Arhive pe etichete: offset

„Pe unii îi poţi prosti întotdeauna, câteodată îi poţi prosti pe toţi, dar nu poţi să prosteşti tot timpul pe toată lumea!”. Abraham Lincoln

Standard

RoMilitary este un blog serios si are in spate o echipa serioasa si destul de bine educata!

RoMilitary nu cere ceva, spunand simplu : “Noi vrem avioane!”, noi spunem asta ne trebuie, asta putem face si acestea sunt solutiile! Problema avionului multirol este dezbatuta in presa de ani si ani de zile, insa articole serioase care sa ofere si solutii de sustenabilitate economica nu am vazut pe nicaieri.

Ori ca amatorisul din presa este deja un flagel, ori ca economistii din redactiile media sunt daia facuti la norma, cu diplome oferite sub forma de bonus si pe principiul: “ Lasa domne ca economia asta nu-i chiar asa de grea!” Ori economia este grea, necesita ceva carte.

Repet inca o data, fara falsa modestie, RoMilitary nu are o atitudine de tip Domnul Goe: “Eu vreau sa vie trenu’! De ce nu vine?!” Dimpotriva, noi spunem de ce ne trebuie avioane de lupta, cam ce numar am avea nevoie si ce model, noi explicam cititorilor nostri, in “n” articole, cum se poate finanta o astfel de afacere, cum trebuie gandita, ce beneficii ar avea economia romaneasca de pe urma ei!

Noi explicam de ce varianta avioanelor second-hand este nociva, si o facem cu cifre.

Noi spunem un singur lucru, in contradictie cu mare si imensa majoritate  a mediei din Tara: Da, se poate sa avem o armata bine dotata, se poate sa avem o industrie militara performanta, care sa dea de lucru la zeci de mii de romani, si care sa nu produca pierderi, ci dimpotriva bogatie.

Din pacate suntem singurii care spunem aceste lucruri. Singurii care si demonstram ca se poate.

Acum a venit randul unui alt articol despre offset, un articol grandios prin sumele implicate, o teza care arata exact ceea ce noi sustinem de un an de zile: nu conteza sumele investite in aparare, ne permitem absolut orice dorim: F-35 sau Typhoon, Patriot PAC III, sau fregate ultramoderne, tancuri de ultima generatie sau elicoptere de atac!

Cat costa?! Pur si simplu nu conteaza! Ce conteaza este vointa de a face ceva si mintea necesara pentru o negociere corecta.

In acest articol veti citi offsetul un pic altfel, prin prizma calculelor reci, prin raportare la PIB, veti vedea grafice. Desfid pe oricine sa-mi demonstreze ca ceea ce veti citi mai jos este doar o simpla fantasmagorie. Bineinteles cu argumente!

GeorgeGMT

Offsetul sub forma de matematica economica

Proiect Canada

Putem pornii de la discutia, mai concreta, din bugetul Canadian pe subiectul F35.

Din acest buget vom deduce costurile de exploatare pe 30-35 ani pentru 65 aparate F35 ( se preconizeaza ca ar fi o analiza mai detaliata – motiv pentru care a si fost declansat acest mic conflict )

Buget total estimat pentru F35 (achizitie si intretinere ): 25.000.000.000 dolari

Cost unitar F35: 197.000.000  dolari, sursa : Wikipedia

Cost 65 aparate 197.000.000 x 65 = 12.805.000.000 dolari

Rezulta costuri de exploatare pe 30 ani:  buget – cost achizitie  = 12.195.000.000  dolari

Consideram:

1,5 piloti / avion

Ore zbor / pilot = 150 ore

Perioada          =   30 ani

Rezulta un numar total de ore:  65 aparate x 1,5 piloti x 150 ore/an x 30 ani = 438.750 ore

Putem determina costul pe ora de exploatare ( fara costuri de achizitie )

12.195.000.000 / 438.750 = 27.794,87179  dolari/ora exploatare

Pentru conversie in euro folosim un coeficient de 0,8 ( adica 0,8 euro = 1 dolar )

27.795 x 0,80 = 22.236 euro / ora exploatare

 

Proiectul Romania

 

Putem considera urmatorul proiect pentru 51 [ 48 + 3 scoala(initiale)] avioane F35.

Cost unitar in euro: cost in dolari x coeficient  = 157.600.000 euro / aparat

Acum o scurta si sumara definitie a PIB-ului:

 

   PIB = C + G + I + (Ex – Im)

Unde:

C  = consumul privat

G  = cheltuielile guvernamentale

I   =  investitii in bunuri de capital

Ex = exporturi brute

Im = importuri brute
Este o definitie foarte sumara si superficiala, este doar o privire de ansamblu.In cazul nostru PIB-ul va fi tot ce va vinde „o investitie”(ce produce si vinde) din care scadem importurile care se fac pentru ca aceea investitie sa faca vanzarea respectiva.

Exemplu : pentru un pantof am nevoie de: talpa, piele, sireturi, lipici si un pantofar. Vand pantoful cu 50 lei si  scad 2 lei valoarea ( costul de achizitie ) al lipiciului pe care il import.

Diferenta e 48 de lei (adica diferenta dintre pretul de vanzare si cost produse importate, 50-2=48 ) este toata valoare nou adaugata si se contorizeaza la PIB. In aceasta diferenta de 48 de lei, se regasesc salarii, costul materialelor din intern si adaosul pus pe acel pantof.

Consideram ca se importa 40-50 % din aceasta CA(cifra de afaceri) pentru a se produce acel volum si a avea acele vanzari.

Putem merge mai departe si sa stabilim un procent ( estimativ bineinteles ) din valoare investitiei  100%.

 

Tabel  achizitii cu  120 ore


Tabel achizitii 150 ore

O sa incerc cateva exemple concrete :

Nokia – investitie estimata sub 300 mil euro, CA 1,5 mld euro: daca importau 75%, valoare de 25 %

care se facea aici este 1,5 mld x 25% = 375 mil, cu mult peste valoarea investitiei ( deci mai

mult de 100% din valoare investitiei nu a a vanzarilor), merg catre PIB pe an.

Ford – investitie estimate 700 mil euro, CA estimata 1 mld euro, se estimeaza ca vor produce aici mai

mult de 60-65 % din masina ( aici se produce chiar si motorul ),  1 mld x 60% = 600 mil catre PIB in fiecare an.

Dacia – investitie estimate 1 mld euro, CA  2 mld euro , estimez ca se produce  aici peste 65-70% ,

la  2 mld x 65% = 1,3mld, mult peste valoarea investitiei, banii catre PIB in fiecare an de productie.

Ce am vrut sa subliniez este ca un procent de 100 % din valoarea investitiei ( care sa se regaseseasca in Produsul Intern Brut, an de an) nu este un procent mare sau neralizabil, in conditiile unei tehnologii adecvate si a unui management performant si care pe deasupra, are foarte multe usi deschise la nivel international.

Vorbim despre estimari, nu facem calcule exacte, nu calculam toate dobanzile nu vrem sa ne complicam, e vorba doar de o imagine de ansamblu.

Inainte sa detaliem in tabele, as aduce in sprijinul acestui articol urmatoarea problema, care e mai mult de “gandire” decat de matematica:

 

Daca inconjori Pamanatul cu o sfoara pe la Ecuator si ulterior adaugi 1 metru ( un metru ) de sfoara si inconjori iar Pamantul,

intrebarea este daca poate trece o pisica pe sub aceasta sfoara? 🙂 Pare ciudat nu?! Ecuatorul Terrei are o lungime de aproximativ 40.000 de km., asta insemnand 40 de milioane de metri! Conteaza un metru atat de mult, in fata a 40 de milioane de metri, atat de mult,  incat o pisioca sa treaca?! Raspunsul ar fi categoric NU! Insa aici vine clinciul, matematica si logica nu te mint niciodata, dar prima impresie…DA. Daca am adauga UN SINGUR metru la cei 40 de milioane si am trage de sfoara in sus, ea s-ar ridica cu aproximativ 15 cm, loc suficient pentru ca o pisica sa treaca.

9-10 miliarde de euro..UAU!!!O groaza de bani! Asta doar pana cand incepi sa-i calculezi, si abia atunci observi ca efortul bugetului pentru o astfel de achiztie ar fi…POZITIV!  Cititi mai departe…

 

Folosim o baza fixa, PIB din 2012 si consideram ca offsetul e singurul element de crestere economica, asta pentru a nu avea alte influente si a fi mai vizibil efectul.

Luam in calcul o perioada de 15 ani ( ca si la proiectul de achizitie ) ,dupa acesti 15 ani diferenta ramane constanta ( daca se pastreaza aceleasi conditii )

Nu sunt necesare dobanzi, deoarece livrarea de aparate, se va face in transe care se vor putea acoperii in 2-3 ani ( deci dobanzile sunt nesemnificative )

Plati


Asta nu inseamna ca in 2027 cresterea va fi cu 71 mld mai mare decat in 2012, doar ca, pe parcursul acestor 15 ani, sumele pe care le va avea la dispozitie „PIB-ul” Romaniei vor fi cu 71 mld mai mari. Mai clar, suma de 71 de miliarde de euro reprezinta venituri in PIB generate de-a lungul celor 15 ani, luati in calcul, plecand de la un offset de 10 miliarde de euro.O sa incerc sa-mi explic punctul de vedere asupra acestor cifre, in special din ultima colana (Crestere cumulata aferenta intregului proiect ):

 

Ex : Daca primesc la salar un plus de 100 euro, fata de cat luam luna trecuta, asta nu inseamna ca eu peste 15 luni o sa iau un salar cu 1500 euro mai mare, dar ca pe parcursul acestor 15 luni eu am avut la dispozitie 100*15=1500 euro in plus, cheltuiti util sau inutil in fiecare luna.

