Arhive pe etichete: gripen e/f

Croatia se gandeste serios la multirol

Standard

Politicienii croati sunt in dubiu! Alternativele pentru aviatia lor de vanatoare sunt F-16, noi sau aflate in uz, Gripen in leasing si, probabil doar sa fie la numar, Eurofighter Typhoon.

F-16 are probleme, in sensul ca, conform sit-ului croat, oferta vine fara offset sau colaborari economice, fara o oferta de finantare. Pur si simplu croatii trebuie sa dea banii, americanii le dau avioanele. Mai mult decat atat sunt necesare alte sume pentru adaptarea infrastructurii la noile avioane(hangare, piste, etc). Suma care par destul de consistente.

Cost pe ora de zbor-6400 euro(in SUA) + adaptarea infrastructurii. La noi sau la croati costul cu ora de zbor ar fi sigur semnificativ mai mare. Se vorbea la un moment dat de 8000 de euro/ora.

sursa poza: airplane-pictures.net

Saab Gripen pe de alta parte, ofera offset, finantare foarte buna si cooperare economica care sa faca programul de achizitie al avioanelor sustenabil pentru economia croata. Suedezii ofera ca variante leasing-ul sau cumpararea directa de avioane, avand in oferta atat Gripen C/D, noi sau aflate in uz, precum si Gripen E/F peste cativa ani. Important, in cazul Gripen, este si afirmatia producatorului ca avionul sau are nevoie de foarte putine adaptari ale infrastructurii deja existente pentru aeronavele rusesti.

sursa poza: www.suedia.se

Cost cu ora de zbor-4300 euro( in Suedia), cu minime adaptari ale infrastructurii si, probabil si aici,  costurile noastre ar fi mai mari, undeva la 5500-6000 euro/ora.

Oferta Saab este undeva la 50 de milioane de euro/an pe o perioada de 15 ani, pentru 12 avioane, in Croatia. Nu se cunosc cifrele pentru F-16. Asta ar insema 200 de milioane pentru 48 de avioane in Romania, o suma care oricata criza am avea e totusi floare la ureche pentru noi.

Problema majora a croatilor este savalarea pilotilor militari care, la fel ca in cazul nostru, zboara foarte putin si datorita epuizarii resursei la MIG-ul 21 aflat in exploatare, undeva la 40h/an, in loc de 150 cat era programat.

De Typhoon nici nu poate fi vorba, sursa croata creditand avionul european cu un cost pe ora de zbor de 66000 de euro, cost cu totul si cu totul prohibitiv.

Ce vor alege croatii?! Economic vorbind Gripen nu are acum concurent, dar Croatia, la fel ca Romania, este puternic prinsa in mreajele ceor de la Lockheed Martin, croatii avand si ei FPS-117.

Sumele vechiculate, atat in Ungaria, cat si in Cehia, acum si in Croatia, ne permit sa facem o evaluare de mai mare acuratete, privind un eventual contract Romania-Saab, pentru 48 de aparate.

Asadar 48 de Gripen C/D, ar costa Romania, in varianta de leasing, undeva la 200-250 miloane de euro pe an, pentru urmatorii 15 ani. Suma totala a contractului, in varianta 250 milioane/an, s-ar situa undeva sub 4 miliarde de euro in 15 ani. Avantajul ar fi ca aceste 3,5-4 miliarde –i-am plati in 15 ani, insa suma va fi investita in Romania in 4-5 ani si investita cu cap ar putea acoperi (prin taxele si impozitele aferente pe investitile respective) in intregime rata anuala + ceva profit.

In mod clar 4 miliarde de euro investiti in economia reala, ar produce anual imopzite si taxe mult mai mari decat cele 250 de milioane de euro, necesari bugetului sa acopere plata avioanelor.

