multifunctional si cel de urmarire / iluminare tinte) similare cu Thales APAR.

Se pare insa ca problemele legate de re-distribuirea greutatii (noul catarg AESA fiind mai greu decat cel clasic) au facut sa se renunte la instalarea unei a doua magazii VLS.

 

Posibile optiuni pentru echipamente

Radarul multifunctional de cercetare, achizitie si urmarire tinte – principalul senzor instalat la bordul navei, opereaza in general in banda S (performante bune insa cu greutate si cost mari) sau banda C (mai compact si mai ieftin, cu performante mai reduse fata de banda S).

O clasificare sumara se poate face dupa tipul constructiv, cu antena rotativa (si scanare electronica in inaltime) sau fixa (scanare electronica in inaltime si azimut) iar dupa modul de lucru al antenei fazate PESA sau AESA.

Pe langa performante generale cum ar fi raza de detectie, numarul de tinte urmarite concomitent si rata de update, un punct de urmarit ar fi si greutatea pe catarg si sub punte, care sint extrem de importante in cazul unei modernizari.

 

ELTA EL/M-2238 Star L (Extended-Range) – probabil principalul candidat, daca tinem seama de traditia modernizarii diverselor sisteme romanesti cu echipamente israeliene, si de faptul ca a fost deja ales pentru modernizarea fregatei chiliene.

PESA rotativ, in banda S, are o raza de actiune de 350km, greutatea antenei este de 2000kg, greutatea echipamentelor instalate sub punte fiind de 1500kg.

 

Thales Smart-S Mk2 – cel mai apropiat concurent european al ELTA Star, un punct mai slab ar fi pretul si, poate, legatura cu Thales Netherland.

PESA rotativ, in banda S, cu distanta maxima de detectie de 250km.

 

CEAFAR – un radar AESA fix, in banda S, cu o greutate suficient de mica pentru a putea fi instalat la bordul unor nave care nu au fost prevazute din constructie pentru asa ceva, nave similare fregatelor romanesti

 

ELTA EL/M-2248 MF-Star – radar AESA fix in banda S, versiune mult evoluata a ELTA Star, principalul punct slab l-ar constitui greutatea mare a antenei, 4 x 1500kg, cu o greutate sub punte de 900kg.

Raza maxima de detectie este de 250km.

 

AEGIS SPY-1F – PESA fix, in banda S, instalat deocamdata doar la bordul fregatelor norvegiene Nansen, capabil de cercetare, achizitie, urmarire tinte si ghidarea rachetelor ESSM si SM-2 (cu exceptia partii finale a traiectoriei unde ar fi necesar un radar in banda X), principala problema ar putea fi greutatea antenei.

 

Thales Herakles – un radar multifunctional rotativ care ar putea fi principala varianta in cazul alegerii rachetelor ASTER, ar avea acelasi dezavantaj ca Smart-S (in cazul asta legatura cu Thales France)

Functioneaza in banda S si are o raza maxima de detectie de 250km.

 

BAE Artisan 3D – o varianta posibila in cazul in care BAE castiga contractul de modernizare al fregatelor, destul de improbabil tinand cont de problemele avute in indeplinirea obligatiilor de offset si cu contractul de intretinere a fregatelor romanesti.

Este un PESA rotativ, in banda S, cu o distanta maxima de detectie de 200km si o greutate de pana la 800kg.

 

EADS TRS-3D/16 – radar in banda C, in dotarea LCS Freedom, corvetelor K130 si Hamina (posibil si a corvetele poloneze), cu o raza de detectie maxima de 180km si o greutate de aproximativ 800kg.

 

SAAB SeaGiraffe ABM – un radar PESA rotativ, compact, in banda C, foarte popular mai ales in varianta terestra care insa este in proces de inlocuire de la bordul fregatelor australiene.

Are o raza maxima de detectie de 180km si o greutate de 660kg.

 

Thales MRR-3D NG – un radar PESA rotativ in banda C, ar avea acelasi dezavantaj ca si celelalte produse Thales Netherland/France. Are o distanta maxima de detectie de 180km.

 

Selex Empar – radar AESA rotativ, in banda C, o posibilitate in cazul alegerii ASTER. Antena are o greutate de 2500kg si echipamentele de sub punte au o greutate de 6000kg si o raza maxima de detectie de circa 450km.

 

 

Sisteme anti-aeriene – in functie de rolul gandit pentru fregatele romanesti, pot fi dotate cu o combinatie SHORAD/VSHORAD (cel mai probabil) sau, in cel mai fericit caz, cu rachete cu raza medie de actiune (ASTER/ESSM), dificultatea in acest caz fiind identificarea spatiului pentru instalarea magaziei VLS.

In cazul rachetelor SHORAD, se poate folosi aceeasi solutie ca pentru fregata chiliana dar in cazul montarii unor rachete de dimensiuni mai mari probabil se va incerca montarea unei magazii VLS intre al doilea catarg (cu modificarea sau desfiintarea acestuia) si hangarul elicopterului.