 

 Nota: Nu s-au luat in calcul deflatorul de PIB si nici dobanzile la creditul initial. In principiu aceste cifre nu sunt de natura sa modifice imaginea de ansamblu a ideei articolului.

Este un punct de vedere, legat doar de un aspect al acestei oportunitati de offset.

Sa nu aveti retineri sa ve spuneti parerea 🙂  , poate sunt ideei mai bune sau poate sunt corectii de calcule sau logica.

Multumesc

Gabi

Reclame

Polonia – exemplu pentru competitia avionului multirol si offset-ului militar

Standard

Pentru a da o sansa investitiilor straine in Romania, privatizarilor, transferurilor de tehnologie, crearii de parteneriate intre firme romanesti si straine precum si crearii de locuri de munca, offsetul poate constitui un element important in cadrul unei strategii de dezvoltare pe termen mediu si lung a Romaniei.

Insa inainte de a vorbi de detaliile unui plan economic de investitii de miliarde de dolari in economia romaneasca, investitii rezultate din achizitii in domeniul militar, ar trebui insa studiate cazuri similare pentru a trage un maximum de invataminte din experienta unor tari partenere dar si mai avansate decat Romania in acest domeniu.

Un astfel de exemplu este Polonia, o tara aflata cu ani buni inaintea Romaniei in ceea ce priveste economia, legislatia, experienta in cadrul Uniunii Europene, dar mai ales in cadrul NATO si in Parteneriatul cu Statele Unite ale Americii. Inclusiv in ceea ce priveste organizarea regionala si strategia de atragere a fondurilor europene de peste 100% din suma alocata, generand investitii fara precedent in economia proprie, de 100 de mld. euro, Polonia este un model greu de atins de Romania. Insa aceasta sinteza se va focaliza exclusiv pe offset-ul obtinut de Polonia pentru achizitia a 48 de avioane de lupta F16C/D Fighting Falcon BL52+ ale firmei Lockheed-Martin, achizitie intermediata de guvernele polonez respectiv american.

Acest articol este doar o sinteza a materialelor pe care am reusit sa le gasesc despre cazul competitiei pentru avionul multirol al Poloniei si offset-ul asociat, prinicpalele surse fiind: “Why did Poland Choose the F-16?” si “31st AirforceBase Poznan – our F16”.

 

 

Necesitatea

 

In urma desfiintarii Pactului de la Varsovia, Polonia s-a regasit cu o forta aeriana numeroasa, de aproape 1000 de aparate, care in anii ’90 s-a erodat serios din punct de vedere al tehnologiei dar si al resursei de zbor. La inceputul anilor 2000, cu o forta aeriana de putin peste 200 de aparate, Polonia s-a vazut in ipostaza de a demara cat mai rapid un nou program de achizitie de avion de de lupta multirol care sa poata fi exploatat inca minim 20 de ani de catre Fortele Aeriene Poloneze.

Seful Statului Major General al Fortelor Aeriene Poloneze, generalul Olszewski, a susţinut ca costul operaţional al MiG-29, implicit costul pe ora de zbor, a depasit de 10 ori pe cel al MiG-21, in timp ce cel al unui avion multirol din a patra generatie a fost semnificativ mai mic decat al MiG-29.

La primele formulari de strategie, in 2001 specialistii polonezi au elaborat un document de 226 de pagini, “Request For Proposal”, continand specificatiile si asteptarile Fortelor Aeriene Poloneze precum si conditii financiare si de offset. Documentul a fost trimis companiilor aeronautice de top din Franta, Suedia, Marea Britanie si SUA. A existat si un plan ce a avut in vedere si achizitia a 64 de avioane F16 A/B in uz, care sa fie reconditionate. O varianta intermediara a fost achizitia a 24 de avioane noi si 12 in uz iar offset-ul trebuia sa acopere integral pachetul respectiv.

In fine, in 2002 s-a subliniat o prioritate de 3.5 miliarde dolari pentru achizitia a 48 avioane de lupta multirol, care trebuiau platiti in afara bugetului de aparare (1,95 la suta din PIB la acea vreme).

Polonezii au avut in vedere urmatoarele tipuri de misiuni pentru noul lor avion de lupta multirol:

1. Aparare aer-aer a obiectivelor terestre si navale precum si escorta aparatelor aliate

2. Interdictie aer-sol/aeriana, sprijin aerian apropiat si controlul aerian al campului de lupta

3. Aer-nava – pentru a putea contribui la operatiunile fortelor navale

4. Recunoastere aeriana, inclusive meteo – asupra obiectivelor terestre si navale

Capabilitatile cuprindeau si detectarea, urmarirea si angajarea tintelor pe orice vreme, zi sau noapte, in orice conditii de vizibilitate. In plus se specifica folosirea de munitii ghidate si neghidate iar datele obtinute de sistemul de lupta sa poata fi transferate in timp real catre punctele de comanda de la sol.

S-a elaborate si o scara de evaluare tehnica a avioanelor luand in calcul si cele 3 tipuri de avioane de lupta deja operationale in Fortele Aeriene Poloneze – MiG-29 Fulcrum A, Su-22M4 Fitter si MiG-21bis Fishbed N, rezultand categoriile:

1. Parametri technico-tactici (aer-aer, aer-sol)

2. Capacitatea de manevra (aer-aer, aer-sol)

3. Armament (aer-aer, aer-sol)

4. Avionica (aer-aer, aer-sol)

 

 

Negocierile

 

In data de 18 aprilie, Ministerul Apararii a numit comisia care va participa la selectia multirolului iar termenul limita pentru depunerea ofertelor de catre producatorii aeronautici a fost stabilit pentru 31 mai 2001, prima runda de negocieri tehnice si financiare avand loc in perioada august-octombrie 2001. In paralel, au fost elaborate mai multe documente: “Program de achizitie a unui nou avion multirol pentru Fortele Aeriene Poloneze”, “Transformarea, modernizarea tehnica si finantarea Fortelor Armate Poloneze intre 2001-2006” si “Stabilirea unui program pe termen lung de achizitie a unui nou avion multirol pentru Fortele Armate Poloneze”.

In 2002 a avut loc a doua runda de negocieri, in doua sesiuni iar in paralel au fost prezentate si discutate ofertele de offset. Echipa franceza din  a fost prima care si-a prezentat programul pentru Dassault Aviation Mirage 2000-5 Mk 2, offsetul implicand firmele Dassault Aviation, SNECMA, Thales, Matra BAE Dynamics. Au urmat grupul american Lockheed Martin Aerospace, Northrop Grumman, Pratt&Whitney and General Electric.pentru F16 C/D Fighting Falcon BL52+ si ultimii au fost consortiul suedezo-britanic Gripen International (BAE SYSTEMS, SAAB Aerospace) cu un grup de 17 companii asociate, pentru JAS 39 Gripen.

 

F-16, block 50/52, foto: voodoo-world.cz

 

Pana in acest punct, scenariul seamana destul de mult cu ce s-a intamplat in Romania incepand cu 2006.

 

In continuare, ministerul apararii polonez a anuntat abandonarea planului pentru avioane F16 A/B folosite, ratiunea principala fiind achizitia a 23 de aparate  MIG29 modernizate din Germania, la pret simbolic de 1 euro, ce urmau sa fie folosite alaturi de aparatele similare in uz, ridicand totalul lor la 36. S-a cristalizat si nevoia exacta a Fortelor Aeriene Poloneze, adica echiparea a 3 escadrile cu 48 de avioane de lupta multirol.

In aprilie 2002 s-au introdus amendamente legislative de catre guvernul polonez in vederea facilitarii programului de inzestrare care prevedea echiparea fortelor poloneze cu 48 de avioane multirol pana in 2008, iar in 6 iulie au intrat in aplicare amendamentele cu privire la offset (81st Journal of Laws of the Republic of Poland, item 733 datat 21 iunie 2002).

 

Aceste aspecte nu ar trebui neglijate de parlamentul si guvernul de la Bucuresti, care ar putea introduce modificari legislative pentru a maximiza offset-ul, prevazut acum la minim 80% in cadrul legislatiei romanesti. Probabil ar trebui majorat procentajul minim in jurul valorii de 100% astfel ca, in urma unui calcul economic, offset-ul sa permita plata ratelor imprumutului accesat pentru achizitie prin taxele percepute de statul roman pe activitatile economice generate de investitiile respective, pe toata perioada imprumutului.