De ce nu se face?! Dumnezeu stie! Ori ca noi vrem Gripen, ori F-16 noi, ideea este aceeasi! Romania poate cere acest gen de conditii de la cei care vor sa ne vanda avioanele lor, iar mai apoi alege o oferta. Cele mai lucrative investiti, cea mai performanta oferta industriala, etc. Simplu?! Extrem de simplu. Iar daca vrem Gripen E/F, oferit deja Romaniei, desi costurile vor fi mai mari si investitile vor fi mai mari, asadar pe cale de consecinta si retururile catre bugetul de stat vor creste proportional. Trebuie doar sa avem grija la banii necesari ca avioanele alea sa si zboare si atunci Typhoon-ul iese cu totul din discutie!

Costuri de operare avioane

sursa poza: air-attack.com                                 EF cu Meteor sub planuri

EF Typhoon-66000 euro/ora. Costurile de mentenenta sunt prohibitive si nu neaaparat costul efectiv al orei de zbor,

MIG-21-3600-4800euro/ora, in functie de tip si misunea executata. Cost valabil in Rusia. Mententa este principalul atu al batranului razboinic, procedurile fiind extrem de bine puse la punct, pe perioada foarte mare in care avionul s-a aflat/se afla in eploatare

sursa poza: cotidianul.ro

MIG-29 – 40-50000 euro/ora, si aici mentenenta, fiabilitatea scazuta a motoarelor si faptul ca este totusi un bimotor, ii aduc un pret foarte mare. Este vorba de costuri in Rusia

Isi permite Romania sau Croatia sa opereze un bimotor?! Pai cu banii pe un singur EF Typhoon ne-am permite sa tinem sus aproximativ 15 Gripen!!! Si oricat de bun ar fi un MIG-29 sau un Typhoon, cand pui in balanta un singur avion, contra 15 din alt model, alegerea nu este atat de dificila. In mod sigur 15 Gripen ar face arsice un EF si desi stiu ca nu asa se pune problema, nu cred ca avem multe motive sa ramanem meditativi intrabandu-ne retoric ce avion sa alegem!

Solutia, atat pentru noi, cat si pentru croati, este in mod sigur un avion cu un singur motor. Care sa fie, intre F_16 si Gripen?! Pai sa lasam piata concurentiala libera, atat de draga americanilor , sa hotareasca! Sa castige cel mai bun…pentru noi. Cel cu oferta cea mai avantajoasa economic, insa fara a face rabat la capacitate de aparare a Tarii. Si sa-l cumparam pe cel pe care putem! Avem noi astazi capacitatea sa luam un imprumut, de pe piata, de 4 miliarde de euro, sa le platim avioanele celor de la LM?! Ce facem apoi cu operarea lor?!

Asadar de ce sa palteasca Romania dobanzi de 6-7% pe an, cand poti plati 2.5-3% si nici macar nu-ti bati capul cu creditul?! Il primesti odata cu avioanele!

Mare fan al F-16, mai mult pentru considerente strategice, decat tehnice, ma intreb din ce in ce mai serios, de ce SUA nu au oferit pana acum Romaniei, Bulgariei sau Croatiei, un aranjament macar la nivelul celui oferit de Suedia pentru al sau Gripen?! Am asteptat si inca mai astept o oferta de finantare serioasa si credibila economic vorbind din partea americanilor si astept si iar astept.

Nu-mi pot explica de ce nu vine, dar ca fim corecti pana la capat! Americanii nu au spus niciodata ca vor veni cu o astfel de oferta, ei au spus: va dam ce avioane vreti, dati-ne banii! Corect si deschis dialog!

Ce va fi, vom vedea, insa problema multirolului este o rana adanca si dureroasa pentru mine personal!

