Arhive pe etichete: nave rusesti

Rusia, paraplegicul periculos al Europei

Standard

Rusia este doar o umbră a fostei Uniuni Sovietice! Slabă economic şi militar, rămasă doar cu atribute de reprezentare a unei super-puteri. Cam la fel ca preşedintele într-o democraţie parlamentară: şeful statului doar pe hârtie, iar semnătura lui este necesară doar formal.

 

Exact astfel se comportă şi Rusia. Să nu uităm că în ultimii zece ani fosta superputere s-a comportat ca un om cu dizabilitaţi, a cărui forţă se manifestă strict în raza de acţiune a cârjei şi bastonului său, fără a avea forţa sau prestigiul să-şi proiecteze viziunea şi vointa mai mult decât atât. Poate ţipa, poate ameninţa sau poate opune dreptul de veto, însa toată lumea ştie că, dacă stai un pic mai departe, nu te poate atinge, în timp ce ceilalţi pot sa-i fure obiectele de prin gospodărie,îi pot dărâma gardul, îi pot bate prietenii.
Rusia nu poate decât ameninţa, urla şi cam…atât, iar odată ce concurenţii săi s-au dumirit că dacă stau în afara razei de acţiune al bastonului, îi pot lua liniştiţi osul dintre labe… Rusia a devenit doar o simplă putere regională, incapabilă să-şi mai proiecteze forţa dincolo de vecinătatea sa cea mai apropiată.

Yugoslavia. Un conflict pe care ruşii, deşi au făcut tot ce puteau , nu au reuşit să-l stăpânească, ba chiar o ţară neînsemnată altădată pentru Imperiu, le-a dat peste nas. România a ridicat atunci avioanele de vânătoare, interceptând un zbor cargo al Federaţiei Ruse, către Serbia! Şi Rusia nu a mai indrăznit să trimită un alt transport. NATO a făcut tot ce i-a dat prin cap, fară ca fosta superputere să poată să-şi apere aliatul, deşi era la distanţă de o ţară de Serbia, nici macar o ţară NATO, România nefiind pe atunci membră.
Cu toată opoziţia Rusiei, americanii au fost stăpâni şi asta chiar în spatele casei foştilor sovietici. Mai aproape de timpurile noastre: opoziţia ivanilor la accederea în NATO a fostelor state –satelit: fiasco total, nici macar o singură tara nu au reuşit să blocheze. Conflictul din Irak, din 2003: eşec total, deşi companiile ruseşti aveau contracte de miliarde de dolari cu regimul lui Saddam. Libia, la fel, un eşec de proporţii!

Lucrurile se schimbă, dramatic chiar, dacă americanii încearca să facă ceva în raza de acţiune a bastonului. Atunci poate ieşi cu sânge! Acolo, deşi cu mari eforturi, schilodul, care este astăzi Rusia, mai poate cu greu să lovească şi să muşte. Dar numai dacă are graniţă comună cu respectiva zonă. Asta, bineînţeles, nu-i opreşte pe occidentali să încerce, să vadă cam cât de lung are Rusia bastonul şi cât de tare loveşte.

Ucraina şi încercarea ei de a se rupe de spaţiul ex-sovietic, prin intrarea în NATO şi UE, precum şi Georgia, reprezintă două exemple, rezolvate însa diferit, de rază a forţei ruseşti. Adică atât te poţi apropia de Ursul Rusesc! În Ucraina, aducerea la ascultare s-a facut economic, folosind interconectarea organică a economiei celor două ţări şi faptul că UE nu s-a hotărât să pună în loc ceva, acel ceva care să compenseze o dislocare abruptă a economiei ucrainene de cea rusă. Vestul ar fi trebuit să ofere Ucrainei o alternativă economică, adică o anumită perioadă să-i ofere ţării es-sovietice soluţii economice perfuzabile, s-o tină în viaţă prin investiţii masive, până când Ucraina, eliberată de stransoarea economică a Rusiei, ar fi putut să meargă pe proprile picioare.
Dar, poate datorită costurilor prea mari, poate datorită caştigurilor viitore prea mici, Ucraina nu a fost considerată profitabilă, nici politic, nici economic. Asta şi datorită faptului că, la Marea Neagră, Occidentul avea deja suficientă forţă prin Turcia, România şi Bulgaria. Ucraina, în acest caz, nu aducea decât necazurile cu Rusia, care nu se justificau. Nu trebuie uitat că şi situaţia internă, în fosta republică unională, era departe de a fi clară, cu o mare minoritate rusofonă, cu o prezentă militară rusă…Una peste alta, mai multe belele, decât avantaje şi aşa Rusia câştigă în Ucraina, mai mult prin neintervenţia Vestului, decât prin acţiunile intreprinse de ea. Câştigă prin neprezentarea adversarului, neinteresat de câştigarea unui „cui al lui Pepelea” în zona occidentală.
Georgia, Gruzia pe numele ei adevarat, este o altă faţă a aceleiaşi probleme. O încercare a Vestului de a lovi crocodilul direct în stomac, o lovitură care dacă reuşea, ar fi îngenuncheat Rusia pentru foarte mult timp. De aici şi reactia extrem de violentă şi disproporţionată a federaţiei. Ruşii au sesizat enormul pericol venit din grefarea unei zone NATO, în inima Caucazului de Sud. O grefă care ar fi putut duce, într-un timp extrem de scurt, la cancerizarea întregii regiuni, din punctul rus de vedere.