 

A 3-a runda de negocieri a avut loc la 18 iunie, in cadrul careia au fost anuntate criteriile majore pentru achizitie: pret, operarea aeronavei, caracteristicile tehnice si mai ales offset-ul. Pana in noiembrie s-a dat ragaz concurentilor pentru a-si pregati ofertele detaliate iar incepand cu 13 noiembrie s-au acordat 45 de zile pentru decizie, pentru ca in decembrie sa aiba loc mai multe sesiuni de discutii cu firmele ofertante. Decizia finala a fost prezentata in 27 decembrie, castigatorul fiind Lockheed Martin si aparatul F16.

Dupa alegerea castigatorului, in 2003 au urmat discutiile si negocierile pentru finalizarea contractului, runda finala avand loc in 15 martie, rezultatul constand in semnarea a 2 contracte: unul pentru avion si armament, al doilea pentru partea financiara. In 18 Aprilie 2003 au fost semnate la Academia Fortelor Aeriene Poloneze din Deblin cele 4 contracte finale:

  • Contractul cu privire la livrarea aparatelor F-16;
  • Contractul cu privire la conditiile financiare;
  • Contractul de credit (credit acordat de guvernul SUA);
  • Contractul de offset.

 

Sper sa ajunga si Romania pana la sfarsitul lui 2012 in aceasta faza, de semnare a contractelor.

 

 

Ofertele

 

In noiembrie 2002 principalele oferte concurente erau:

  • F-16C/D Block 50/52+ (SUA);
  • Mirage 2000-5 Mk 2 (Franta);
  • JAS 39 Gripen (Marea Britanie si Suedia).

 

Iata si un tabel comparativ al caracteristicilor tehnice ale concurentilor:

F-16C/D 52+

Mirage 2000-5 MkII

JAS-39 Gripen

Max level speed (at altitude)

Above 2.0 mach

2.2 mach

Supersonic at all altitudes

Max level speed (sea level)

>1.0 mach

1.2 mach

>1.0 mach

Service ceiling

>15,240 m

18,290 m

Not available

Range (hi-low-hi attack profile)

676 nautical miles

650 nautical miles

432 nautical miles

g-limits

+9.0

+9.0/-3.2

+9.0

Max external stores load

7,226 kg

6,300 kg

Approx 6,000 kg

 

F16 s-a pozitionat fruntas la majoritatea categoriilor evaluate, de la capacitate aer-aer si aer-sol, la avionica si armament. Mirage a castigat la contramasuri electronice si performante in timp ce Gripen a avut cele mai reduse costuri de intretinere, toate aparatele avand scoruri apropiate in majoritatea criteriilor de evaluare si fiind superioare net MiG–29, SU-22 si MIG-21.

Iata mai jos tabela care contine oferta de inzestrare cu F16C/D BL 52+, avion prevazut cu o resursa de zbor de 8000 de ore.

Item Number

Quantity

Description*

1

44

F-16C/D Block 50/52

2

N/A

Choice of either F100-PW-229 or F110-GE-129 engines

3

N/A

APG-68 fire control radar

4

384

AIM-120C AdvancedMediumRangeAir-to-Air Missile (AMRAAM)

5

384

Sidewinder AIM-9 heat seeking missiles

6

816

Maverick air-to-ground missiles

7

232

Joint Direct Attack Munition (JDAM) kits

8

232

Guided Bomb Unit (GBU) GBU-16 1,000 lb laser guided bombs

9

232

GBU-10 2,000 lb class laser guided bombs

Item Number

Quantity

Description*

1

4

F-16C Block 50/52

2

N/A

APG-68(v)9 Foreign Military Sales fire control radar

3

178

AIM-9X Sidewinder heat seeking missiles

4

280

Air-to-Ground Missile (AGM) AGM-154A/C Joint Standoff Weapon

5

140

Cluster Bomb Unit (CBU) CBU-97 bombs with Wing Corrected Munitions Dispenser (WCMD)

6

214

GBU-22/24 Paveway III guided bomb units

Oferta Dassault Mirage 2000-5 Mk II – export continea ultima generatie de sisteme de arme, inclusiv racheta de croaziera cu raza de 3000 de km, avionica modulara, sistem de navigatie inertial laser gyro, electronica si contramasuri modernizate si legatura de date extinsa avion-rachete, detaliile fiind prezente in tabela de mai jos:

Item Number

Description/Capability*

1

Damocles laser-designation pod

2

Nahar navigational forward looking infrared (in the Damocles pylon)

3

Upgraded version of the RDY radar, the RDY2, with multitarget air-to-sea search and track, high-resolution DBS mapping mode and search and track of mobile land targets

4

Multichannel recording system

5

Helmet-mounted sight/cueing system

6

Capability to carry six MICA air-to-air missiles plus air-to-surface munitions

JAS-39 Gripen a fost o oferta excelenta din punctual de vedere al performantelor si costurilor operationale totale, fiind dotat cu motorul GE F404 utilizat si de Boeing F/A-18 Hotnet. Foarte interesanta era capacitatea de integrare a diverselor sisteme straine de arme, putand fi customizat si echipat cu o gama foarte larga de arme, printer care si racheta aer-aer cu raza lunga Meteor. Un rezumat al ofertei Gripen poate fi gasit in tabelul de mai jos:

Item Number

Description/Capability*

1

Full color displays

2

Helmet-mounted sight

3

Modular airborne computer system processor for the PS-05 fire control radar

4

Saab Dynamics IR-OTIS IR search and tracking system

5

In-flight refueling probe

6

Enhanced Electronic Warfare (EW) systems / Integrated EW suite

7

Redesigned rear cockpit for command and control duties

8

NATO standard radios and NATO pylons

9

On-board oxygen generating system (OBOGS)

In termeni de capacitate operationala si interoperatibilitate, cele 3 oferte erau sensibil apropiate, popularitatea F16 in cadrul NATO influentand insa decizia poloneza, 8 natiuni avand in inzestrare aparatul respective in 2002. Din punctul de vedere polonez, alegerea a fost solutia optima pentru securitatea militara a Poloniei, ajutand-o sa-si indeplineasca si obligatiile fata de aliati

 

 

Criteriile de evaluare ale ofertelor

 

Documentul RPF (cerere de propunere) continea criteriile care cumulate, ca si punctaj, trebuiau sa insumeze un maxim de 100 de puncte, astfel:

  • 45 puncte – pret;
  • 20 puncte – capabilitati operationale;
  • 20 puncte capabilitati tehnico-tactice;
  • 15 puncte – offset.

 

Deciziile din cadrul procesului de selectie au fost luate de Comisia de Tendering, alcatuita din 23 de personae, care conform criteriilor de mai sus au punctat F-16 cu 96 de puncte, JAS-39 Gripen cu 93 puncte, iar pentru  2000-5 Mk II punctajul a fost mai redus.

Pretul final includea 22 de elemente, printre care: livrarea a 36 de F-16C si 12 F-16D, armamentul aferent, containere de iluminare si recunoastere, piese de schimb, simulatoare, echipamentele pilotilor, intretinere si formarea personalului logistic

 

Capabilitatile operationale era un criteriu ce continea 53 de elemente: raza de lupta, cu si fara rezervoare suplimentare, realimentare in aer, armament specific NATO, existenta aparatului in inzestrarea altor tari NATO, nivelul de integrare al diverselor arme cu avionica.

 

Capacitatile tehnico-tactice aveau 430 de elemente de luat in considerare, mai importante fiind: viteza, manevrabilitatea, distanta la decolare, eficienta si rezistenta aparatului, fuselaj, sistemele electrice si hidraulice, trenul de aterizare, sistemul de franare, motorul, sistemul antiincendiu, cel de alimentare cu combustibil, armament si avionica, aranjamentul cabinei, sistemele de date, inregistrarea lor,  si comunicatie, radarul, comenzile de zbor, sistemele de supravietuire, scaunul catapultabil, gradul de survabilitate in lupta, software-ul, sistemele de planificare si debriefing al misiunii, antrenamentul pilotilor, piese de schimb si sprijin ethnic.

 

 

Pachetele financiare

 

Pentru oferta F16 a Lockheed-Martin, o exceptie a fost descoperita in Sectiunea 23 a Arms Export Control Act, ceea ce a permis Statelor Unite ale Americii sa extinda un imprumut catre Polonia direct din Trezoreia SUA. Astfel Defense Security Cooperation Agency a reusit sa acorde 100% din imprumut, versus 85% cat era permis prin regulamentul DELG. Rata dobanzii se baza pe nota Trezoreriei in loc de nivelul pietei, facand finantarea foarte atractiva . In plus, la cererea Poloniei, Congresul american a autorizat o rata fixa in jurul a 5% (mai precis 5,8%) pentru imprumutul pe 13 ani in care majoritatea platilor au fost amanate pentru 8 ani iar termenul de gratie de 5 ani.

 

Ma intreb de ce oficialii romani invoca lipsa banilor in cazul unei achizitii de avion multirol, cand potrivit exemplului de mai sus banii necesari pentru tranzactie provin dintr-un credit furnizor care acopera 100% din valoarea tranzactiei, cu o perioada de gratie de cativa ani, rata similara cu creditele oferite de instituiile internatioanle  si investitii din offset de peste 100% pe o durata de maxim 10 ani, investitii care probabil vor genera singure banii pentru plata ratelor creditului?! In aceasta situatie nu Romania este cea care trebuie sa gaseasca finantarea ci furnizorul de echipamente, la rate mult mai bune decat posibilitatile actuale ale Romaniei de a se imprumuta pe piata internationala. Iar de aceasta data ar fi vorba de un credit foarte avantajos care sa mearga 100%-170%(cu offset) in investitii economice si nu in campanie electorala, gauri la bugetul de stat si borduriade!   Adica singurul tip de indatorare pe care Romania al trebui sa si-l permita!