Sursa: : www.vecernji.hr

Gripen E/F variante de costuri

Standard

Desi au iesit invingatori in competitia elvetiana, SAAB se gaseste sub presiunea politicienilor locali care considera costul dezvoltarii variantei Gripen NG prea mare.
Intr-o miscare supriza, SAAB a facut publica o informare legata de costurile pe care statul Suedez le-ar avea in cazul cumpararii a 100 de Gripen NG (E/F): un pret total de SEK32-33 miliarde adica SEK320milioane per avion (aprox. EUR36mil).
Oferta este comparata cu cea inaintata Norvegiei, de SEK500mil per avion (aprox. EUR57mil), pretul mai scazut oferit guvernului suedez putand fi justificat fie prin re-folosirea de componente ale unor avioane C/D aflate in uz, fie prin economia facuta cu utilizarea infrastructurii deja existente si pe care Norvegia ar trebui in schimb sa o construiasca.
Varianta E/F este considerata singura capabila sa reziste pe piata in urmatorii 10 ani si pentru a contracara vocile care cer renuntarea la E/F si upgradarea la un standard C/D+ a avioanelor in uz, SAAB a publicat o analiza din care reiese ca aceasta varianta ar fi mai costisitoare decat fabricarea E/F-urilor noi si ar avea performante net inferioare (fara a mai mentiona diferenta fata de actuala versiune C/D).

 

sursa: sverigesradio

 

 

Programul de achizitie al celor 22 Gripen E/F comandate de Elvetia va costa in jur de CHF3 miliarde (USD3.2 miliarde) adica in jur de USD134Mil per aparat (aici probabil sunt incluse si alte costuri decat cel fly-away: infrastructura, training, armament, piese de schimb, ToT, etc..).
Doar achizitia celor 22 de motoare GE F-414 va costa USD250mil, incluzand piesele de schimb si pachetul de suport logistic.

 

Ca o paranteza, General Electric a anuntat ca va continua dezvoltarea F-414 pe doua directii: cresterea fiabilitatii, prin programul EDE (Enhanced Durabillity Engine) respectiv cresterea tractiunii prin programul EPE (Enhacend Perfromance Engine).
EDE va prevede o noua turbine de presiune inalta (HPT) si cu compresor de presiune inalta (HPC) in 6 trepte, care vor conduce la o crestere de 2 sau 3 ori a fiabilitatii componentelor de temperatura mare,  precum si un consum de combustibil mai scazut, la o tractiune identica cu cea a actualului F-414G.
Programul EPE prevede, pe langa modificarile efectuate in cadrul EDE, un nou ventilator care va asigura o crestere de tractiune de 20%.

 

Avand in vedere ca F-414 are in acest moment o tractiune maxima la nivelul marii de 98kN/22,000lbf, o crestere de 20% asigurata de EPE ar insemna aproximativ 117kN/26,400lbf, adica o tractiune foarte apropiata de GE F-110-GE-129 (131kN/29,400lbf) sau P&W F100-PW-229 (129kN/29,160lbf) care echipeaza in mod curent F-16.

Upgrade-ul Gripen E/F cu motoarele F-414EPE ar insemna deci o tractiune si greutate comparabila cu F-16 (16 vs 19 tone), deci un raport greutate/tractiune foarte bun.

 

Surse:
http://www.reuters.com/article/2011/11/30/switzerland-fighters-saab-idUSL5E7MU5V820111130
http://www.geaviation.com/aboutgeae/presscenter/military/military_20111204.html
http://www.geaviation.com/aboutgeae/presscenter/military/military_20100505.html
http://www.mtu.de/de/products_services/military_business/programs/f414/F414_ProdBl.pdf
http://en.wikipedia.org/wiki/General_Electric_F110
http://en.wikipedia.org/wiki/Pratt_%26_Whitney_F100

 

 Vali

 

 

O schimbare de noroc

Standard

Câte schimbări pot avea loc într-un an! În urmă cu vreun an, o privire asupra pieței de avioane de vânătoare ar fi condus la niște concluzii generale: consorțiul care produce Typhoon o ducea bine, bucurându-se de poziții bune în mai multe programe de export, chiar dacă nu apăruseră comenzi noi; 2011 părea să fie „anul Rafale”, cu ceea ce păreau a fi contracte ușoare cu Brazilia și Emiratele Arabe Unite; Boeing părea să aibă șanse bunicele cu F/A-18E/F; Lockheed Martin se afla într-o poziție delicată cu JSF, dar părea că urmează să își revină în 2012-2013; iar Saab părea sortită eșecului cu Gripen, ratând mai multe programe de export. Dar Saab a crescut în ultimele luni cât alții în câțiva ani și pare că va fi un jucător important în viitor, prin intermediul Gripen.