Georgia a fost, din punctul meu de vedere, o miza chiar mai mare decât Ucraina, o miza pe care Rusia pur şi simplu nu-şi permitea să o piardă, de aici şi reacţia extrem de dură şi poate cam disproportionată avută. Ruşii au vrut să fie foarte clari, că în zona respectivă vor muri cu oricine de gât! Iar zona respectivă este foarte importantă datorită rezervelor de gaze şi petrol, cât şi din punct de vedere strategic. Caucazul este locul cel mai sensibil, politic, militar şi economic, pe care Rusia îl are astăzi.

Mesajul a fost clar şi fară echivoc: fără Caucaz! Iar Occidentul s-a hotărât să mai astepte, lansând Nabucco, AGRI, alegând practic o încercare de erodare naturală şi cât mai lentă a forţei Moscovei în zonă. Lupta dintre SouthStream şi Nabucco face parte din acest razboi, început în Georgia.
Acum revenind mai aproape de problemele de astăzi, Rusia a pierdut în Libia, este pe cale să piardă şi Iranul, dar eu personal credeam că Siria îi va fi lăsată, ca o mică recompensă pentru Iran. Eram chiar sigur, şi am scris acest lucru, că în Siria lucrurile se vor linisti, Assad îsi va vedea în continuare de problemele sale. Să nu uităm că o escadră rusă a intrat recent în portul sirian Tarus, în frunte cu cea mai puternică navă militară a momentului, portavionul Kuzneţov. Să nu uitam nic faptul că Rusia a trimis Siriei rachete antinavă ultra moderne şi chiar a anuntat că va livra şi avioane noi-noute YAK-130.
Au facut, cum s-ar spune, tot ce le-a stat în putinţă.

Dacă adaugăm şi aportul ruşilor la blocarea oricarei rezoluţii a ONU împotriva Siriei, plus faptul că la un moment dat ştirile din Siria se împutinaseră, puteam trage concluzia că Moscovei îi va fi lăsat un mic premiu de consolare pentru pierderea Iranului. Iar Iranul chiar l-au pierdut, ruşii înapoind Teheranului avansul plătit de acesta pentru sistemele S-300, care ar fi trebuit livrate. Rusia a cedat presiunilor americane şi nu a avut curajul să le livreze.

Dar se pare că Rusia este chiar mai slabă decât pare, atâta timp cât presiunile internaţionale împotriva Siriei au început din nou să crească, în total dispreţ faţă de Rusia. Mai mult decât atât Turcia, până mai ieri un bun prieten economic al ivanlor, este porta-vocea, care reclamă faptul că Rusia este o ruşine a lumii democratice(sic!).“Ceea ce s-a întâmplat la Naţiunile Unite în legătură cu Siria este un fiasco pentru lumea civilizată“, a estimat premierul turc Erdogan, potrivit căruia vetoul tandemului China-Rusia “este un permis de a ucide în mâinile tiranului” sirian, preşedintele Bashar al-Assad.

Limbajul folosit este, diplomatic vorbind, echivalentul unei înjurături de mama! Dar trebuie ramarcat că în ultima vreme Rusia şi Turcia nu mai sunt cele mai bune prietene, problema cipriotă fiind între ele, iar acest lucru se vede clar în ultimele opt luni. Această situaţie ar putea avea legatură şi noua poziţie a Turciei, de tara cu pretenţii geostrategice din ce în ce mai mari. Nu trebuie subestimată nici noua orientare a politicii externe turceşti, de când Erdogan este premier.