 

VSHORAD:

 

SeaRAM – o cooperare SUA-Germania, se bazeaza in principal pe rachete AIM-9 Sidewinder, insa cu sistemul de ghidare de la FIM-92 Stinger. Auto-ghidata in infrarosu sau radar pasiv, poate fi montata in containere de 11 sau 21 de lansatoare si ar avea principalul avantaj ca nu necesita spatiu sub punte.

 

Millenium – un tun revolver de 35mm, produs de Rheinmetall/Oerlikon, are acelasi avantaj de a nu necesita spatiu dedica sub punte, in plus munitia este comuna cu cea utilizata pe sistemele Ghepard si Viforul.

 

 

SHORAD:

 

MBDA MICA VL – rachete auto-ghidata in infrarosu sau radar activ, era planuita de la inceput pentru a dota fragatele romanesti insa din motive necunoscute contractul a fost anulat. Ar avea avantajul ghidarii active si deci al numarului mare de tinte angajate in acelasi timp, cu dezavantajul pretului mai mare si al legaturii cu MBDA Franta.

 

IAI Barak-1 – aleasa si de Chile pentru dotarea fregatei Type 22 (dupa ce, ca si Romania, se interesase de MICA VL), Barak-1 este o racheta CLOS care are pe langa avantajul provenientei de la un producator cunoscut Romaniei si pretul mai mic dar dezavantajul numarului limitat de tinte angajate concomitent.

 

Raza medie:

 

Raytheon ESSM – racheta SAM navala standard NATO, cu raza medie de actiune si ghidaj radar semi-activ. Un avantaj ar fi folosirea fie a rampelor de lansare orientabile conventionale fie a sistemului VLS care poate prelua (in functie de versiune) si rachete SM-2.

 

MBDA ASTER 15/30 – principalul concurent al ESSM/SM-2, avand avantajul ghidarii radar active pe partea finala a traiectoriei dar si dezavantajul costului mai ridicat

 

IAI Barak-8 – o cooperare Israel- India, este o racheta ghidata radar activ, deocamdata in faza de testare, ar putea imbina avantajele ghidarii active radar cu un pret scazut.

 

Radarul de urmarire si control al focului – prezenta lui este dictata in principal de alegerea rachetelor anti-aeriene.

In cazul in care acestea cer iluminarea pe traiectoria finala (ESSM, SeaSparrow, SM-2) sau o frecventa de actualizare a pozitiei tintei mai mare decat poate fi atinsa cu radarul multifunctional (fara o degradare sensibila a performantelor de cautare a noi tinte) cum ar fi cazul rachetelor CLOS (Barak-1, SeaWolf) sau a celor cu ghidare inertiala (ASTER), atunci prezenta unor radare dedicate pentru conducerea focului este obligatorie.

In acest caz parametrul de urmarit este numarul de tinte pe care sistemul le poate angaja in acelasi timp, radarele AESA/PESA fiind de preferat celor mecanice.

O exceptie de la regula ar putea fi Herakles care este anuntat ca avand capacitatea de a ghida rachetele ASTER fara penalizarea performantelor in rolul de cercetare.

In cazul in care rachetele sint auto-ghidate (MICA, Umkhonto), prezenta radarelor de urmarire dedicate devine optionala.

 

CEAMOUNT – versiunea in banda X a CEAFAR, utilizata la bordul fregatelor RAN ANZAC pentru ghidare rachetelor ESSM, are avantajul unei constructii AESA: un numar mare de tinte urmarite in acelasi timp

 

CEROS 200 – radar mecanic in banda X de la Saab folosit pentru ghidarea SeaSparrow/ESSM, principala limitare fiind numarul mic de tinte urmarite per radar (doar una)

 

ELTA EL/M-2221 STGR – principalul candidat daca alegerea sistemelor SAM va fi Barak-1, radar mecanic

 

Thales STING – radar mecanic in banda X folosit pentru ghidarea rachetelor ESSM si SM-2

 

Raytheon SPG-62 – radarul de iluminare a tintei pentru faza finala a interceptarii folosit de AEGIS, radar mecanic

Sisteme de rachete antinava – desi la un moment dat se parea ca se va incepe un nou proiect de cercetare pentru o racheta navala romaneasca, deocamdata avem doar cateva variante dintre care putem alege:

 

Kongsberg NSM – racheta de dimensiuni reduse, poate fi lansata atat de pe nave, elicoptere si lansatoare terestre, ghidajul terminal este infrarosu pasiv si a fost deja cumparata de Norvegia si Polonia.

 

Saab RBS-15 – racheta antinava grea cu raza lunga de actiune, auto-ghidata prin radar, deja in dotarea Suediei, Germaniei, Poloniei, Finlandei si Croatiei. Recent la Romaero s-au produs componente de RBS-15 pentru Saab.

 

Boeing Harpoon – alegerea cea mai raspandita in NATO

 

MBDA Exocet – o varianta mai putin probabila, desi foarte raspandita in lume, are putini operatori in Europa.

 

IMI Delilah – o racheta de similara in dimensiuni cu NSM, usor de integrat pe elicoptere.