Am intalnit pareri care sustin ca ulterior, dobanda creditului american ar fi fost redusa la zero, prin programul Foreign Military Sales, insa nu am reusit sa verific aceasta informatie.

 

Termenii finaciari ai echipei Saab Gripen au inclus sprijin guvernamental substantial si garantarea creditului de export, un consortiu de banci europene propunand o oferta conjugata de 100%, pe durata de 15 ani la o rata de 4,5%.

Partea franceza a oferit pentru Dassault Mirage 2000 un credit in proportie de 85% din valoarea contractului, iar mai tarziu de 100%, la o rata de 3,4% si o durata de 15 ani.

 

De notat ca intregul proces de achizitie al F16 polonez, desi se dorea initial unul transparent, a fost considerat in final ca lipsit de transparenta si a fost bantuit de scandaluri de coruptie, mai multe scandaluri iesind la suprafata in anii respectivi, in special legate de achizitii militare si vanzarea de informatii secrete catre concurentii la achizitii.

 

 

Offsetul oferit

Polonia a elaborat o legislatie de offset deoarece avea nevoie de dezvoltarea industriei sale, in special cea militara, accesul pe noi piete a produselor poloneze, transferul de tehnologie moderna, cresterea potentialului de export, incurajarea cercetarii, dezvoltarea universitatilor si centrelor de cercetare-dezvoltare si crearea de noi locuri de munca, in special in regiunile cele mai afectate de somaj.

 

Oare nu acestea ar trebui sa fie si prioritatile permanente ale statului roman, care este dator sa gaseasca parghiile financiare, legislative, politice si diplomatice cele mai adecvate?!

 

Initial, offsetul solicitat era stabilit la 100% din valoarea achizitiei, pentru afaceri militare de peste 5 mil. Euro, insa in 2002 comitetul de evaluare a cerut ca acesta sa depaseasca 100%, acordand bonusul de 15 puncte producatorului care va depasi pragul respectiv. Contractul de offset trebuia semnat la cel mult 60 de zile de la semnarea contractului de achizitie, iar perioada de aplicare nu putea depasi zece ani.

In aceste conditii, oferta americana a fost prima clasata, fiind considerata cea mai simpla si de incredere: offsetul francez era de 3,8 mld. euro, cel suedezo-britanic de 7,5 mld. euro iar cel american de 9,8 mld. dolari. De asemenea, cifrei de offset i s-a aplicat un coefficient de multiplicare, dupa formula matematica descrisa in RFP:

 

Valoare offset = Valoare nominala X Multiplcator

 

Unde multiplicatorul varia intre 0.5 si 2 sau 2 si 5 (aplicabil in cazul interesului economiei, al securitatii nationale sau al apararii statului). Spre exemplu, in cazul unei oferte de offset de 12 mld. depuse de un competitor, partea poloneza o evalua la 7 mld.

 

Penalitatile in cazul neindeplinirii obligatiilor de performanta ale offsetului, nivelul de penalitate urca la 100% din valoarea obligatiilor de offset neachitate, cazul Poloniei fiind deosebit deoarece in majoritatea legislatiilor existente la nivel mondial penalitatile se situeaza la maxim 10%. Exista si un mecanism de sprijin in cazul unor circumstante dificil: schimbarea mediului de afaceri, faliment sau conditii financiare dificile, caz in care planificarea, valoarea sau performanta offsetului puteau fi schimbate.

In acelasi timp, valoarea offset-ului direct nu putea fi sub jumatate din totalul contractului de offset!

 

Lista principalilor furnizori de offset pentru Polonia:

No.

Foreign Supplier

Issue

Date Signed

Value (inclusive of multipliers)

1

EADS Construcciones Aeronáuticas (Spain)

Delivery of C295M transport aircraft for Polish Air Force

28 Aug 2001

$212.04M

2

GEIE Eurptorp (France)

Delivery of light torpedoes for Polish Navy

13 Dec 2001

€26.99M

3

THALESNederlandB.V. (Netherland)

Delivery of systems for ORKAN-class ships for Polish Navy

21 Dec 2001

€76.28M

4

Lockheed Martin Corporation (USA)*

Delivery of F-16 fighters for the Polish Air Force

18 Apr 2003

$6.028B

Oferta de offset a Dassault era estimata la 82%, 3,8 mld. dolari, in timp ce estimarea poloneza era de 2,1 mld. dolari, din care 65% era destinat domeniilor military si aero-spatial: asamblarea avioanelor Mirage urma sa se faca in uzina PZL de la Mielec; uzinele Mielec si Swidnik urmau sa fie furnizori exclusivi de piese pentru Mirage2000; Swidnik urma sa mareasca numarul de piese produse pentru jet-ul de afaceri Falcon si pentru prizele de aer de la Rafale; Dassault se oferea sa ia parte la programele PZL I-22 Iryda / Iskra 2 si sa asigure comenzi uzinelor de motoare si hidraulica Kalisz si Rzeszow.

Propunerea suedezo-britanica Saab-BAE de offset, de 7,48 mld. dolari si un pret al achizitiei de 3,15 mld. dolari, a fost initial estimata ca fiind cea mai generoasa chiar si tinand cont de rezultatul folosirii multiplicatorului de ajustare, suma finala evaluata de polonezi urcand la 4,7 mld. dolari. Se avea in vedere asamblarea finala a JAS-39 Gripen in Polonia, cu crearea a apoximativ 50.000 de locuri de munca directe si indirecte precum si furnizarea unor subansamble de catre uzinele Mielec si Swidnik. Alte investitii se indreptau catre ETC-PZL Aerospace Industries, constructori de simulatoaresi WZL-2 pentru un centru regional de mentenanta in colaborare cu Saab Aerotech Telub.

Varianta de offset propusa de Lockheed-Martin se cifra la 9,84 mld. dolari pentru o achizitie de 3,58 mld. dolari, polonezii cerand ca minimul de offset considerat 100% sa fie in acest caz 6,03 mld. dolari, ca valoare dedusa prin aplicarea coeficientului de multiplicare. Astfel offsetul a ajuns la 170% din valoarea programului, cel mai mare acordat vreodata. Presedintele Business Development la Lockheed Martin, Mac Stevenson, declara” Am oferit un procentaj de offset Poloniei mai mare decat am oferit vreodata oriunde altundeva in lume.” Doar 61% din totalul propunerii de offset a fost aprobat de comitetul polonez pentru offset, cu 104 angajamente din care 49 implicand investitii de offset indirecte.

 

Guvernul american, spre deosebire de celelalte state, nu a participat la finalizarea acordurilor pentru offset, ceea ce a cauzat consternare partii poloneze. Insa polonezii au cautat fara incetare sa atraga guvernul american in aceasta afacere, fiind negociatori duri si cerand ca statul american sa garanteze ca Lockheed Martin isi vor indeplini obligatiile de offset. In mai multe ocazii, negocierile au fost la un pas de derapaj, polonezii fiind acuzati a fi interesati mai mult de forma acordului decat de substanta sa. In paralel, oficialii polonezi se intreceau in propuneri de investitii astfel incat principalii beneficiari sa se afle in propriile circumscriptii politice.

S-a ajuns la asemenea tensiuni in negociere incat afacerea secolului pentru polonezi parea sa ameninte viabilitatea Lockheed-Martin, iar ambasadorul SUA a intervenit punandu-si la dispozitie biroul sau pentru a ajunge la o solutie care sa satisfaca atat pretentiile polonezilor cat si necesitatile imediate ale Lockheed-Martin. Astfel, pentru detaliile finalizate la 18 aprilie 2003, la ora 4 dimineata, acordul de offset a fost semnat la amiaza, in aceeasi zi. Solutia finalizata prevedea o reducere a offsetului initial oferit de Lockheed-Martin, compensata de o esalonare avantajoasa pe o perioada de 10 ani.

Si cu toate acestea, nu factorul economic a fost cel care i-a sedus pe polonezi sa aleaga F16 si contractul cu Lockheed-Martin!

Lockheed-Martin Offset Investments inPoland

Number

Name of Offset Project

Offset Provider

Offset Recipient

1

1-100

Development of a nation-wide professional, mobile radio link system on the TETRA standard

Motorola, Inc.

ZR Radmor S.A., Gdynia, ComputerLand S.A., ProkomS.A.

2

1-105

Support in attaining FAA certification and in selling the M-28 and M-18 aircraft on the North and South American markets. Development of programs for derivative-type aircraft. Cooperation in the area of parts assembly for other types of aircraft manufactured by PZL Mielec

Addison Equipment Company; AvCraft Aviation

Polskie Zakłady Lotnicze sp. z o.o., Mielec

3

1-107

Technology transfer with exclusive rights for manufacturing of air turbines for the domestic market and for export, with the goal of attaining EU norms

Winvid, Belgia

CNPEP Radwar S.A., Warsaw PZL-Świdnik S.A., Świdnik

4

1-110

Capital injection for the restructuring and modernization of WSK PZL-Rzeszow S.A. and the purchase of goods and services

United Tech Corp, Pratt & Whitney,East Hartford,CT,USA

WSK PZL-Rzeszow S.A., Rzeszow

5

1-112

Creation of aMaterialResearchCenterat the Air Institute

United Tech Corp, Pratt & Whitney,East Hartford,CT,USA

Instytut Lotnictwa,Warsaw

6

1-114

Purchase of aircraft parts from Polskie Zakłady Lotnicze Sp. z o.o.

United Tech Corp, Pratt & Whitney,East Hartford,CT,USA

Polskie Zakłady Lotnicze Sp. z o.o.,

Mielec

7

1-115

Modernization of Military Air Facility No. 4 in order to make possible the conducting of engine tests of the F-100-PW-229 engine

United Tech Corp, Pratt & Whitney,East Hartford,CT,USA

Wojskowe Zakłady Lotnicze Nr 4, Warsaw

8

1-132

Purchase of aircraft components fromPZL-ŚwidnikS.A.

Textron (Cessna Aircraft)

PZL-Świdnik S.A., Świdnik

9

1-133

Purchase of aircraft components from Polskie Zakłady Lotnicze Sp. z o.o.

Textron (Cessna Aircraft)

Polskie Zakłady LotniczeSp. z o.o., Mielec

10

1-134

Purchase of helicopter components fromPZL-ŚwidnikS.A.

Textron (Cessna Aircraft)

PZL-Świdnik S.A

 

 

Finalitate si urmari

 

Formarea a 49 de piloti polonezi era inclusa in contractul de achizitie al Lockheed-Martin, training-ul continand:

  • cursuri de limbaj specific, proceduri si academie (cu durata 5-7 luni) la Defense Language Institute at the Lackland Air Force Base in San Antonio-Texas,
  • zboruri pe T38 Talon si simulator (pentru 6 luni) in cadrul 560th Flying Training Squadron/ 12th Flying Training Wing US Air Education & Training Command de la Randolph AFB in San Antonio-Texas/ Tucson Air National Guard (ANG) Base-Arizona / Vance AFB, Laughlin AFB, Columbus AFB si Moody AFB
  • abia apoi formarea propriu-zisa pe F16 si tactici specifice (13 luni, cu cate 80-100 de ore de zbor) in cadrul 195th squadron – 162nd Air National Guard Fighter Wing Arizona.
  • 6 dintre piloti au primit cursuri pentru instructori de zbor a cate si 120 de ore fiecare.

 

Cursurile au inceput in mai 2005, cu primul lot de 7 piloti polonezi, costul unui antrenament pentru pilot fiind de 1,8 mil.$ iar al unui instructor de 3 mil.$.. Planul prevedea formarea a unui total de 72 de piloti polonezi, din care ultimele generatii sa fie pregatiti in Polonia, la PLAF Academy din Deblin.

 

Formarea personalului tehnic pentru mentenanta aparatelor F16 a continut 31 de cursuri diferite, scopul fiind formarea a 1100 de specialisti (710 pentru Poznan – Krzesiny, 400 pentru Lask), inclusiv instructori de laPLAF Academy din Dęblin,  reprezentanti ai Cartierului General al Fortelor Aeriene Poloneze, si specialisti din Military Institute of Technology din Varsovia si din Polish Military Institute of Aviation Technology.

 

Pentru acomodarea noului multirol, bazele aeriene de la Poznan -Krzesiny si Lask au suferit modificari serioase, finantate din rezerva de stat, bugetul national, fondul NATO pentru 7 baze din programul NSIP si bugetul ministerului apararii, la un cost estimat de 1 miliard de zloti. Baza de la Poznan a fost modernizata, incepand din 2001, cu: drumuri si piste (2,5km) din beton special si invelis asfaltic, de 10 metri latime, hangare (cel mai mare avand 115×45 m si 47.000 mp si putand adaposti 8 avioane), instalatii de ventilatie, incalzire, alimentare cu combustibil, modernizarea si extinderea instalatiilor de interventie a pompierilor, extinderea turnului de control – ATC “Tower”,  laboratoare, sisteme meteo, un nou sistem de iluminat al pistei, cladire cu simulator de misiuni, de escadrila si de catapultare, logistica, plus alte cladiri, facilitati si vehicule pentru deservirea aeroportului. In total au fost construiti 600.000mp de beton anti-derapant, 350.000mp de suprafete beton B40, 115.000mp de suprafata bituminoasa si aproximativ 500.000mp de suprafata acoperita cu iarba.

Baza 31 AFB de la Poznan –Krzesiny trebuia echipata cu 32 de aparate F16, adica escadrilele 3 si 6 de vanatoare, iar celelalte 16 aparate urmau sa echipeze escadrila a 10-a de vanatoare de la baza 32 AFB Lask.

Dupa testele de conformitate efectuate cu primul F16 polonez (nr. 4040) la Edwards AFB, calendarul livrarilor a fost urmatorul:

  • 2006 11 08:  F-16C 4044 + F-16C 4043
  • 2006 11 09:  F-16D 4077 + F-16C 4042
  • 2006 12 14:  F-16C 4045 + F-16D 4078 + F-16C 4046 + F-16D 4079
  • 2007 02 03:  F-16C 4047 + F-16C 4048 + F-16D 4080
  • 2007 03 29:  F-16C 4049 + F-16C 4050 + F-16C 4051 + F-16D 4081
  • 2007 05 24:  F-16C 4052 + F-16C 4053 + F-16D 4076 + F-16D 4082
  • 2007 07 26:  F-16C 4054 + F-16C 4056 + F-16C 4055 + F-16D 4083
  • 2007 08 23:  F-16C 4057 + F-16C 4059 + F-16C 4060 + F-16D 4084
  • 2007 11 21:  F-16C 4059 + F-16C 4062 + F-16C 4063 + F-16D 4085
  • 2007 12 12:  F-16C 4041 + F-16C 4061
  • Februarie 2008:  4063, 4064, 4065, 4085/4086;
  • Aprilie 2008: 4040, 4066, 4067/4087;
  • August 2008: 4068, 4069, 4070, 4071;
  •  Decembrie 2008: 4072, 4073, 4074, 4075.

 

De retinut ca primii piloti polonezi capabili sa zboare pe F16 au fost apti de serviciu abia in iunie 2006, la mai mult de 3 ani de la semnarea contractului.

Primele avioane au fost livrate abia in noiembrie 2006, deci la 3 ani si jumatate dupa contract. In consecinta, Romania daca ar semna achizitia in iunie 2012, abia la sfarsit de 2015 ar avea primii piloti activi pe F16.

 

In aceasta situatie, ar trebui avut in vedere un plan de rezerva pentru aproximativ 12 aparate F16 second hand, cu mai multe duble, care daca vor fi disponibile in urmatorul an si jumatate – doi, sa putem demara mai repede zborurile cu F16, inainte ca MIG-urile 21 sa ramana la sol. O varianta ar fi ca cea propusa de SAAB, de a oferi rapid cateva aparate in uz, de imprumut, pana cand vor sosi cele contractate.

 

 

Lectii pentru Romania

 

Cazul Poloniei, cu achizitia in valoare de 3.5 mld dolari a 48 de aeronave de lupta identice cu ce dorim si noi sa cumparam, potrivit declaratiilor oficialilor romani, avea potentialul de a crea prin offset, pe o durata de 10 ani, 50.000-60.000 de locuri de munca in industrie de tehnologii inalte plus industria orizontala, de sprijin (furnizori), toate in Polonia. Pentru Romania, probabil ca la o suma echivalenta a investitiilor, numarul locurilor de munca ar trece de 60.000, iar acestea ar putea fi create in zonele cele mai defavorizate ale Romaniei. Foarte importanta este si contributia acestor locuri de munca de inalta calificare la PIB-ul Romaniei .

 

Resursele pentru a sustine o astfel de achizitie se creaza prin studiu, negocieri, legislatie si fiscalitate adecvate, asa cum se vede si din cazul polonez. Iar cu un credit furnizor la rate intre 2,5% si 5% plus perioade de gratie, pentru a da timp investitiilor sa devina productive,  de 3-5 ani, asa cum au fost ofertele in cazul Poloniei,  se poate crea  prin offset industria care va plati achizitiile intr-un termen de maxim 15 ani.

Important este sa putem produce, pe nisele pe care le avem, arme si tehnologie de calitate acceptabila si la preturi mai bune decat importul, sprijinid si cresterea PIB. Intr-adevar, nu vom putea produce noi totul, dar putem avea anumite parti ale procesului de productie in tara. Polonia s-a tehnologizat prin offset si are linie de asamblare de motoare (si productia unei parti mici din piese) de avion, asambleaza elicoptere Sikorsky si isi permite cu tehnologia respectiva sa-si modernizeze propriile elicoptere PZL – W3 Sokol. De asemenea au investit in modernizarea altor sisteme de arme precum si in universitati si centre de cercetare, domenii in care si Romania ar avea nevoie de actiuni similare

 

Intr-adevar, in acest moment armata Romana nu-si permite arme de top, F16 nefiind un avion de top, insa avem nevoie de o combinatie eficienta a inzestrarii, obtinuta majoritar prin implicarea industriei autohtone, astfel incat armata romana sa reprezinte o forta care sa fie suficient de puternica incat sa descurajeze orice actiuni ostile.

 

In acest context, pe langa maximizarea offset-ului este foarte important ca macar acel minim de 20% din el sa mearga in tehnologizarea, competitivitatea, licentele sau infuzia de capital in scopul privatizarii sau al joint-venture-ului a ceea ce a mai ramas din industria noastra de aparare si cea aeronautica. Repet, acest tip de credit orientat catre dezvoltare si industrializare este singurul tip de imprumut pe care statul roman ar trebui sa-si permita sa-l facain urmatorii ani!

 

Si inca un lucru de retinut – necesitatile armatei romane sunt determinate de realitatea din jur si contextul geopolitic si mai putin de luptele politice interne, coruptia, demagogia si incapacitatea guvernantilor de a urma o strategie coerenta pe termen lung pentru Romania!

 

Cert este ca daca nu rupem acest cerc vicios al pomenilor electorale si al aparatului bugetar supradimensionat, asa cum au reusit georgienii, viitorul Romaniei nu arata prea bine.

 PS

 

Si din nou, Polonia se pregateste de o achizitie importanta, de 1 mld. $, pentru achizitia unor elicoptere de transport noi, dintre care 26 de aeronave, intr-o prima faza, pentru Fortele Terestre, Navale si Aeriene poloneze, pentru a intra in uz in 2017. De asemenea, fortele aeriene vor primi 3 elicoptere pentru cautare-salvare in lupta (Combat Search And Rescue).

 

Sikorsky, care deja produce S70i in uzinele PZL Mielec pe care le detine, si Agusta-Westland, care au cumparat deja PZL Swidnik – producator al elicopterelor Sokol, sunt principalii concurenti pentru acest contract. Concurentul lui S70i este Agusta Westland AW 149.

De asemenea, Eurocopter, care a vandut 23 de aparate civile pentru serviciul aerian medical de urgente, a intrat in competitie, putand oferi Puma/Cougar si probabil EC275 pentru fortele aeriene si navale.

Cea de-a patra companie interesata ar putea fi NH Industries, joint-venture intre AgustaWestland, Eurocopter si Fokker. Deocamdata au ales sa nu intre in competitie cu una dintre companiile mama, insa ar putea oferi polonezilor elicopterul NH-90.

In prezent, Polonia opereaza o flota de Mi-2, Mi-8, Mi-17 si 29 de elicoptere MI-24, alaturi de 30 de bucati W3 Sokol, modernizare MI-2 produsa local de PZL-Swidnik,

 

Sursa:

http://defense-update.com/20120513_polish_helicopter_modernization_program.html

 

Cu respect,

Marius Zgureanu

 

 

Brazilia se apropie de Rafale

Standard

Surse guvernamentale braziliene declara ca incheierea unei afaceri cu Dassault pentru Rafale sunt din ce in ce mai serioase. Astfel programul brazilian pentru un nou avion multirol se orienteaza, se pare, tot spre proaspatul laureat in MMRCA-ul indian.

Tot pe surse, motivele unei astfel de alegeri ar fi urmatoarele:

  1. Incheierea afacerii in India ar presupune ca Rafale va fi viabil pentru mult timp, ba poate acum francezii isi permit chiar o scadere de pret, pe ideea volumului
  2. Neincrederea Braziliei (dupa o indelungata experienta, probabil) in transferul, fara restrictii, de tehnologie, in cazul avioanelor americane, aici F/A 18 era cel vizat.
  3. Iar in acest context, nici francezii, nici americanii nu au comentat cele doua puncte de mai sus.

Mai mult, surse apropiate de Presedentia Braziliei, au comentat anonim ca termenii oferit de Dassault ar fi cei mai avantajosi pentru pentru Tara Cafelei, in competitie cu ceilalti doi finalisti: Boeing cu F/A 18 si Saab cu Gripen E/F.

Desi Rafale parea favorit de ceva timp in Brazilia, sansele sale de a castiga erau torpilate de neincrederea partii braziliene in viitorul unui aparat care nu avea nici un contract extern. De asemenea mai exista si problema viitorului dezvoltari Rafale, al aducerii lui la zi cu tehnologia si a posibilitati de transfer tehnologic al unui capat de linie, asta in varianta in care Rafale nu ar fi fost exportat.

Valoare afacerii este estimata la aproximativ 4 miliarde de dolari pentru 36 de aparate, insa valoarea contractului ar putea creste simtitor in viitor.

Insa preocuparile Braziliei au disparut in momentul anuntului facut de India. Ca o masura a intersului manifestat de brazilieni pentru Rafale, saptamana trecuta Ministrul Apararii, Celso Amorim, a zburat de urgenta la New Delhi pentru a vedea conditile contractului si pentru a sta de vorba cu partea indiana.

The India deal changed everything,” a declarat o sursa braziliana. „With India’s decision, it’s now very likely the Rafale will be the winner here.”

Tot din Brazilia vine si informatia ca Dassault ofera cea mai buna afacere atat in ceea ce priveste aparatul in sine, cat si (foarte important din puctul brazilian de vedere), cel mai bun transfer tehnologic.

Asadar 2012 se arata a fi anul Rafale, atat in ceea ce priveste prezentul, dar mai ales in ceea ce se arata in viitor.

Sursa: Xairforces

 

In acelasi timp Americanii vin cu o oferta surprinzatoare pentru Brazilia

O schimbare de noroc

Standard

Câte schimbări pot avea loc într-un an! În urmă cu vreun an, o privire asupra pieței de avioane de vânătoare ar fi condus la niște concluzii generale: consorțiul care produce Typhoon o ducea bine, bucurându-se de poziții bune în mai multe programe de export, chiar dacă nu apăruseră comenzi noi; 2011 părea să fie „anul Rafale”, cu ceea ce păreau a fi contracte ușoare cu Brazilia și Emiratele Arabe Unite; Boeing părea să aibă șanse bunicele cu F/A-18E/F; Lockheed Martin se afla într-o poziție delicată cu JSF, dar părea că urmează să își revină în 2012-2013; iar Saab părea sortită eșecului cu Gripen, ratând mai multe programe de export. Dar Saab a crescut în ultimele luni cât alții în câțiva ani și pare că va fi un jucător important în viitor, prin intermediul Gripen.

Semnele că Gripen se bucură de o schimbare de noroc sunt simple:

  • Succesul înregistrat în Elveția;
  • Faptul că Brazilia încă reprezintă un punct de interes.

Au existat și diverse comentarii răutăcioase, venite în special din partea țărilor care au pierdut în Elveția, cum că singurul motiv pentru care Gripen a câștigat este prețul său scăzut. Cu alte cuvinte, faptul că Gripen este un avion mai ieftin înseamnă că este mai puțin capabil. Iar prețul nu contează deloc în climatul economic prezent și viitor? Asta în ciuda faptului că, dintre toate ofertele venite din partea statelor din Europa, planurile de îmbunătățire ale Gripen sunt cele mai dezvoltate, în special în ceea ce privește sistemele de tipul radarelor AESA. După cum Defence Analisys a mai spus și în trecut, Gripen s-a descurcat foarte bine în Libia și mai degrabă a impresionat decât a dezamăgit.

Luând toate aceste aspecte în considerare, se poate observa de ce Brazilia s-ar orienta către Gripen. De ce o țară care riscă să intre în recesiune ar dori să cumpere avioane de vânătoare mai scumpe în loc să cumpere unele mai ieftine? Dintre Rafale, F/A-18E/F și Gripen nu poate exista decât un câștigător în materie de costuri. Și totuși, pentru mulți este încă dificil să își imagineze Gripen ca fiind o ofertă mai puțin sofisticată. Singurul criteriu pe care Gripen l-ar „pica” este capacitatea de alimentare cu combustibil și, prin urmare, raza de acțiune. Însă aceasta nu este o problemă ce nu are rezolvare, în prezent desfășurându-se lucrări pentru a o corecta.

Întorcându-ne la elementul-cheie al Gripen, prețul scăzut, ne întrebăm de ce această perioadă, în care din ce în ce mai multe țări se confruntă cu bugete de austeritate, nu ar reprezenta un boom pentru exportul acestui avion de vânătoare? Să ne gândim la statele mai mici din Europa care trebuie să își modernizeze forțele aeriene, în special cele care încă mai folosesc echipamente din perioada sovietică: au nevoie urgent de echipamente moderne, însă nu la orice preț. Astfel că Slovenia, România, Bulgaria, Slovacia, Croatia ar trebui văzute ca potențiali cumpărători de Gripen. Aceste țări au nevoie de un avion compatibil cu NATO (bifat), avansat (bifat), ce poate fi modernizat (bifat), ce este ușor de integrat (bifat), este ușor de întreținut (bifat) și are un preț foarte bun (bifat).

Dacă Saab ar mai arunca câteva „momeli” de genul acesta, atunci ar fi șanse mari ca Gripen să obțină o greutate strategică ce ar face ca ideea de a deține Gripen să fie foarte atractivă. Iar dacă ar exista un grup de utilizatori de Gripen format din mai multe țări, posibilitatea de a împărți costurile de modernizare devine și mai realistă.

Lisbeth Salander

Sursa (extrase) dintr-un articol: defenceanalysis

Comentariu RoMilitary.

Mergand mai departe cu logica celor de la defenceanalysis, se pare ca si ei au aceeasi parere cu cea exprimata pe RoMilitary, in articolul De ce a castigat Gripen in Elvetia . Usor de zis ca Saab-ul a luat caimacul in Tara Cantoanelor doar si numai datorita pretului oferit! O achizitie de o asemenea amploare nu se face doar pe criteriul pretului mai mic din mai multe motive! Unul ar fi ca nici o tara serioasa, iar Elevetia chiar este, nu-si permite dotarea armatei low-cost, mai ales daca are cu ce. Un al doilea motiv ar fi ca datorita sumelor enorme vehiculate in astfel de afaceri, offset-ul devine foarte important, mai ales intr-o perioada de criza economica.

De asemenea transferul tehnologic trebuie sa fie facut cu tehnologii noi si care pot fi pe viitor dezvoltate. Asa ca trebuie sa concluzionam ca: raportul calitate-pret nu este totuna cu pretul cel mai mic, defapt neavand nici o legatura. Poti sa cumperi un avion foarte scump, dar beneficile dobandite de pe urma lui (exploatare militara+offset) sa-ti aduca un raport calitate-pret, mult superior unui avion ieftin si cu tehnologie slaba.

De fapt nici nu putem discurta despre pret in lipsa informatilor oficiale, despre suma discutata si despre pachetul de offset oferit, despre transferul tehnologic hotarat, etc.

Ramane ca atunci cand toate datele achizitiei vor fi publice, cand partile se vor fi inteles asupra tuturor punctelor aflate in discutie, sa incercam sa analizam oferta Gripen si sa concluzionam, daca Elvetia a ales cu gandul doar la bani, sau poate au privit in viitor si le-a placut ce au vazut!

Daca eu as fi Mos Craciun II

Standard

Daca eu as fi Mos Craciun ce as aduce Armatei Romane, in asa fel incat nu numai sa fie foarte moderna si puternica, dar procesul de dotare sa fie un bum extrordinar pentru intreaga economie romaneasca? Adica sa ne si dotam, iar in acelasi timp, sa devenim si o tara mai bogata?! Sa ne dotam la superlativ, dar pe banii lor, si cum noi suntem saraci, sa facem in asa fel incat ratele la armamentul cumparat sa fie mai mici decat taxele si impozitele platite  prin offset-ul realizat, incat sa avem si profit?!

Putem face o asa mare minune, ca dintr-o campanie de inarmare cum nu a fost alta pe pamantul Romaniei, sa ne alegem cu o superarmata, o supereconomie si cu o gramada de bani?! Bre stiu ca suna a reclama la jocuri tip Caritas, dar credeti-ma ca este atat de usor incat orice student  la finante de anul II, bine pregatit, stie raspunsul…

Sa va spun cum:

PARTEA I: BANII

Aici lucrurile sunt atat de simple incat nu prea am ce sa spun, altceva decat ce am scris de atatea ori! Raspunsul pentru gasirea fondurilor necesare dortarii la nivel de top a Armatei sta in doua cuvinte mari si late: CREDIT FURNIZOR!!!

Acest sistem de finantare obliga vanzatorul, producatorul armamentului, sa vina pe langa oferta propriuzisa de hardwere si cu o banca sau consortiu bancar care sa asigure finantare. Bineinteles ca se poate opta si pentru oferirea de garantii da catre statul-mama al constructorului pentru obtinerea de catre Romania a unui credit sindicalizat de pe piata libera la o dobanda egala practic cu dobanda la care se imprumuta tara-mama a furnizorului de armament.

Un exemplu in acest sens ar fi tancurile. Daca vom cumpara/coproduce tancuri germane, am putea primii un imprumut la o dobanda de maximum 2,5-3% in euro, Germania imprumutandu-se acum cateva luni cu sub 2% de piata libera. Si acesta este doar un exemplu. Practic problema finantarii nu poate fi pusa decat daca esti extrem de idiot sau politician roman. Sinonimia termenilor poate fi observata cu ochiul liber. Asadar avand banii asigurati mergem mai departe!

PARTEA aII-a: RAMBURSAREA RATELOR LA CREDITE SI DEZVOLTAREA ECONOMICA A ROMANIEI

Pai nici aceasta parte nu este foarte dificila. Cine zbiara ca Romania este saraca si nu-si poate permite sa cumpere…avioane, sa zicem este un biet idiot! Respectivul ar trebui de fapt sa spuna ca Romania este condusa de imbecili si de aceea nu-si permite nici avioane de lupta, nici autostrazi, nici industrie, nici un nivel de trai decent!

Pantru ca acesta este adevarul, lipsa banilor fiind un lait motiv, de la revolutie incoace, pentru incapacitatea si incompetenta clasei noastre politice!

Astfel, daca am fi si noi condusi de oameni normali problema banilor nu ar mai exsita. Lucrurile sunt foarte simple! Pentru fiecare producator de armament de la care Romania doreste sa cumpere ceva, se poate gasi o nisa economica pe care sa-l pui s-o dezvolte! Cati kilometri de autostrada credeti voi ca se pot face din 7-8 miliarde de euro, bani care ar trebui bagati numai in aviatie?! Probabil ca daca respectivii kilometri de autostrada ar fi construiti de un privat pe banii lui (parteneriat public-privat)… ar iesi destul de multi, undeva la 900-1000 km. Surplusul la PIB adus de o astfel de investitie ar fi serios si de lunga durata. Autostrazile sunt investiti multiplicatoare, care in 10 ani pot aduce la buget, prin taxe si impozite generate de afacerile deschise pe langa autostrada, de economiile facute de transportatori, de alte investiti conexe, etc, etc, de 4-5-6 ori bani investiti. Suna neverosimil?! Va asigur ca doar in limba romana suna asa. In germana, engleza, franceza suna…normal!

Bumul economic al Germaniei in anii “30 si cel al SUA in anii ”50 s-a bazat pe un program mare de constructie de autostrazi… Program care a dus ambele tari intr-un varf industrial nemaivazut.

Daca am dota armata la un nivel 20-25 miliarde euro in 10-15 ani, am avea din offset investiti echivalente in ramuri economice alese de noi. Offset-ul este reglementat la 80% din contract, de legea romana si la maximum 100% de UE, dar negocierile pe sub masa, in astfel de contracte, se pot face fara probleme.

Ganditi-va ce ar insemna o intrare de 10 miliarde de euro in dezvoltarea agriculturii eco si industriale! In exploatatii mari agricole, in depozite de unde produsele romanesti ar putea, in sfarsit, sa domine supermarket-urile, in irigatii, etc! Incercati sa va inchipuiti cum ar arata industria romaneasca daca s-ar injecta 7-8 miliarde numai in ramuri care aduc o prelucrare inalta a produselor, adica numai in industria inalt tehnologizata. Cum ar arata salariile intr-o industrie care ar produce in Romania bunuri de consum cu adaos mare de inteligenta!? Ce taxe si impozite si ce consum individual ar genera salarii decente in ramuri industrial inalt tehnologizate?!

Marele avantaj al timpurilor pe care le traim, pentru ca in orice lucru rau sta si un bine, este foamea foarte mare a tuturor producatorilor de armament. Peste tot se taie din buget in general, si din cele ale apararii in special, se micsoreaza comenzile, se intarzie livrarile, absolute peste tot. Acum chiar ca ar fi momentul sa intram puternic, pentru ca am avea o pozitie de negociere extreme de solida, acum ei sunt cu spatele la zid. Astfel am putea impune destul de punctual unde si catre ce ramura sa mearga preponderent sumele din offset.

Ceea ce propune SAAB, ar propune orice companie, numai sa-si vanda produsele, iar pe de alta parte si tarile mama ale producatorilor ar fi foarte interesate sa spijine o oferta cat mai buna. Au si ei locuri de munca de aparat, taxe de colectat, si pana la urma ar castiga bani frumosi intr-o vreme deloc prielnica afacerilor. De asemenea banii necesari nu ar fi problema noastra, ci a companiei furnizoare.

Cine plange crezand ca nu vom putea sa achitam ratele, sau ca plata acestora ne va seca bugetul…nu stie ce vorbeste! Investiti cu cap acesti bani ar avea rolul de multiplicatori masivi de PIB, multiplicatori de bunastare. Din taxele si impozitele colectate de pe urma lor Romania ar putea plati ce are de platit si i-ar ramane si profit.

Practic plata ratelor poate fi legata, asa cum a propus SAAB, de nivelul realizat al investitilor respective, de eficenta acelor investiti, adica de o serie de criterii de performanta, prinse in caietul de sarcini al licitatilor de achizitii. Adica: nu-ti faci planul de investitii, sau investitia ta nu intra in parametri economici negociati…nu pupi un leut!

Acum problema economica fiind rezolvata, haideti sa ne destrabalam!

Fortele Terestre

 

Leopard A2 A7, sau TR 150 Bizon II, daca am fi destepti

Leopard A2A6-7, integrat in industria romaneasca, practic o dezvoltare romaneasca pe baza tancului german                                                                                                          –  600 bucati

MLI2000, este obligatoriu sa avem o masina de lupta a infanteriei-600 bucati, in principiu tot cu germani

SAUR-3, asa cum se promite arata bine                                                  –800 de bucati

Artilerie autotractata. ATROM 155                                                          -250 de bucati

Sisteme AA cu raza lunga ASTER 15 si 30

Sisteme AA cu raza scurta si medie VL MICA

Dotarea cu sisteme UAV de la nivel de grupa in sus

Dotarea cu peste 2500 de autovehicule blindate si neblindate, construite in tara de tip Humvee

 

Fortele navale

 

Modernizarea celor doua fregate britanice strict pe rolul lor natural: vanatoarea de submarine rusesti.

Construirea in tara a inca doua fregate mari cu sistem AEGIS incorporat, cu caracteristici stealth, cele mai bune care sunt pe piata.

Construirea in tara a 6 corvete stealth dotate pentru lupta anti-nava si AA.

Construirea in tara a noi vanatoare de mine, nave auxiliare pentru flota.

4 submarine moderne

Submarin tip U 214 apartinand Coreeai de sud, „parcat” langa USS Nimitz

Nave noi cu caracteristici stealth pentru fortele de Dunare.

Elicoptere dedicate si avioane pentru Flota. 12-14 elicoptere in afara celor de la bordul navelor si o escadrila dedicata si specializata de avioane pentru atacul anti-nava si protectia flotei.

2 avioane de supraveghere maritime P-3 Orion sau echivalente.

Baterii de rachete anti-nava mobile cu lansare de pe tarm

Infiintarea a inca unui batalion al Infanteriei Marine.

 

Fortele Aeriene

 

Avioane

36 de aparate Eurofighter Typhoon Tranche III, cu radar AESA si tractiune vectorizata, dedicate in special supramatiei aeriene.

60 de aparate multirole F-16 50/52 sau Gripen E/F, as prefera Gripen E/F.

36-48 de avioane tip LCA trasonice si scoala produse local prin asociere.

8-10 Hercules C-130 J

10 C-27J Spartan pe langa cele 7 care au fost déjà comandate

2 sisteme AWACS

2-3 cisterne aeriene

 

Elicoptere

Reluare contractului pentru constructia in tara a unui elicopter de atac si comandarea lui in cel putin 60 de exemplare. AH-1 Z Viper ramane o variant ca si A-129 Mangusta.

                                                  AH-1 Z Viper

Inlocuirea elicopterelor de transport cu unele rezistente la tirul inamic, cel mai probabil UH-60 Black Hawk in numar de peste 80.

16-20 elicoptere grele de transport CH-53

CH-53

…………………………………….

In mod sigur fiecare dinte voi mai poate adauga cate ceva, poate avea diversi favoriti, insa un program croit in linii mari pe aceste cantitati ar necesita o suma care nu cred sa depaseasca 25 de miliarde de euro. Si chiar daca ar depasi, care sa fie problema atata timp cat fiecare leu cheltuit pe inarmare s-ar transforma in venituri si productivitate economica crescuta?!

Desi acest program poate parea o utopie desfid pe oricine sustine ca nu poate fi aplicat. Daca lasam la o parte vaicareala si ne uitam pe cifre, problema aparenta a dotarii foarte slabe a Armatei, ni se dezvaluie ca fiind de fapt o mare oportunitate de dezvoltare economica si de reindustrializare a tarii, de data aceasta pe baze economice solide si profitabile.

 

SAAB, Gripen oferta economica prinde contur…

Standard

O sansa pentru industria aeronautica romaneasca…

Oferta economica a SAAB, pentru o achizitie Gripen, incepe sa prinda contur! Oferta suedezilor este extrem de serioasa si foarte importanta, mai ales in peisajul economiei romanesti, care este practic dezindustrializata.Se ofera transfer de tehnologie si fabricarea de subansamble ale Gripen NG, la noi, intrarea industriei locale in lantul de productie SAAB.

Implicarea RoAF si a industriei romanesti in dezvoltarea Gripen NG.Producatori romani vizati sunt:Romaero, Aerostar, Avioane Craiova, UTI, se va asigura, fara restrictii, transferul de tehnologie, pentru asigurarea mentenentei si dezvoltarea capabilitatilor industriale conexe.Se asigura accesul, Romaniei la programul de dezvoltare si modernizare al Gripen, inclusiv varianta NG.

Avioanele oferite vor avea sistem GPS si LINK 16, in standard, deasemenea radarul AESA va fi Silex Galileo.In urma simularilor a rezultat un cost cu ora de zbor de 5000 $, aici fiind incluse, suport complet, piese de schimb, consumabile, combustibil si uleiuri…

Deasemenea se vor asigura noi parteneriate industriale intre companiile romanesti si cele din UE si SUA, implicate in program, GE, Raytheon, Honeywell.SAAB ofera o solutie financiara, impartita pe multi ani, cu rate flexibile, in functie de dezvoltarea economiei romanesti si a offset-ului!

Se pare ca de aceasta data chiar este un lucru serios, insa nu putem fi siguri pana la semnare! Hai cu EXPOMIL-ul!!!!!!!!!!!

WW & George GMT

Gripen, ala micu’ al lui SAAB, revine in forta…

Standard

 Gripen revine in forta cu varianta N/G

In ultimele zile, este din ce in ce mai evident ca ceva se intampla cu negocierile romano-americane pentru avionul multirol. Undeva exista o ruptura majora si desi ,configuratie si sistemele ce ar urma sa fie montate pe avioane, s-au definitivat, problema financiara se pare ca nu prea are rezolvare.

In acest context,  SAAB, care de fapt nu a renuntat niciodata la Romania, a venit, pentru a doua oara, cu o oferta pe care as caracteriza-o …extrordinara.Aici trebuie deschisa o paranteza pentru a explica importanta Romaniei, pentru SAAB in special, si pentru regiune in general.Stim déjà de intentia Croatiei si Bulgariei de a-si lega achizitile de avioane de lupta de cea a Romaniei.Motivul este foarte simplu: banii!

Practic, nici Croatia, nici Bulgaria nu vor sau nu pot suporta folosirea si mentenenta unei flote aeriene proprii , fara un partener cu care sa imparta aceste costuri.Cele doua tarii au flote mici, Croatia undeva la 10-12 aparate, iar Bulgaria intre8 si 16 bucati.Problema mentenetei, a instruirii pilotilor si a antrenamentelor comune s-ar rezlova daca si numai daca RoAF va dori Gripen.Daca Romania ar hotari sa achizitioneze F 16, cel mai probabil si celelate doua tarii ar merge pe aceeasi varianta.

In acest context si tinand seama ca SAAB-ul este practic disperat sa vanda, riscand chiar sa fie obligat sa inchida linia de productie, incapatanarea suedezilor are un alt inteles.Deasemenea oferta foarte buna are si ea o alta nuanta.Cu un client mare ca noi plus alti doi mai mici SAAB-ul va putea nu numai sa supravietuiasca, ci chiar sa prospere.

Ultima oferta inaintata Romaniei prevede, pe langa aranjamentul financiar foarte bun, oferirea catre RoAF a Gripen NG.Iar pana la livrarea aparatelor, Romania va beneficia de Gripen C/D sau A/B, pentru antrenament si politie aeriana, din surplusul aviatiei suedeze!

Oferta financiara se duce undeva la 2,7-3 miliarde de euro, bani imprumutati de Suedia la o dobanda foarte mica si cu perioada de gratie.Offset-ul este si el spectaculos, iar returnarea banilor se va face in functie de cresterea economica a Romaniei si mai ales, in functie de implementarea offset-ului.Practic calculele suedeze arata ca Romania ar putea plati avioanele numai din taxele si impozitele generate de investitile SAAB& Co, in tara, in cadrul programului de offset!

Mai mult, Romania va avea acces deplin la tot sistemul Gripen, avand libertatea totala de a integra orice dispozitiv sau sistem de armament doreste, cu orice partener.Iar Gripen N/G va veni cu radar AESA, si are din start o foarte mica amprenta radar.O parte din armamentul integrat va fi chiar cel folosit de MIG 21 Lancer, cu ar fi bomba IR Opher.Bataia pestelui va fi la EXPOMIL-ul din acest an.Acolo ne vom putea da seama, in functie de prezenta SAAB, ce va fi.Poate chiar se semneaza.

Din motivele expuse mai sus, inteleg pe deplin interesul SAAB pentru Romania, ce nu inteleg insa deloc, este dezinteresul SUA si Lockheed Martin, pentru o piata atat de buna…Deocamdata inca se discuta, dar se pare ca Romania nu va accepta oferta financiara a SUA ,sau SUA nu accepta posibilitatile noastre.Este insa foarte clar ca RoAF vrea avioane noi si le vrea repede, pentru ca proiectul de resapare a MIG 21 Lancer nu a fost pornit si sa speram ca nici nu va fi cazul….

WW &George GMT