O noua retorică, o implicare tot mai mare a ţării în politica zonei sale, chiar o radicalizare în problema cipriotă sau israeliană. Este foarte clar că Turcia îşi doreşte şi se simte în stare să facă mai mult, să fie altceva decât a fost până acum, cel puţin în zona ei geografică. Iar la forţa sa economică şi militară nici nu este de mirat. Este însă serios de gândit şi de observat dacă noua orientare a Ankarei nu va intra în curând în conflict cu UE şi SUA, mai ales pe probleme importante, cum ar fi conflictul arabo-israelian sau Marea Neagră.

Una peste alta avem o fostă mare putere, schiloada acum, care loveste rau, dar numai dacă faci greşeala să intri în raza bastonului ei şi o mica putere regională, dar cu veleitaţi de mare putere regională. Şi mai avem şi Israelul, Cipru, Iranul şi de ce nu Siria, într-un cazan sub care toată lumea pune lemne, însă fiecare speră ca după ce va da în clocot să iasă altceva. Interesele sunt atât de divergente, într-o regiune atât de mica, iar forţa celor implicaţi este atât de mare, încât nimeni nu ştie ce va ieşi, sau altfel spus să ne ferească Dumnezeu de ce va ieşi…

Oricât de mult ne-ar bucura slabiciunea Rusiei s-ar putea să nu fie prea bună. Cu o voce slabă şi fară capacitatea de a face ceva în practică, poziţile asumate de Moscova fac mai mult rau decât bine, stârnind confuzie şi false speranţe. În mod sigur dacă Assad nu era sprijinit de ruşi, nu se ajungea până aici, iar fară sprijinul rus poate nici conflictul deja clocotind din Cipru, nu ar fi avansat atât de mult. O Rusie slabă, dar cu gura mare, poate face mai mult rau dacât o Uniune Sovietică cu adevarat super-putere. Adică ştiai că dacă sovieticii spun ceva, chiar o vor face, pentru că aveau cum şi cu ce, pe când la Rusia…ei bine Rusia dă doar de doi lei speranţă unor oameni care, dacă nu ar avea deloc sperantă, ar fi mai bine pentru toata lumea.

 

Articol preluat de pe: hydepark.ro

Stiri militare

Standard

 

Iranul lanseaza sateliti

Iranul lanseaza al treilea satelit propriu, cica pentru observatii, experimental. „Satelitul Navid a fost lansat cu succes şi urmează să fie plasat pe orbită la o altitudine ce variază între 250 km şi 350 de km„, a anunţat Hamid Fazeli, preşedintele Organizaţiei spaţiale iraniene, citat de agenţia oficială Irna. „Satelitul cântăreşte 50 de kilograme şi a fost trimis cu ajutorul lansatorului Safir„, a adăugat el.

Acum ne putem intreba care este experimentul: satelitul, sau capacitatea rachetei Safir, de a lansa pe orbita o masa de 50 de kg?! Ca de la lansarea de sateliti, la intercontionentale nu mai sunt multi pasi, Iranul detinand in present doar rachete cu raza medie.

Si cum in statul Islamic cam totul se subordoneaza militarilor, sloganul: “Totul pentru front, totul pentru victorie!” ar putea avea conotaii nucleare pentru restul lumii!

 

Sursa: Evenimentul Zilei

 

Incercarea de al da jos pe Assad esuata!

Debka a dat publicitatii, vineri, ( drept ca doar pentru cititorii platitori ) amanunte despre complotul menit sa rastoarne actuala conducere siriana, in frunte cu Bashar Assad. Reamintim ca Damascul ar fi trebuit ocupat de 300 de tancuri, sub conducerea unui comandant de divizie in cursul  zilei de luni sau cel mai tarziu in noaptea de luni spre marti. Debka sustine ca ar fi fost cea mai importanta operatiune secreta de la inceperea ” primaverii arabe ” incoace, generalul rebel avand in spate serviciile secrete ale Statelor Unite, Marii Britanii, Frantei, Turciei, Iordaniei, Arabiei Saudite si Qatarului.

In mod ciudat , informatia i-a parvenit lui Bashar Assad nu din partea serviciilor sale secrete, ci din surse externe prietene, Rusia sau Iran.

Pe alte site-uri se speculeaza ca mai probabil Rusia.

Toti impotriva unuia. Oricum, au mai patit-o si altii. Atata ca Ceausescu nu mai avea nici un prieten.

Asa cum am speculat si in alte articole, de aceasta data Rusia se pare ca este cu arme si bagaje in tabara lui Assad! Flota rusa din apele siriene, transferurile de armament catre Siria, sustinera politica in Consiliul de Securitate si mai nou implicarea la nivel de servicii secrete, pentru sustinerea actualului regim.