 

 

Variante de configuratie finala:

 

1. Varianta minimala, dotata SHORAD, similara Batch 3 si Almirante Williams

Varianta care ar necesita cea mai putine modificari si deci cea mai ieftina, ar ramane problema justificarii costurile intretinerii unor fregate de aceste dimensiuni cu armamentul specific unor corvete sau fregate usoare. Aceeasi problema a dus la retragerea fregatelor Batch 3 din dotarea Royal Navy.

Nu exista informatii foarte recente cu privire la continuarea contractului MICA VL sau alegerea Barak-1.

 

Configuratie posibila:

– ELTA Star / Thales Smart-S Mk2

– Barak-1 / MICA VL

– ELTA EL/M-2221 STGR

– RBS-15 / Harpoon

– Millennium 35mm

– IAR-330 Naval dotat cu NSM / Delilah

  Almirante Williams

2. Variante dotate cu SAM raza medie

 

ESSM

Similara cu fregatele MEKO/ANZAC, modificarile vor fi insa mai complexe, mai ales legate de instalarea sistemului VLS pentru ESSM. Probabil optiunea in cazul in care contractul de modernizare este castigat de o firma germana (Blohm+Voss).

Configuratie posibila:

– CEAFAR

– ESSM

– CEAMOUNT

– RBS-15 / Harpoon

– SeaRAM

– IAR-330 Naval dotat cu NSM

 

                                                                                        HMAS Perth

 

ASTER

Varianta concurenta pentru ESSM, cu o configuratie similara cu a fregatelor din clasa Formidable (Singapore), o derivatie a clasei La Fayette, construita in jurul Thales Herakles si ASTER-15/30, varianta posibila in cazul castigarii licitatiei de o firma franceza: DCNS sau Thales.

Configuratie posibila:

– Thales Herakles

– ASTER-15/30

– Harpoon / Exocet

– Millennium 35mm

– IAR-330 Naval dotat cu NSM / Exocet

                                                                       Clasa Formidable

 

Barak-8

O varianta interesanta, posibila prin prisma relatiei bune si a experientei Israelului in programele de modernizare romanesti.

Configuratie posibila:

– ELTA Star / MF-Star

– Barak-8

– RBS-15 / Harpoon

– Millennium 35mm

– IAR-330 Naval dotat cu Delilah

 Configuratie propusa pentru corvetele Saar 5 cu radar MF-Star

 

3. Varianta AEGIS – a capatat credibilitate in urma informatiei conform careia Romania ar fi cerut mai multe date despre sistemul AEGIS si ar insemna o configuratie asemanatoare cu a clasei norvegiene Nansen insa problemele legate de greutatea excesiva a noului catarg, modificarile necesare sub punte si lipsa spatiului pentru magazia VLS fac aceasta varianta si cea mai putin probabila.

Configuratie posibila:

– SPY-1F

– ESSM / SM2

– CEAMOUNT / SPG-62

– Harpoon

– SeaRAM

– IAR-330 Naval dotat cu NSM / Delilah

 

                                                                                              Clasa Fridjof Nansen

 

Cel mai probabil exista si alte variante in discutie pentru a doua etapa de modernizare a fregatelor, articolul de de mai sus se vrea doar un inceput de discutie de tipul „what if”.

 

Surse:

http://www.dpa.ro/rp/infopres/20110818/RMR_3_2011_pag_22.pdf

http://www.gov.ro/upload/articles/33274/040907-mapn-acord-achizitie.pdf

http://www.hazegray.org/navhist/rn/frigates/t22/

http://www.shipbucket.com

http://www.naval.com.br/blog/2009/12/04/a-modernizacao-da-almirante-williams-ff-19-ex-hms-sheffield/

combatace.com/topic/55015-hms-brilliante-finally-fires/

http://www.bharat-rakshak.com/NAVY/Ships/Active/181-Rajput-Class.html

http://www.iai.co.il/sip_storage/files/3/36843.pdf

http://www.thalesgroup.com/smart-s/

http://www.iai.co.il/sip_storage/files/4/36844.pdf

http://www.lockheedmartin.com/data/assets/ms2/pdf/SPY-1_Family_brochure_6-pager.pdf

http://www.thalesgroup.com/Countries/Netherlands/Documents/Datasheet_HERAKLES/?LangType=2057

http://www.baesystems.com/BAEProd/groups/admin/documents/bae_publication/bae_sas_pdf_artisan9.pdf

The Naval Institute guide to world naval weapon systems – Norman Friedman

http://www.saabgroup.com/en/Naval/Situational-Awareness/Multi-role-Surveillance-Radar/Sea_Giraffe_AMB/Technical-specifications/

http://www.thalesgroup.com/Portfolio/Documents/Air_Systems_Datasheet_-_MRR_3D_NG/?LangType=2057

http://www.selex-si.com/IT/Common/files/SelexSI/brochure_datasheet/2008/Data_Sheet/EMPAR.pdf

cern.dreab.com/p-EMPAR

http://www.armada.cl

http://www.strangecosmos.com/content/item/178317.html

http://www.defencetalk.com/pictures/navy/p19018-singapore-60s-formidable-class-stealth-frigate.html

defense-update.com

http://www.militaryphotos.net/forums/showthread.php?82432-Photos-of-Fridtjof-Nansen-class-frigate

 

 

 

  Vali