Semnele că Gripen se bucură de o schimbare de noroc sunt simple:

  • Succesul înregistrat în Elveția;
  • Faptul că Brazilia încă reprezintă un punct de interes.

Au existat și diverse comentarii răutăcioase, venite în special din partea țărilor care au pierdut în Elveția, cum că singurul motiv pentru care Gripen a câștigat este prețul său scăzut. Cu alte cuvinte, faptul că Gripen este un avion mai ieftin înseamnă că este mai puțin capabil. Iar prețul nu contează deloc în climatul economic prezent și viitor? Asta în ciuda faptului că, dintre toate ofertele venite din partea statelor din Europa, planurile de îmbunătățire ale Gripen sunt cele mai dezvoltate, în special în ceea ce privește sistemele de tipul radarelor AESA. După cum Defence Analisys a mai spus și în trecut, Gripen s-a descurcat foarte bine în Libia și mai degrabă a impresionat decât a dezamăgit.

Luând toate aceste aspecte în considerare, se poate observa de ce Brazilia s-ar orienta către Gripen. De ce o țară care riscă să intre în recesiune ar dori să cumpere avioane de vânătoare mai scumpe în loc să cumpere unele mai ieftine? Dintre Rafale, F/A-18E/F și Gripen nu poate exista decât un câștigător în materie de costuri. Și totuși, pentru mulți este încă dificil să își imagineze Gripen ca fiind o ofertă mai puțin sofisticată. Singurul criteriu pe care Gripen l-ar „pica” este capacitatea de alimentare cu combustibil și, prin urmare, raza de acțiune. Însă aceasta nu este o problemă ce nu are rezolvare, în prezent desfășurându-se lucrări pentru a o corecta.

Întorcându-ne la elementul-cheie al Gripen, prețul scăzut, ne întrebăm de ce această perioadă, în care din ce în ce mai multe țări se confruntă cu bugete de austeritate, nu ar reprezenta un boom pentru exportul acestui avion de vânătoare? Să ne gândim la statele mai mici din Europa care trebuie să își modernizeze forțele aeriene, în special cele care încă mai folosesc echipamente din perioada sovietică: au nevoie urgent de echipamente moderne, însă nu la orice preț. Astfel că Slovenia, România, Bulgaria, Slovacia, Croatia ar trebui văzute ca potențiali cumpărători de Gripen. Aceste țări au nevoie de un avion compatibil cu NATO (bifat), avansat (bifat), ce poate fi modernizat (bifat), ce este ușor de integrat (bifat), este ușor de întreținut (bifat) și are un preț foarte bun (bifat).

Dacă Saab ar mai arunca câteva „momeli” de genul acesta, atunci ar fi șanse mari ca Gripen să obțină o greutate strategică ce ar face ca ideea de a deține Gripen să fie foarte atractivă. Iar dacă ar exista un grup de utilizatori de Gripen format din mai multe țări, posibilitatea de a împărți costurile de modernizare devine și mai realistă.

Lisbeth Salander

Sursa (extrase) dintr-un articol: defenceanalysis

Comentariu RoMilitary.

Mergand mai departe cu logica celor de la defenceanalysis, se pare ca si ei au aceeasi parere cu cea exprimata pe RoMilitary, in articolul De ce a castigat Gripen in Elvetia . Usor de zis ca Saab-ul a luat caimacul in Tara Cantoanelor doar si numai datorita pretului oferit! O achizitie de o asemenea amploare nu se face doar pe criteriul pretului mai mic din mai multe motive! Unul ar fi ca nici o tara serioasa, iar Elevetia chiar este, nu-si permite dotarea armatei low-cost, mai ales daca are cu ce. Un al doilea motiv ar fi ca datorita sumelor enorme vehiculate in astfel de afaceri, offset-ul devine foarte important, mai ales intr-o perioada de criza economica.

De asemenea transferul tehnologic trebuie sa fie facut cu tehnologii noi si care pot fi pe viitor dezvoltate. Asa ca trebuie sa concluzionam ca: raportul calitate-pret nu este totuna cu pretul cel mai mic, defapt neavand nici o legatura. Poti sa cumperi un avion foarte scump, dar beneficile dobandite de pe urma lui (exploatare militara+offset) sa-ti aduca un raport calitate-pret, mult superior unui avion ieftin si cu tehnologie slaba.

De fapt nici nu putem discurta despre pret in lipsa informatilor oficiale, despre suma discutata si despre pachetul de offset oferit, despre transferul tehnologic hotarat, etc.

Ramane ca atunci cand toate datele achizitiei vor fi publice, cand partile se vor fi inteles asupra tuturor punctelor aflate in discutie, sa incercam sa analizam oferta Gripen si sa concluzionam, daca Elvetia a ales cu gandul doar la bani, sau poate au privit in viitor si le-a placut ce au vazut!

De ce a castigat Gripen in Elvetia? Cum a batut el Rafale si EF?!

Standard

Pai…nu prea i-a batut deloc pentru ca aia cu vaci albastre si marmote exploatate, elvetienii adica, vroiau un inlocuitor pentru F-5 si nu cautau sa-si inlocuiasca flota de F/A-18. Astfel intr-o intrecere serioasa si in mod clar curata, elevetienii au considerat Gripen foarte bun pentru inlocuirea flotei de F-5.

Dar haideti sa vedem ce a avut Gripen in plus fata de ceilalti competitori, de ce au ales elvetienii asa si nu altfel! Cea mai simpla explicatie ar fi…pretul. Adica aia au ales ce au gasit mai ieftin, ca oricum pe ei nu-i ataca nimeni, asa ca ce rost avea sa dea o gramada de bani pe avioane scumpe si foarte bune, cand puteau sa ia un avion bunicel si ieftin?!

Aceste argumente au inundat presa si au creat o imagine putin falsa.

Am fost foarte atent la informatile eliberate dupa anuntarea alegerii si nu am fost dezamagit. Pentru ca daca stam stramb si judecam drept, competitia elvetiana a fost prima in care putem avea maxima incredere, din urmatoarele puncte de vedere:

– spaga, la elvetieni, o putem scoate din discutie,

-aparatul a fost ales de catre militari, cu foarte putina influenta politica, si aia mai mult pe partea de offset,

-imediat ce competitia s-a incheiat partea elvetiana a dat drumul la informatii, facand din achizitie cea mai transparenta astfel de actiune pe care eu o cunosc.

Asadar beneficind de aceste trei avantaje sa vedem de ce Elvetia a ales Gripen, in defavoarea mai titratelor Rafale si Eurofighter!

Pai pretul a fost un criteriu, dar un criteriu integrat cu calitatea, astfel Saab a oferit cel mai bun raport calitate-pret, nu cel mai ieftin avion. Elvetienii s-au ales cu un aparat la pret de avion rusesc, adica ieftin fata de europeni si americani, dar care are ca atribute fiabilitatea, si tehnologia aparatelor vestice.

S-a ales cu un avion mai usor de intretinut si mult mai ieftin de exploatat, dar care are o raza de actiune si capacitate de incarcare foarte decente. Mai mult Gripen este in mod sigur cel mai versatil aparat de pe piata, fiind gandit sa poata opera orice tip de armament si poate fi deasemenea upgrad-at cu orice tip de soft.

Toate acestea, cuplate cu un offset zdravan si credibil, a facut ca Saab-ul sa iasa castigator in Elvetia, acolo unde procesul de achizitie a fost 100% influentat doar de calitatile aparatului si programul economic din spatele lui.

Elvetia va incepe sa primeasca Gripen in 2015 si va primii intreaga flota pana la sfarsitul anului 2018. Desi eu nu sunt un mare fan al acestui aparat am simtit nevoia sa clarific lucrurile si asta deoarece cam peste tot se spunea ca Saab a castigat datorita pretului mic, cand de fapt a castigat datorita raportului calitate-pret. Asa cum ziceam alta gasca in alta traista.

 

Sursa: strategypage

http://www.strategypage.com/htmw/htairfo/articles/20111207.aspx