In acelasi timp se poate observa o usoara departare de Iran. Daca in cazul Siriei ajutorul rus este palpabil si la lumina zilei, in cazul Iranului acesta este mai mult declarativ, o noua impartire a sferelor de influenta, s-ar putea sa fi avut deja loc!

Si ca lucrurile sa fie si mai clare, Vocea Rusiei anunta ca avansul platit de Iran pentru sistemele de rachete S-300, a fost inapoiat de Rusia

Sursa: Debka file

 

 

Cehia continua cu Gripen

Schimbare: Ministerul ceh al Apararii vrea sa prelungeasca leasingul de avioane Gripen

Licitatia pentru noul avion supersonic pentru armata ceha, care fusese prezentata pana de curand drept o conditie necesara de Prim Ministrul Petr Necas, se pare ca are toate sansele sa fie amanata. Si poate chiar nu se va mai tine deloc. Potrivit unor surse apropiate de guvern, Ministerul Apararii vrea sa negocieze exclusiv de acum incolo cu Suedia, pentru un leasing pe viitor al aparatelor de zbor Jas-39. Procedura sugerata face obiectul unui document confidential, care este discutat in prezent de cabinetul lui Necas. „Procedura propusa este de a discuta mai intai cu Suedia despre conditiile continuarii leasingului, dupa 2015. Guvernul ar trebui sa cunoasca rezultatele negocierilor in termen de sase luni,” au declarat sursele anonime apropiate guvernului. Cabinetul (Ministrului ceh al apararii Alexandr) Vondra se pare ca ar fi fost inspirat de Ungaria.

 

Militari romani se pregatesc in Germania

In cursul lunii ianuarie, 450 de militari au ajuns la centrul din Hofenfels, Germania, pentru antrenamente predislocare in Afganistan. Pregatirea are in vedere conducerea de vehicule tip MRAP, identificare si neutralizare dispozitivelor de tip IED.

Unitatile romanesti se antreneaza in comun cu unitati americane pe scenariul de contra-insurgenta, intr-un mediu care seaman foarte mult cu mediul real de lupta din TO. Mai precizam ca costul antrenamentelor este suportat de Armata Americana, conform intelegerilor aflate in desfasurare.

Sursa: Karadeniz press

 

În dotarea flotei ruse vor intra 8 submarine nucleare

 

Până în 2018, forţele nucleare strategice ale Rusiei vor primi opt submarine purtătoare de rachete „Borei”, pentru care a fost creat complexul de rachete „Bulava”. Două dintre ele, „Iuri Dolgoruki” şi „Aleksandr Nevski”, vor intra în componenţa flotei ruse anul acesta. În decursul următorilor şase ani se va construi câte un purtător de rachete pe an.

FOTO: RiaNovosti

Sursa: Vocea Rusiei

 

 

Noi rachete pentru avioanele de vânătoare de generaţia a cincea

 

Cel mai nou complex de rachete de generaţia a cincea este creat de corporaţia rusă „Tacticescoe Rachetnoe Vaarujenie” (Armament Tactic cu Rachete). Caracteristica complexului este fuzelajul interior unde vor fi amplasate rachete.

Avionul de luptă de generaţia a cincea sau aşa cum este numit PAK FA este un aparat de perspectivă pentru aviaţia militară ce trebuie să apară în cadrul forţelor aeriene ruse peste câţiva ani. Activitatea axată pe crearea acestui avion este în plină desfăşurare, iar numărul de zboruri de încercare a depăşit 100. T-50 poate fi numit pe drept cuvânt un aparat unic, deoarece combină funcţiile unei aeronave de luptă şi de atac. Toate armele cu care sunt dotate avioanele PAK FA se află în diferite stadii de testare. Câteva dintre ele sunt supuse testărilor de stat, unele le-au finalizat şi va începe în curând producţia de serie, spune directorul corporaţiei TRV, Boris Obnosov.

„În avionul de generaţia a cincea multe arme trebuie amplasate în interiorul fuzelajului. Acest lucru se face pentru ca avionul să fie mai puţin vizibil.

În conformitate cu programul complex de elaborare a unor mijloace aeriene noi de distrugere, corporaţia are sarcina de a utila avioanele de vânătoare din a cincea generaţie cu mijloace de distrugere din nou generaţie. Este vorba de rachetele “aer-aer” şi de cele “aer-sol”.”

În clasa „aer-sol”, mijloacele de distrugere includ în sine bombe reglabile de calibru 250, 500 şi 1500 kg, cu sisteme noi de ghidare. În acelaşi timp bomba de calibrul 250 se va afla în interiorul fuzelajului. În plus T-50 va fi echipat cu rachete de viteză mare anti-radar, echipate cu noi ogive de autoghidare cu raze infraroşii de vânătoare.

În general programul creării de armament pentru avionul de vânătoare din generaţia a cincea este strict coordonat cu mersul lucrărilor la avionul de vânătoare T-50.

FOTO: Ria Novosti

sursa : Vocea Rusiei

 

În 2012 Rusia va elabora două rachete de tip nou 

În 2012 specialiştii ruşi vor elabora două rachete de tipul H-31 care nu au analog în lume, a declarat marţi directorul general al corporaţiei „Takticeskoie Raketnoe Voorujenie”, Boris Obnosov.

„Racheta se află în stadiul de pregătire pentru începerea producţiei în 2012 şi livrări pentru export”, a declarat Obnosov. Clienţii străini sunt foarte interesaţi de acest tip de arme, a menţionat el.

Rachetele H-31 şi H-31PD reprezintă cele mai noi mostre pentru export. H-31 este o rachetă supersonică antinavă cu rază lungă de acţiune, racheta H-31PD este o rachetă antiradar autodirijată.

sursa: Vocea Rusiei

Stiri militare din Rusia

Standard

Sistemul Panţâr, o armă de înaltă precizie a sec. al XXI-lea

Foto: RIA Novosti

 

În anul 2020 Trupele de Apărare Aero-Spaţială (VKO) vor fi complet modernizate. Ele vor fi dotate cu sistemul de apărare antiaeriană (ZRPK) Panţâr-S1 si sistemele S-400 şi Vitiaz, a declarat purtătorul de cuvânt al Miniaterului Apărării pentru Trupele VKO, colonel Aleksei Zolotuhin.

Şase sisteme Panţâr-S care au fost testate pe poligoanele Aşuluk şi Kapustin Iar au intrat în dotarea regimentului antiaerian de rachete al brigăzii sistemului de apărare antiaeriană. Anul trecut, pentru prima oară sistemul a fost utilizat în cadrul exerciţiilor militare de mare amploare „Boevoe Sodrujestvo 2011” şi „Scit Soiuza 2011”. Panţâri a dovedit rezultate excelente privind nimicirea ţintelor aeriene la înălţimi mici şi medii.

Noul proiect al specialiştilor KB Priborostroenia din Tula (Biroul de proiectare utilaje) este unic în lume, menţionează directorul general al holdingului, Aleksandr Denisov; „Sistemul Panţâr-S1 este capabil să distrugă rachete cu aripi, drone, avioane şi obiective terestre folosind armament de rachete şi tunuri. În prezent, sistemul intră în dotarea armatei şi se exportă în câteva ţări. Specialiştii estimează că utilizarea lui este eficientă atât în calitate de mijloace independente de apărare antiaeriană, cât şi pentru protecţia împotriva unui atac aerian în timpul efectuării unui marş de către coloanele militare. În principiu, nici unul din mijloacele existente în lume nu poate acţiona în acest fel. De asemenea, Panţâr-S1 poate apăra obiectivele strategice de stat sau militare. sNu este exclusă utilizarea lui pentru apărarea centralelor nucleare, ceea ce, în prezent, este foarte important.”

 

Specialiştii consideră că sistemul Panţâr-S1 este acea verigă care va asigura eficienţa maximă a mijloacelor de apărare antiaeriană în condiţiile contracarării radioelectronice şi cu foc. În prezent, pe piaţa mondială creşte cererea de sisteme eficiente de apărare antiaeriană, Panţâr-S1 se livrează deja în câteva ţări din Orientul Mijlociu şi el prezintă interese pentru statele Regiunii Asia-Pacific.

 

 

Sursa: Vocea Rusiei

 

 

În dotarea flotei ruse vor intra 8 submarine nucleare

 

Până în 2018, forţele nucleare strategice ale Rusiei vor primi opt submarine purtătoare de rachete „Borei”, pentru care a fost creat complexul de rachete „Bulava”. Două dintre ele, „Iuri Dolgoruki” şi „Aleksandr Nevski”, vor intra în componenţa flotei ruse anul acesta. În decursul următorilor şase ani se va construi câte un purtător de rachete pe an.

                                                           Iuri Dolgoruki

FOTO: Ria Novosti

 

Sursa: Vocea Rusiei

Articole preluate de pe Vocea Rusiei