Arhive pe etichete: f-16 in romania

Epopeea avionului multirol romanesc

Standard

Inceputa cu multi ani in urma, epopeea, trista pana acum, a dotarii Romaniei cu avioane multirol noi, se apropie astazi, mai mult de o tragedie greaca clasica, decat de un happy end american.

La sfarsitul aniilor “90 Romania moderniza, cu israelienii de la Elbit, 110 avioane MIG-21, la standardul de MIG-21 Lancer. O afacere care a costat statul roman 500 de milioane de euro, o afacere buna din punctul meu de vedere, si asta daca tinem cont si de recentul exercitiu din Bulgaria, acolo unde, avionica de pe Lancer s-a dovedit superioara MIG-29 bulgar si F-16-lui de la Aviano. Aici ar mai trebui adaugat ca RoAF a fost printre primii beneficiar ai sistemului de senzori pe casca (DASH). Pe atunci nici US Air Forces nu avea acest sistem operativ.

MIG-21 Lancer C, foto:  romanian-spotters.forumer

Asadar ureletele apocaliptice a tot felul de pitpalaci “specialist” in aviatie militara imi provoaca astazi doar greata. Tot in acea perioada IAR 330 Puma a intrat si el loa modernizare(24 de bucati) la stadardul de IAR 330 Puma Socat. Desi cam greoi si initial fiind gandit ca un traspotror usor, avionica, mai ales sistemul de senzori pe casca, mai tarziu dotarea cu racheta AT Spike, face ca si acum elicopterele ramase operartive, undeva la 16-18 aparate, sa fie decente, mai ales din punctul de vedere al dotarii restului Armatei.

IAR 330 Puma Socat, foto: RoMilitary

Ideea din spatele mopdernizarii flotei de MIG-21 avea logica, iar argumentele veneau din numarul mare de aparate disponibile, resursa suficienta de zbor, pregatirea usoara pentru piloti si tehnicieni, piese de schimb berechet. Se astepta ca avioanele astfel modernizate sa ramana operationale maximum 15 ani, timp  suficient pentru ca Romania sa poata, politic si economic, sa achizitioneze avioane noi din Vest.

Mai trebuie mentionat si faptul ca avioanele vizate au fost inca de la inceput americane, insa nu neaaparat F-16. F-18 avea si are in continuare o foarte buna imagine printre pilotii romani, mai ales printre cei care erau activi in anii “90 si

asta datorita intrarii in dotare a escadrilei de MIG-29. Practic baietii nostri doreau pe atunci un bimotor puternic suficient de agil pentru a infrunta Su-27 rusesc.

Ce s-a intamplat de atunci incoace stiti cu toti! Daca la inceput se vorbea de un MINIM  48 de aparate multirol, supersonice, dublat de inca 36-48 de avioane de antrenament-atac la sol, IAR 99 Soim, sau o varianta mai avansata de IAR 99 si toate acestea ar fi avut alaturi 96 de elicoptere de atac Super Cobra AH-1 Dracula, astazi s-a ajuns sa se discute la nivel de o bucata pe an, avion multirol, Bell Helicopters s-a dus mancand pamantul, iar IAR-ul 99 are si el zilele numerate, nevenind nimic din spate.

Odata cu lansarea oficiala a cererii de oferta RoAF a cerut 48 de avioane multirole, si era clar pentru oricine ca in lupta nu erau decat aparate monomotor: F-16 block 50/52, pe model polonez si Saab cu Gripen C/D.

Pana la urma, desi pe crestere economica, falsa dar totusi crestre, guvernul Tariceanu a lasat-o moarta cu avioanele, chiar Tariceanu declarand ca decat tancuri mai bine pensii la popor! Geniu economic acest pitpalac!

Apoi a inceput zona crepusculara, totul mergand pe zvonuri, pareri persionale si un comunicat al CSAT, precum ca F-16 sh, 24 de bucati este tot ce ne permitem acum, urmand ca intr-un viitor incert, dar luminos, sa mai cumparam inca 24 de F-16 noi-noute, iar intr-un viitor de gen Star Trek sa ajungem chiar sa detinem 24 de F-35!!!

F-16 Block 50/52 polonez, foto: www.airplane-pictures.net

Aaaa si am uitat sa va spun, daca initial din cei 4,5 miliarde de euro pusii la bataie de Romania pentru avioane, nu erau de facto toti pentru avioane, ci doar 3.5 miliarde! Un milliard era pentru un sistem AA cu raza lunga. De asta a uitat toata lumea, eu inca nu.

Asadar F-16 block 25 modernizat la 1.3 miliarde, contraoferta Saab, 24 de avioane noi la aceeiasi bani, nu se stie insa daca ofereu si pregatire piloti, armament si mententanta, ca americanii, totusi erau noi.

Lucrurile se schimba dupa vizita lui El Prezidente in SUA, cand discutia despre avioane sh moare subit si se redeschide vorbirea despre avioane noi. De aceasta data insa exclusiv despre F-16.

Bla, bla-ul politicieniilor ca nu avem bani de avioane, este doar bla, bla! Avem bani de tot ce ne da prin cap, doar ratati si prostanacii nu pot face ce vor. Incompetenta, prostie, minte ingusta, sau mai rau, cert este ca astazi RoAF este o simpla umbra a ceea ce ar trebui sa fie. Cu o flota aproape moarta de batranete, cu piloti care zboara foarte rar, cu un exod serios al tineriilor piloti de vanatoare si fara un orizont de timp clar definit, Fortele Aeriene Romane nu mai au astazi capacitatea dorita de a-si apara Tara. 

Iar ceasul continua sa ticaie in defavoarea noastra. Fiecare  luna, fiecare zi de incertitudine, roade capacitate Romaniei de a-si apara spatiul aerian, afecteaza structura interna a aviatie militare, ameninta insasi existaenta aviatie de vanatoare.

Atata timp cat pilotii tineri pleaca spre transportoare, iar cei cu experienta ies din sistem, cine va mai pilota avioanele noastre de vanatoare, daca printr-o minune vom mai avea avioane , intr-un numar cara sa ne perita sa ne numim Tara serioasa?!

Chiar daca intr-un sfarsit cineva va deveni brusc destept si isi va da seama ca ne trebuie 48 de aparate noi, chiar daca va intelege ca de fapt investim in propria economie acesti bani, totul s-ar putea sa fie in van. Romania nu are ce face cu doar 48 de avioane, oricat de multirol ar fi ele, oricat de smechere si asta pentru ca sunt prea putine. Daca vrem sa devenim serioasi ar trebui sa ne intoarecem la planurile de inzestrare ale Armatei din anii “90: 48 de aparate multirol, alaturi de 48 de LCA moderne, dublate de elicoptere de atac dedicate si numeroase, plus un sistem AA modern si suficient ca numar, compus din rachete AA cu raza scurta si medie, impreuna cu baterii de rachete cu raza lunga.

Din tot planul initial ce viza sistemul de aparare aerian al Tarii, doar sistemul de radare s-a materializat si partial cel de razboi electronic, acesta din urma fiind destinat luptei in toate cele trei medii: marin, terestru si aerian.

In rest, pe zi ce trece aviatia si sistemul nostru de aparare AA este din ce in ce mai slab si nefolosibil. Cate MIG-21 Lancer s-ar putea ridica maine in caz de alarma de lupta?! Cati piloti/aparat mai are Romania, mai atingem media NATIO de 1.5 piloti pe avion operativ?!

Cate din rachete Volhov mai zboara, si daca inca mai zboara, ce sanse ar avea sa loveasca ceva?! Aceeasi intrebare pentru sistemul Kub, SA-6…De HAWK nici nu mai vorbesc.

In caz de atac, vom avea privilegiul de a vedea inamicul foarte bine pe radarele noastre moderne, vom avea palcerea de ai praji ceva sisteme si de-ai incurca comunicatiile, cu sistemul nostru de razboi electronic, dar aceaste lucruri nu sunt decat paleative, structurile cu adevarat luptatoare, aviatia si apararea AA sunt practic total handicapate, nu din cauza personalului, ci din cauza batranetii echipamentelor si precaritatii lor.

De ce nu poate Tara noastra sa se apere?! Pai intrebatii pe senatorii si deputatii vostri, si daca va iau cu pensia, bugetarul si avionul multirol, dati-le pe dupa ceafa, pentru pe langa faptul ca sunt prosti, va mai si iau sansa de a avea slujbe multe si bine platite, generate de offsetul pentru echiparea decenta a Armatei voastre.

Unde suntem astazi?! Pai…a inceput campania electorala pentru locale, urmata la cateva luni de alegerile generale. Acum toti sunt preocupati de a-si gasi un os cat mai bun de ros, pentru urmatorii patru ani. Economia este lasata de izbeliste, dotarea Armatei….ei bine de dotarea Armatei Romane sunt absolut sigur ca nici macar nu se mai discuta.

Mai discutam noi pe bloguri, ultimele zvacniri ale unei luciditati nationale, ultimii care care mai vad ca o Armata Romana bine dotata nu este doar garantul linistii si securitatii noastre ca natie, dar poate fi, in mana unor oameni destepti si priceputi, o mare oportunitate de dezvoltare economica si sociala, o mare sansa pentru ceea ce a mai ramas din industria nationala, militara sau civila! Pacat ca suntem atat de putini…

     GeorgeGMT

MIG-29 face to face cu fiabilitate, pretul si competitia

Standard

Povestea noastra incepe in urma cu trei ani, cand Myanmar (cunoscuta si sub numele de Burma sau Birmania), s-a hotarat sa-si cumpere ceva avioane multirol noi. Tinand cont ca regimul din Myanmar este un pic dictatorial si are obiceiul sa-si mai omoare din cand in cand opozitia si ceva cetateni, se afla sub embargoo in privinta cumpararii de arme.

MIG-29A

Dar aceste probleme nu au creat dileme morale celor doua tarii care si-au oferit avioanele spre achizitie. Rusia cu MIG-29 si China cu FC-1. Pe motiv de performanta Myanmar-ul a ales varianta ruseasca, in defavoarea FC-ului chinezesc, desi pretul era aproape dublu. Dar, presupuneau myanmarezii (sper ca asa se scrie), calitatea si capacitatile aparatului erau superioare. Asta in contradictie cu reputatia destul de proasta a MIG-ului 29, in privinta mentenetei si a pretului de operare, de aproximativ 5 milioane $/aparat/an.

Problemele MIG-29 sunt deja cunoscute si tin in primul rand de fiabilitatea motoarelor, foarte cunoscute pentru putinele ore de zbor reusite( vezi refuzul Indiei in cadrul MMRCA cu MIG-35), numarul destul de mic de ore disponibile pe aparat, undeva la 2500h la primele modele si spre 4000 (asa zic rusii), dupa unele modificari structurale, pretul mare de operare/ora de zbor, etc.

FC-1/JF-17-Wikipedia

Rusia in schimb trage cu dintii de pastrarea in stare de functionare a companiei producatoare, nevrand sa ramana intr-un singur constructor, Suhoi. Asa ca, atat MIG cat si Suhoi, fac acum parte din aceeasi companie, detinuta de stat si anume United Aircraft, desi Suhoi este profitabila si are contracte pentru export, in timp ce MIG este falita si nu prea are contracte. In disprare de cauza Rusia a comandat MIG-29K pentru singurul sau portavion si mai are drept client India, tot cu varianta K. Insa in linii mari, clienti de MIG-29, s-au reprofilat pe SU-30. Algeria, Malayesia si altii se uita cu mult mai multa incredere la varianta Suhoi 30, decat la MIG-29 sau urmasii sai.

 

MIG-29K

La momentul intrarii in dotare, MIG- 29 a fost gandit pentru aproximativ 100h/an, la un total de 2500h de zbor, problemele au aparut cand India sau Malayesia au zburat aproape dublu cu el. Nu-i vorba ca si Rusia a fost nevoita sa tina la sol flota de 29 de cateva ori si daca ne gandim la MIG-27 indian putem concluziona ca avioanele rusesti imbatranesc urat, cum s-ar spune. Pur si simplu odata cu trecere aniilor si cresterea numarului de ore zburate, menteneta si probabilitatea crescuta de accidente ii albesc accelerat pe propietari.

O alta problema a MIG-29 este competitia acerba, care in ultimii ani a crescut considerabil, lovind in, si asa, subredul pretsigiu al aparatului. Din China vine, la preturi aproape la jumatate, FC-1 si varul sau pakistanez JF-17, dar cel mai mare pericol pentru supravietuirea MIG-ului este F-16 si in mod indirect F-35!

Desi poate parea ciudata aceasta…competitie, in realitate nu este deloc asa. F-16 produs in peste 4400 de exemplare, de peste 35 de ani, este un avion bun, fiabil, ieftin de operat, usor upgrad-abil si cu o reputatie excelenta. Un batran cal de razboi, operat de foarte multe natiuni, cu un numar mare de producatori de piese, dar cel mai important: FOARTE DISPONIBIL PE PIATA DE AVIOANE, in varianta second-hand! Foarte multe F-16 dcenta ca numar de ore zburate se gasesc de vanzare la preturi de 10-15 milioane de dolari, cu up-grad-uri incluse. Si daca oferta actuala vi se pare mica sau nesatisfacatoare, stati linistiti, US Air Force se gandeste la voi! Sute de F-16 asteapta in desert si prin hangarele Garzii Nationale Americane, basca in US Air Force, gata sa ia drumul vreunui client, la preturi extrem de promotionale. Practic americanii le dau si gratis, cu conditia minima sa le vopsesti macar la ei si sa le schimbi cauciucurile!

F-16…orice varianta va trece prin minte

Ori un F-16 zboara macar 8000 de ore, are o reputatie excelenta, din punctul de vedere al sigurantei, ieftin de operat si disponibil in cantitati industriale imediat. Si aici intervine si F-35 JSF, in blestemul MIG-ului-29!

Odata cu inceperea intrarii in dotare, in SUA si nu numai, a F-35 si mai multe F-16 vor deveni disponibile pentru vanzare, iar numarul de Figthing Falcon pe piata va fi mare si constant mult timp de acum incolo, pana la inlocuirea lui totala de catre F-35, adica cel putin 20 de ani.

Asadar, pe langa problemele cu care s-a nascut, MIG-29 are si multi dusmani naturali. JF-17 si FC-1, ieftine si disponibile, F-16 sh ieftin si foarte disponibil, la care se adauga propriul sau frate vitreg: Suhoi! Daca Rusia va reusi sa-l tina in viata pana la aparitia unei nise, unei oportunitati, poate un model nou si mai putin scump, vom vedea. Dar deocamdata unul dintre cei mai faimosi constructori de avioane din toate timpurile este in faliment si traieste din pomana fratelui mai mare Suhoi si din modernizarea actualei flote rusesti de aparate.

Iar la toate aceste probleme se mai adauga si viteza cu care Rusia pierde clienti si piete traditionale de armament, piete care, in urma cu doar cativa ani, erau  cvasicaptive pentru industria rusa de aparare. Irak, Libia, posibil Siria si Iran. Doar primele doua inseamna aproape 10 miliarde de dolari, la care se adauga alte miliarde pierdute deja in Iran. Asadar nu doar MIG are probleme ci intreaga industrie militara rusa. In concluzie, poate scapa, poate nu, oricum ar fi pacat ca MIG-29 sa fie ultimul avion construit de de celebra uzina.

 

sursa: strategypage

 

 

 

Romania s-a inteles cu Lockheed Martin?! Da noi de ce nu stim?!

Standard

Desi subiectul viitorului avion multirol al RoAF este arhicunoscut si arhicomentat, disecat pe toate partile posibile, din toate punctele de vedere, este, poate mai mult ca niciodata, cel mai important eveniment care s-ar putea produce in Armata Romana. Si este, se pare, iminent!

Lockheed Martin F-16…

Desi ni se tot spune ca nu sunt bani, iar asta este doar o minciuna, orice producator ar veni cu oferte de finantare fara nici o problema, apar semne, reale sau nu, ca decizia in privinta viitorului avion, ca si problema finantarii, ar fi fost deja rezolvate.

…si unul din motivele pentru care trebuie sa-l cumparam!

Informatia care m-a pus pe ganduri a fost declaratia lui Gabriel Oprea, facuta in fata Comisiei de Aparare, odata cu instalarea guvernului Ungureanu: “In momentul de fata, MApN cred ca poate aloca 100 de milioane de euro, iar daca am mai primi de la Guvern minimum 200 de milioane, am putea sa incepem pregatirea pilotilor. Fortele Aeriene Romane au optat pentru F 16, stiti bine ca a fost hotararea CSAT, a fost pe masa dumneavoastra (n.r. – a Comisiilor de specialitate din Parlament). Asteptam in primul rand resurse”!

Pai cum dracu sa incepi pregatirea pilotilor fara sa ai un contract ferm privind achizitia avionului?! Cum putem noi crede ca americanii vor fi de acord cu antrenamentul pilotilor pentru F-16, DACA noi nu am semnat nimic privind F-16?! Sau cum poate Romania sa arunce 300 de milioane de euro pe pregatirea pilotilor, DACA nu suntem siguri, in sens de contract, pre-contact semnat in vedere achizitiei de avioane de la Lockheed Martin?!

Basescu a fost in SUA si a revenit schimbat! Nu mai vrea avioane sh, ci avioane noi. Ponta a fost si el acum cateva zile si SUA, ExxonMobile tocmai a anuntat ieri descoperirea unui zacamant urias de gaze naturale in Marea Neagra, iar tot ieri bombardiere strategice ruseti, TU-22M, au zburat aproape tangent pe granita noastra maritima, aducand inca un argument in favoare avionului multirol.

Nu stiu daca toate aceste evenimente sunt inrudite, cel mai probabil nu toate, insa declaratia lui Oprea este exploziva prin implicatile sale! Daca MapN cere bani pentru PREGATIREA PILOTILOR PE F-16, asta arata extrem de clar ca la nivel contractual, juridic adica, ceva s-a semnat: pre-contract, contract, etc, Pentru ca altfel este imposibil sa-ti trimiti pilotii sa se pregateasca pe F-16 iar tu sa nu ai nimic concret.

Ba mai mult decat atat, un pilot pregatit sa zboare un anumit tip de avion, trebuie in mod obligatoriu sa aiba acel avion disponibil la el acasa, odata ce a terminat pregatirea de baza. Nu poti pregati personalul si sa cumperi aparatul peste 2-3 ani, pentru ca atunci faci pregatirea degeaba…

Asadar, a semnat MapN-ul ceva cu Lockheed Martin?! Cel mai probabil DA! De ce tin secret acest lucru?! Cea mai plauzibila explicatie ar fi politico-electorala. Asa cum am scris in alt articol, s-ar putea ca anuntul sa se faca in primavara, cat mai aproape de alegeri si sa se bata darabana mai ales pe offset-ul ce vine in spatele acestui contract. Atunci actuala guvernare se va putea umfla in pene cu Siguranta Nationala, cu Parteneriatul Strategic cu SUA, cu mii de locuri de munca create de investitile derivate din offset!

Ar fi o buna reclama electorala si o strategie normala. Sper ca asa va fi, sper ca anuntul privind cele 48 de avioane sa fie facut cat mai curand, dar mai ales sunt extrem de curios de preturi, conditii si offset! Extrem de curios!

Iar odata achizitia de avioane rezolvata, ne putem indrepta spatele si privii mai optimisti toate celelalte programe de inzestrare aflate in diferite stadii de pregatire. Avionul multirol Is The King, odata ce am trecut de el, vor urma si restul…

Asa sa ne ajute Dumnezeu!

Offset pentru F-16?!

Standard

Si uite asa americanii se pot mandri ca sunt atat de seriosi si atat de mult iubesc ei Romania, incat offset-ul pentru avioanele multirol se afla deja in derulare, desi guvernul nu semnat nici un contract cu LM. Desigur ExxonMobile, zacamintele de gaz si petrol recent descoperite, ca de altfel, si milionul de dolari cheltuiti zilnic de americanii pentru foraje, nu are nici o legatura cu F-16.

Dar cum yankeii sunt destepti, ne putem trezi cu Lockheed Martin foarte zambitoare anuntand, la o eventuala semnare de contract, ca atat de mare incredere au avut ei in alegerea noastra inteleapta, in materie de airoplane, ca deja offsetul, in industria energetica, a depasit nu stiu cate sute de milioane, si  sa fim fara grija, alte miliarde vor urma.

Si nici nu-mi fac griji! Sunt absolut sigur ca vor urma, in foraje si exploatari in Marea Neagra, gaz de sist, eoliene, etc, etc. Problema este ca nu mi-as dori chiar acest gen de offset si asta pentru ca acesti bani oricum i-ar fi investit si nici mare industrie nu facem cu ei.

Asadar sa vedem articolul din Ziuaveche:

 

Gaze naturale în sectorul românesc al Mării Negre

 

ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited (EMEPRL), o subsidiară a ExxonMobil Corporation, şi OMV Petrom SA au confirmat miercuri o posibilă descoperire semnificativă de gaze naturale în sectorul românesc al Mării Negre, informează un comunicat al OMV.

 

Potrivit OMV, Sonda Domino-1 a întâlnit o acumulare de gaze naturale de 70,7 metri, estimările preliminare evaluând acumularea la 42 până la 84 miliarde metri cubi, informează Agerpres.

 

Sonda Domino -1, este forată cu tehnologie de ultimă generaţie. Ea este situată în blocul Neptun, la 170 kilometri de ţărm, în ape cu adâncimea de aproximativ 1.000 de metri. Operaţiunile de foraj au început la sfârşitul anului 2011 şi sunt în desfăsurare.

 

Se estimează că adâncimea totală a sondei va fi de peste 3.000 de metri sub nivelul mării. Perimetrul Neptun are o suprafaţă de aproximativ 9.900 kilometri pătraţi în ape cu o adâncime ce variază între 50 şi 1.700 metri.

 

Aceasta a fost stirea. Ideea este, ca in urma unor astfel de investiti, industria romaneasca nu se alege cu mare lucru. Sigur, la nivel macroeconomic; taxele, redeventele, siguranta energetica, sunt foarte importante. Romania va vastiga bani seriosi de pe urma acestor zacaminte, insa totlu va fi doar pe termen limitat, ori eu sper ca prin offset-ul pentru avioanele multirol, sa castigam industrial, sa castigam fabrici, care sa fie aici si peste 10 ani, sa primim slujbe inalt-calificate si bine platite.

Nu vreu sa fiu gresit inteles: aplaud descoperirea acestor resurse, ma bucur pentru viitoarele investitii, dar acesti bani oricum intrau in Romania. Sper din toata inima sa ma insel si daca va fi sa fie F-16 si Lockheed Martin, sa fie F-16 V, iar offset-ul sa nu aiba nici o legatura cu petrolul si gazele descoperite recent in Marea Neagra.

 

FOTO: Lockheed Martin

 

Romania a ales F-16 Bk 52. Oare?

Standard

Un articol nu foarte vechi legat de procesul de achizitie al avionului multirol pentru Fortele Aeriene Romane. Am bolduit cele mai interesante remarci.

România s-a înhămat la plata a încă trei miliarde de dolari către americani • Decizia a fost luată înainte de Crăciun • Traian Băsescu a ales F16 Block 52, la 72 de milioane de dolari bucata

Ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea, a dezvăluit, în urmă cu două zile, în timpul audierilor de la Comisiile de specialitate din Parlament, căRomânia va achiziţiona avioane F16 noi, pentru care va plăti câteva miliarde de dolari. Oprea a explicat că cel mai urgent program al Armatei Române îl reprezintă echiparea Forţelor Aeriene cu 48 de avioane multirol F16, noi. Ministrul Apărării a adăugat că urgentarea acestui proces este determinată de faptul că în 2015 expiră resursa de funcţionare a actualelor avioane MIG 21 Lancer.

Gabriel Oprea a mai precizat că programul de achiziţionare a avioanelor a fost aprobat de CSAT, Executivul urmând să aloce aproximativ 200 de milioane de euro, iar MApN să dea alte 100 de milioane de euro. Restul banilor trebuie căutaţi în alte locuri.

Interesant este că decizia privind achiziţionarea celor 48 de avioane F16 a fost luată pe şest, în cadrul şedinţei CSAT din 15 decembrie 2011. Atunci, şeful statului a disimulat această hotărâre într-un limbaj diplomatic, afirmând că nu s-a luat nicio decizie privind avioanele F16 noi, dar că această problemă a fost abordată. „Cam acestea sunt lucrurile de interes public. Vă pot spune şi o temă care n-a primit încă o decizie, pentru că nu are soluţii de finanţare pentru moment, dar CSAT a abordat şi problema capacităţii forţelor noastre aeriene, capacităţii viitoare de apărare a spaţiului aerian al ţării. Să nu fie vreo confuzie: nu vorbim de capacităţile de transport şi de proiectare, forţe în afara teritoriului sau în teritoriu, vorbim de aviaţia de vânătoare, sau de avioanele multirol, cele destinate să apere spaţiul aerian. Se prefigurează o situaţie critică: în 2015, avioanele pe care le avem îşi epuizează resursa, iar România nu este încă în poziţia de a spune că îşi va respecta obligaţiile asumate atunci când a intrat în NATO, şi anume de a contribui cu 48 de astfel de avioane la forţele NATO, dar şi la apărarea propriului teritoriu. În orice caz, ce trebuie să evite România pentru a nu se decredibiliza ca stat membru NATO este să ajungem la situaţia în care alte ţări să vină să ne facă patrularea aeriană. Ea este şi costisitoare, şi umilitoare din punct de vedere al capacităţii forţelor armate, în general, şi al forţelor aeriene, în special. De aceea, deşi nu există finanţare în momentul de faţă, concluzia Consiliului a fost că trebuie să găsim în cel mai scurt timp formule pentru a ne putea revitaliza forţele aeriene, în perspectiva epuizării resursei actualelor nave de luptă de care dispun Forţele Aeriene Române. Aici am cerut să se ia în calcul şi faptul că o prelungire de resurse a actualelor avioane este extrem de scumpă, iar dacă ajungem la situaţia în care alte state NATO ne-ar asigura patrularea aeriană, am fi în situaţia de a plăti această prestaţie, şi trebuie să avem în vedere că cele două soluţii s-ar putea să fie mai costisitoare decât găsirea unei soluţii de finanţare pe termen lung a achiziţiei de aeronave”, declara Băsescu la finalul şedinţei CSAT din 15 decembrie 2011

La audierile din Comisiile de Aparare de investirea a noului Guvern Ungureanu, ministrul desemnat, Gabriel Oprea, a declarat ca “necesarul fortelor aeriene este de 48 de avioane F 16 Block 52“. Ministrul Apararii a precizat ca acestea “ne-ar asigura aproximativ 30 de ani securitatea nationala a Romaniei si politia aeriana”. “In momentul de fata, MApN cred ca poate aloca 100 de milioane de euro, iar daca am mai primi de la Guvern minimum 200 de milioane, am putea sa incepem pregatirea pilotilor. Fortele Aeriene Romane au optat pentru F 16, stiti bine ca a fost hotararea CSAT, a fost pe masa dumneavoastra (n.r. – a Comisiilor de specialitate din Parlament). Asteptam in primul rand resurse”, a precizat ministrul Gabriel Oprea.

Iniţial, preşedintele Traian Băsescu hotărâse ca România să achiziţioneze 24 de avioane F16 nu noi, ci aflate în uz. Acest lucru s-a stabilit în şedinţa CSAT din 23 martie 2010. ”Totodată, ministrul Oprea a prezentat o informare cu privire la Programul Avion Multirol al Forţelor Aeriene. Având în vedere că România nu dispune de resursele financiare necesare pentru achiziţionarea unor avioane multirol noi, CSAT a aprobat propunerea MApN de achiziţionare a 24 avioane F16 în uz, propunere care va fi trimisă Parlamentului pentru luare în dezbatere şi decizie. Ministrul s-a referit în expunerea sa la implicaţiile cauzate de terminarea, în anii următori, a resursei avionului MIG 21 Lancer, aflat în dotarea Forţelor Aeriene Române”, se preciza în comunicatul CSAT din data de 23 martie 2010.

Totul s-a schimbat însă după vizita preşedintelui Traian Băsescu în SUA, ocazie cu care şeful statului s-a întâlnit la Casa Albă cu preşedintele Barack Obama, dar şi cu secretarul american al Apărării, Leon Panetta. Imediat după revenirea în ţară, Traian Băsescu declara că ”securitatea, indiferent de deciziile de achiziţii ale României, ale statelor din regiune, nu este pusă sub semnul întrebării”. „Securitatea instalaţiilor şi a ţării, a României, nu este condiţionată de achiziţii de avioane. Dacă noi avem o condiţionare, sunt problemele noastre, angajamente la intrarea în NATO, când ne-am angajat să avem 48 de avioane compatibile NATO”, explica preşedintele.

Cert este că România se pregăteşe să le dea americanilor alte câteva miliarde de dolari. Pentru achiziţionarea celor 48 de avioane F16 Block 52, vom plăti aproximativ 3,45 miliarde de dolari, în condiţiile în care fiecare aeronavă costa 72 milioane de dolari. O sumă imensă în condiţiile actuale de criză economică şi pentru o ţară aflată în situaţia României.

ZiuaNews

Cam asta e articolul. Preturile evident nu au nicio legatura cu realitatea. Probabil, intreg programul (achizitie avioane, armament, pregatire piloti si tehnicieni) ajunge la 3,5 miliarde de dolari, in caz contrar e putintel cam scump un F-16.

Confirma insa ceea ce stiam deja de luni bune – Romania nu va face un concurs de oferte, nu e foarte interesata de pret sau de offset iar americanii ie cei mai tari, dom’ne.

 

Articol preluat de pe AviatieMagazin

 

Alte articole interesante pe acelasi blog: Inca un esec pentru T-50

Americanii vin cu o oferta surprinzatoare in Brazilia

Romania doreste sa cumpere 48 de avioane MULTIROL…da ce sa faca cu ele?!

Standard

                                                        F-16 Fighting Falcon, cel mai probabil multirol romanesc

Ca vor fi F-16 sau SAAB Gripen prea putin conteaza din urmatorul punct de vedere: avion multirol…nu exista , de fapt! Sau nu exista daca ai doar 48! In realitate asa-numitele multirol nu sunt altceva dacat avioane capabile sa foloseasca atat armament aer-aer cat si aer-sol. Fie ca au deja capabilitatile de achizitie a tintelor aeriene sau terestre, fie ca folosesc POD-uri pentru asta, realitatea este ca AVIONUL MULTIROL, inca nu s-a inventat, si este mai mult o mica minciuna, aproape nevinovata!

                                                   JAS 39 Gripen, un posibil succesor al MIG21 LanceR

Spre deosebire da avioanele anilor”50-“60, specializate aer-aer sau aer-sol, actuala generatie este formata din avioane specializate aer-aer, dar care au si capacitati serioase de a angaja tinte de la sol. Ca sa intelegeti exact ce vreau sa spun voi folosi un exemplu! Un F-16/Gripen RoAF angajat intr-o misiune de atac la sol, sa zicem tip SEAD, este surprins de vanatoarea inamica inainte de angajarea tintei!

In mod normal orice pilot, in aceasta situatie, va arunca armamentul aer-sol pentru a se putea apara. Practic orice tip de avion am avea, F-16 sau Gripen, nici un pilot roman nu va angaja lupta incarcat cu 5-6 tone de armament agatat de palnuri.  Va puteti doar inchipui ce performante dinamice are un aparat cu o astfel de masa suplimentara si ce sanse  ar avea intr-o lupta de aproape. Astfel esti obligat ca aparatelor, implicate in lupta la sol, sa le oferi in mod obligatoriu escorta, chiar acelasi tip de avion, care sa le asigure protectia in timpul desfasurarii misiunii. Bine  la SEAD escorta iese din discutie.

                                          A-10 „mistretul razboinic” al SUA. Un excelent avion de atac la sol!

Acest concept de avion multirol, s-a nascut probabil din incercarea de a economisi bani, putand folosi acelasi aparat pentru ambele tipuri de misiuni. Si asta pentru ca doar statele bogate isi permit intretinerea a doua tipuri de avioane, din care unul dedicate aer-sol! Exemple ar fi: A-10 american, Su-25

                                                                                                    Panavia Tornado

                                                                      Su-25, un veteran foarte respectabil…

                                                                      Su-34…pur si simplu un avion superb!

, Su-34, Tornado! Pentru astia mai mici si mai saraci a aparut asa-numitul LCA, adica un avion, in general subsonic/transonic, care poate fi folosit atat in misiunui de atac la sol si protectia trupelor proprii, cat si la antrenamentul/trecerea pilotilor. Acest tip de avion este mult mai ieftin, mai putin costisitor de operat si poate indeplini si misiuni de vanatoare usoara impotriva elicopterelor sau dronelor inamice.

Acum discutile noastre se concentreaza pe viitorul avion multirol romanesc, dar pierdem din vedere ca 48 de bucati, cat or fi ele de “multiroale”, nu vor putea face fata cerintelor operationale ale armatei de uscat si flotei, cat si protectiei elementelor strategice de pe teritoriul national. Practic niciodata RoAF nu va avea 48 de avioane operationale in acelasi timp, iar in caz de conflict trebuie sa speram ca inamicul va avea curtoazia sa lase avioanele romanesti sa atace mai intai tintele de la sol desemnate, si apoi, sau abia apoi, sa le angajeze in lupta aer-aer!

Cum o astfel de abordare poate starni zambete, in mod sigur un posibil inamic va specula faptul ca Romania nu detine un LCA specializat, iar in conditile in care nici superioritatea aeriana deasupra frontului nu va putea fi asigurata, capitolul elicopterelor de atac , care sa preia intr-un fel rolul de sprijin al trupelor noastre, este si el exclus. Pentru a putea opera eficient si fara pierderi dezastruoase, elicopterele de atac romanesti au nevoie de o puternica escorta de vanatoare dedicate,  sau de un inamic fara avioane!

                                                                                                            IAR-XT

                                                                                                     IAR 99 Soim

Cum singurele noastre amenintari vin dinspre Est, lipsa avioanelor poate fi scoasa de pe lista unor posibile avantaje romanesti in fata inamicului. Una peste alta 48 de avioane, orice tip ar fi, nu pot asigura Romaniei decat un minim-minimorum, un minim de la care trebuie plecat, nu un maxim la care trebuie ajuns! Avem nevoie urgenta nu numai de 48 de vanatori, ci si de 36-60 de avioane de atac la sol. Nu ca ar fi rau sa avem 96 de supersonice, dar la costurile de intretinere, sigur nu ne vom permite, iar un numar de doar 48 de avioane active plus cele cateva IAR 99, nu vor putea niciodata sa ne asigure nici macar un minim de confort pe linia frontului.

Practic trupele romanesti, in atac sau defensiva, ar fi fara acoperire aeriana si sprijin la sol, din partea RoAF, care ar fi prinsa intre ciocan si nicovala! Daca ar incerca sa-si sprijine proprile trupe prin atacuri in spatele linilor inamice, sau in adancimea teritoriului inamic, ar lasa descoperit frontul, fara aparare aeriana si cel mai probabil nu ar fi capabila sa asigure concomitent ambele misiuni: spijinirea trupelor  la sol, si protectia spatiului aerian propriu!

Daca ne uitam la Polonia putem vedea cum ar trebui sa arate o aviatie echilibrata si gata de lupta! Polonezii au 48 de F-16 care  pot executa orice tip de misiuni si mai au si aproximativ 30 de MIG-29 modernizate destinate strict luptei aer-aer. Pe langa aceste avioane moderne, