Arhive pe etichete: incas

Poze BSDA 2012 (2)

Standard

Un aparat Beechcraft al INCAS, dotata ca laborator pentru testare atmosferica

Aparat cu sistem de senzori pentru patrulari pe granita

 

 

 

 

 

 

 

Reclame

UAV-uri construite in Romania

Standard
Iata cele trei modele de avion fara pilot construite in Romania: IAR-T construit de INCAS,  ARGUS S si ASRGUS XL construite de INAV SA. Ar fi interesant de stiut daca Ministerul Apararii sa aratat interesat de aceste proiecte, stiuta fiind cererea de astfel de sisteme de supraveghere in Irak si Afganistan acolo unde trupele noastre utilizeaza SHADOW 600, un sistem performant dar destul de scump.

IAR-T

greutate maxima 20 kg
viteza maxima 180 km/h
enduranta 30 minute
motor 4,1hp/10000 rpm
raza actiune max. 10 km
sistem video in timp real
Argus S

Argus S

ARGUS S este un avion fara pilot, conceput in principal pentru misiuni de supraveghere, avand o raza de actiune de 200 km in zbor autonom. Fazele de decolare si aterizare sunt radio-comandate de la sol, de la distanta, de un operator, in timp ce zborul de croaziera se bazeaza in intregime pe echipamentele de al bord.
Misiunile pe care le poate indeplini includ analiza factorilor de poluarea a mediului, fotografia aeriana, supravegherea traficului rutier si de recunoastere.

Argus XL

Argus XL este un vehicul aerian fara pilot in configuratie Canard. Fuselajul, aripile si ampenajele sunt realizate in intregime din materiale compozite, rezultand o structura cu o greutate redusa. Pentru depozitare si transport, aripile si ampenajele sunt detasabile. Trenul de aterizare principal este o lama elastica, echipata cu frane mecanice si nu este retractabil. Trenul de bot este fix cu directie, cu piston oleo-pneumatic.
UAV-ul este propulsat de un motor de 20HP in doi timpi cu o propulsiva.
Echipamente electronice de bord pentru navigare constau in pilotul automat legat de mai multi senzori, cum ar fi GPS, tub Pitot, busola si sonda cu ultra-sunet.
Zborul inaugural a fost efectuat in iunie 2009.

Caracteristici generale:

Anvergura aripa: 5 m 16.4 ft
Lungime totala: 4.1 m 13.45 ft
Inaltime: 1.72 m 5.64 ft
Tip motor JPX D330R: 20 HP 20 HP
Greutate maxima: 140 kg 308.64 lb
Incarcatura utila: 40 kg 88.18 lb
Viteza maxima: 230 km/h 124.2 kts
Viteza manevrabilitate n=9: 200 km/h 108 kts
Viteza critica (flapsuri 40o): 63 km/h 34 kts
Interval: 300 km 162 Nm

 

Sorin Romescu


IAR XT/New Generation…se pare ca va zbura!

Standard

Asa cum scriam in urma cu cateva zile, programul IAR XT se pare ca merge inainte. Astazi va putem oferi cateva schite si chiar o poza cu un demonstrator, cel mai probabil, al IAR XT.

 

Daca in 2010 MapN declara ca IAR99 Soim nu prea ar mai avea sanse de modernizare, iar varianta IAR XT nu era luata in mod serios in considerare, se pare ca ceva s-a schimbat intre timp. Noi studii executate de INCAS si se pare ca nu este vorba doar de studii pe hartie, arata ca varianta IAR XT LCA/Trainer, cu radar de bord si adus la un nou standard, merge inainte.

Decembrie 2010: „„Fortele Aeriene Romane nu au in vedere, in prezent sau in perspectiva, dotarea avionului IAR 99 SOIM cu radar la bord. Avionul IAR 99 SOIM nu poate inlocui aeronava MiG-21 LanceR, avand caracteristici tehnico-tactice si destinatii total diferite”, se arata intr-un comunicat transmis de Biroul de presa al Ministerului Apararii.”

Sursa: fin.ro

Asadar asta era perspectiva celor de la MapN acum un an si ceva.

DAR intre timp programul IAR XT/New Generation, merge inainte. INCAS-ul are in vedere doua directii principale de dezvoltare:

  1. O motorizare noua, care sa permita crestere razei de actiune si a vitezei, o incarcare superioara a avionului si un consum mai mic. Motorul avut in vedere este Rolls-Royce Viper 680-43. Acest motor va asigura un plus de 10% tractiune si un consum mai mic. Asta presupune modificarea fuzelajului in zona motorului.

Sursa+schite-AICI la punctul 3 

  1. Modernizarea si modificarea avionicii aparatului. Aici principalele directii vizeaza: data link, supravegherea aeriana si terestra a spatiului national, iar pentru executarea acestor misiunii vor fi integrate:

-radar

-sisteme de navigatie GPS de generatie noua

-un nou container care va contine sisteme de supraveghere si detectie in infrarosu si laser.

IAR XT1, probabil un demonstrator, pe un IAR 99C Soim. De asemenea numarul de bord 800, nu are legatura cu numerotatia IAR99, sau Soim, aceasta fiind din seria 700. Se pot observa modificarile din zona motorului.

Cockpit-ul va fi reconfigurat, ca si arhitectura cabinei, in vederea optimizarii cu noile echipamente si misiuni.

In principiu se are in vedere modificarea versiunii IAR 99 cu doua locuri, intr-un aparat cu un singur loc, variansa SC IAR Soim, si gandit pentru misiuni de politie aeriana, patrulare pe granita si atac la sol. Studiile efectuate sunt din anii 2011 si 2012.

In privinta radarului nu exista informatii certe, insa logic ar fi sa se re-foloseasca Elta EL/M-2032 de pe LanceR-urile retrase, adaptarea la noua platforma urmand a fi facuta fie prin schimbarea antenelor cu unele de diametru mai mic, fie prin modificare fuselajului anterior pentru primirea antenelor actuale.

Se prefigureaza si folosirea unor noi tipuri de rachete, fie o noua dezvoltare a RAV-RS fie  ceva complet nou.

Ramane de perspectiva schimbarea motorului cu unul dintr-o alta familie si generatie mai noua precum si re-proiectarea aripii pentru obtinerea unor performante mai ridicate necesare indeplinirii misiunii de politie aeriana.

In concluzie IAR XT/New Generation va fi echipat cu noi senzori, un nou motor si va putea folosi o gama larga de armament inteligent, de la rachete ghidate IR la cele ghidate laser, pe baza noului container ce va fi integrat aparatului.

Sursa+schite-AICI la punctul 3 

Si acum cateva schite cu noul IAR XT. Deasemenea tot aici gasiti si comparatii intre costul orei de zbor si nu numai, facute intre principalele avioane care sunt astazi pe piata. Sumele sunt in mod sigur mult mai credibile dacat ce se vehiculeaza prin alte locuri, fiind facute de INCAS.

Si de asemenea o descriere amanuntita a modificarilor si modernizarilor care se afla in vederile noului proiect.

 

IAR XT2

IAR 99 DC, actual

IAR 99 SC, propus

IAR 99 SC-PA, cu radar la bord. Se poate observa faptul ca tubul pitot este in alta pozitie, fata de varianta clasica.

Sursa si informatii amanuntite AICI ! Merita citit!!!

Vali

IAR 99 va avea un succesor pana la urma?!

Standard

Desi stirea este de astavara, sunt convins ca merita recitita si mai ales, daca vreunul dintre voi stie ceva in plus, ar fi interesant de aflat daca proiectul este in curs de desfasurare…

 

Un milion de euro pentru succesorul IAR 99 Şoim

Specialiştii de la Avioane Craiova colaborează cu cercetătorii de la Institutul Naţional pentru Cercetări Aerospaţiale “Elie Carafoli” din Bucureşti pentru construirea noii generaţii de avioane de antrenament, succesoarele IAR 99 Şoim. Finanţarea maximă acordată în cadrul PCCA 2 de la bugetul de stat este de maximum 3.000.000 de lei. La această sumă, se va adăuga o cofinanţare de 1.000.000 de lei, pe care o vor aduce partenerii Avioane SA în acest proiect.

 

“Este vorba de succesorul IAR 99 Şoim, în varianta monoloc propusă de Avioane SA şi INCAS. Noul model de avion va fi remotorizat, pentru că mototarele Viper – care echipează IAR 99 Şoim nu se mai produc”, a precizat Marin Stancu, directorul general al Avioane SA.

FOTO: Realitatea.net

Proiectul depus de constructorul craiovean de avioane se intitulează “Arhitectură centrică de pilotare pentru operarea de către un singur pilor în carlingă” şi a fost deja declarat eligibil. Rezultatele finale ale competiţiei vor fi publicate pe 19 martie, proiectele urmând câştigătoare urmând să fie finanţate în cadrul Planului Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2007 – 2013.

 

Upgradările rămân în discuţie

IAR XT, concept. FOTO: Madmax

Avioane SA are mai multe variante pentru remotorizare. În discuţie ar putea intra chiar Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare COMOTI Bucureşti, care se află şi el în competiţie cu mai multe proiecte. COMOTI participă deja în mai multe proiecte de cercetare privind inovaţii ale turbinelor pentru turboreactoare. Alte variante constau în alegerea unor motoare deja aflate pe piaţă, produse de constructori din SUA, Marea Britanie, Italia sau Franţa. Noua generaţie de aeronave de antrenament depinde foarte mult de tipul de avion multirol pe care îl va achiziţiona România. În competiţie au intrat americanii de la Lockheed Martin – cu aparatele F 16, italienii de la Alenia Aeronautica – cu Eurofighter Typhoon şi suedezii de la SAAB – care produc modelele Gripen. În funcţie de aceste aparate trebuie upgradate şi avioanele de antrenament. Avioane SA poartă în aceste zile discuţii cu MApN pentru mentenanţa a 2-4 aparate IAR 99 Şoim în 2012. Ulterior, Armata ar trebui să recurgă la upgradarea IAR 99 pentru noile necesităţi. Vom vedea dacă israelienii de la Elbit Systems vor intra din nou în ecuaţie. Succesorul lui IAR 99 este de câţiva ani în discuţie. Varianta IAR – XT este una dintre vehiculate în ultimul timp, însă directorul Marin Stancu spune că noua soluţie pusă sub evaluarea ANCS nu are nici o legătură cu XT. Potrivit presei de profil, aparatul XT ar fi urmat să aibă două versiuni: IAR-XT-A – un avion de luptă uşor, cu un singur pilot, care ar fi urmat să desfăşoare activităţi de poliţie aeriană; IAR-X-B – un trainer cu două locuri foarte avansat. Una dintre variantele de motorizare vehiculate pentru succesorul lui IAR 99 Şoim ar fi motorul Honeywell F124, care echipează în prezent modelele Aermachi M346 – dezvoltat de italienii de la Alenia Aeronautica şi Alca L159 – construit de cehii de la Aero Vodochody. Ambii constructori au negociat anii trecuţi preluarea Avioane Craiova SA.

 

 

Articol preluat de pe Stiri999.ro

 

Multumiri speciale pentru unu xt

 

 

Rachete romanesti lansatoare de sateliti

Standard

Odata cu testarea cabinei viitorului supersonic IAR-111, cercetarea spatiala romaneasca a revenit in centrul atentiei.
Cred ca e important sa cunostem si „competitia” la ARCA IAR-111, provenita din zona institutelor de cercetare „traditionale” romanesti, in cursa pentru lansarea viitoarei generatii de mini sateliti romanesti.

Vector Lansare Sateliti

„Greii” cercetarii aerospatiale romanesti, Centrul de Cercetari pentru Aeronautica si Spatiu (CCAS) din cadrul Universitatii „Politehnica” Bucuresti in parteneriat cu Agentia Spatiala Romana (ROSA) si INCAS, au initiat incepand cu anul 2008 un program ce isi propune proiectarea unei rachete lansatoare de sateliti.
Ca un element de noutate, sint prevazute cercetari legate de un nou motor racheta hibrid precum si de o forma de ajutaj neconventional, aerospike [1].

  Motor Hybrid[2]

   Exemplu ajutaj aerospike[3]

Programul are si o componenta de cercetare internationala, proiectul ORPHEE (OperationaI Research Project on Hybrid Engine in Europe) finantat de Comisia Europeana, la care participa si UPB si care are ca obiectiv dezvoltarea unei noi generatii de motoare racheta hibride [4].

In prima etapa, care urmeaza sa fie terminata la finele anului 2011, se urmareste realizarea si experimentarea unui model la scara redusa al lansatorului, pentru care sint studiate doua configuratii: o racheta in trei trepte, cu combustibil solid, fiecare treapta fiind reprezentata de corpul unei rachete de artilerie GRAD de calibrul 122mm, in varianta scurta de 1,2m si o racheta in doua trepte, compusa din patru motoare de start/boostere (aceleasi rachete „scurte” de calibrul 122mm) precum si un corp central reprezentat fie de varianta „lunga” (1,8m) a rachetei de 122mm fie de o treapta cu motor racheta hibrid.
Varianta in trei trepte se bazeaza cel mai probabil pe experienta castigata cu un alt proiect din 2005, o racheta cu rol de sonda meteorologica ce urmarea atingerea unei altitudini maxime de 20km.

    Racheta trei trepte[5]    

   Racheta patru boostere[5]
A fost simulata comportarea celor doua configuratii, estimandu-se atat altitudinea maxima cat si viteza terminala obtinuta:

                                                                                           Diagrama de viteza[6]   

                                                                                                  Diagrama altitudine[6]

Asa cum se observa, varianta cu patru boostere pare a avea performante superioare iar pentru validarea estimarilor teoretice cele doua rachete vor fi testate in poligon.

O atentie deosebita se acorda dezvoltarii motorului hibrid, studiindu-se diverse combinatii de combustibili si metode de crestere a tractiunii[8-10].

In proiect mai sint implicati:
ROMARM care este coordonatorul partenerilor industriali
Electromecanica Ploiesti se ocupa de constructia motorului cu combustibil hibrid si constructia lansatorului, ca si integrator al proiectului
Tohan Zarnesti furnizor al motoarelor cu combustibil solid provenite de la loviturile reactive de 122mm
SYSCOM 18 va furniza sistemul de ghidare inertiala
Comfrac Project va furniza aplicatiile de calcul necesare

NERVA

Un al doilea proiect coordonat de CCAS UPB este NERVA – Vehicul demonstrator de acces orbital care urmareste conversia rachetelor antiaeriene S-75 Volhov retrase din dotarea armatei in lansatoare de sateliti.[11-18]
Obiectivul este de a atinge o altitudine maxima de 160km si o crestere de viteza de la 2600m/s (racheta actuala) la 9500m/s (NERVA).

In acest scop proiectul isi propune sa aduca urmatoarele modificari rachetei de baza:
1. Extinderea rezervoarelor de combustibil lichid ale treptei a doua precum si folosirea unui nou material compozit aflat in cercetare la UPB, CFRAl (Carbon Fiber Reinforced Aluminium).
2. Motorul treptei a doua va avea un sistem de prindere modificat, articulat, si va fi parte a sistemului de directie alaturi de suprafetele aerodinamice
3. Adaugarea a inca doua motoare de start / boostere, pe langa cel deja existent si proiectarea unui mecanism care sa le desprinda in siguranta de corpul treptei a doua, odata ce combustibilul s-a consumat. De asemenea se doreste si schimbare combustibilului solid cu unul mai performant.
4. Inlocuirea sistemului de ghidare radar cu unui inertial
5. In perspectiva, adaugarea unei a treia trepte pentru insertia orbitala, posibil cu motor racheta hibrid
6. Tot in perspectiva, imbunatatirea performantelor motorului cu combustibil lichid al treptei a doua

O comparatie intre racheta initiala S-75 si lansatorul NERVA (in varianta completa):

S-75[19] 

   NERVA[11]

Un prim test s-a desfasurat deja in poligonul de la Capu Midia pe 15 Iunie 2010 si a constat din lansarea unei rachete tinta RT-759M (provenita tot dintr-o racheta S-75), cu treapta a doua nefunctionala, scopul experimentului fiind testarea sistemului de ghidare inertial si a celui de telemetrie.
Imagini de la lansare se pot gasi aici: picasaweb.google.com/100149575802520722605/SpaceExperiment2010NERVA1
Partenerii UPB in acest proiect sint Electromecanica, Elarom, Aerofina, Comoti si Centrul de Incercari in Zbor Craiova.

Site-ul proiectului, unde pot fi gasite mai multe informatii despre planurile echipei: www.nervaorbital.ro

Surse:
[1] www2.rosa.ro/index.php/en/pncdi2/article/proiecte/proiecte-nationale/9-pncdi2-c2/52-vls.html
[2] http://ec.europa.eu/enterprise/newsroom/cf/_getdocument.cfm?doc_id=6488
[3] http://en.wikipedia.org/wiki/File:Non-truncated_toroidal_aerospike_nozzle.jpg
[4] www.orphee-fp7-space.eu/about_us.html
[5] www.pub-rcas.ro/vector%20lansare%20sateliti%20mici%20dimensiuni.html
[6] www.cnmp.ro:8083/pncdi2/program4/documente/2010/sedinta/rez/D8/82-067.pdf
[7] „Mathematical model and technical solutions for multi-stage sounding rockets, using the rotation angles” Teodor-Viorel CHELARU, Cristian BARBU
[8] „Hybrid rocket motor internal ballistic model and oxidizer dopping. Applications.” Mingireanu, F. Propulsion Dept., Romanian Space Agency (ROSA), Bucharest, Romania 2009
[9] „Hybrid rocket engine, theoretical model and experiment” Teodor-Viorel Chelaru,University POLITEHNICA of Bucharest, Romania,  Florin Mingireanu, Romanian Space Agency, Romania , 2010
[10] „Solid methane hybrid rocket engine. Regression speed increase by oxidizer doping and embedding wires. Vehicle optimization application through motor parameters.” Mingireanu, F. Propulsion Dept., Romanian Space Agency (ROSA), Bucharest, Romania, 2011
[11] www.cnmp.ro:8083/pncdi2/program4/documente/2010/sedinta/rez/D8/82-076.pdf
[12] „Bank boosters de-synchronization of the orbital launcher NERVA” Ionescu, Florentina; Dumitrache, Ciprian; Rugescu, Dragos Ronald; Vataman, Sergiu Paul, 2010
[13] „Composites fuel tank technology for the NERVA launcher.”Tache, Florin; Silivestru, Valentin; Dobre, Tanase; Rugescu, Radu Dan, 2008
[14] „Steering mechanism and efforts on the NERVA space launcher.” Bogoi, Alina Tudor; Tache, Florin; Rugescu, Dragos Radu Dan; Aldea, Sorin, 2010
[15] „GIMBALS FOR VECTOR CONTROL OF NERVA LIQUID MOTOR TRANSPORTERS” Radu D. RUGESCU, 2008
[16] „Half-orbital NERVA launcherblock for small LEO satellites” R.D. Rugescu; D. Mortari; I.Farcasanu; V. Martin; E. Teujan, M.D. Ionescu, D. Dragomir, 2008
[17] „Imaging experiment on board the NERVA-1 rocket vehicle.” Rugescu, Dragos Radu Dan; Simion, Ionel; Dobre, Daniel; Lorincz, Istvan, 2010
[18] „RESULTS OF THE FIRST STAGE DEVELOPMENT FOR THE ROMANIAN ORBITAL LAUNCHER NERVA” Radu D. RUGESCU, Daniele MORTARI,Ioan FARCASAN, 2010
[19] „GIMBALS FOR VECTOR CONTROL OF NERVA LIQUID MOTOR TRANSPORTERS”RADU D. RUGESCU, 2009

    Vali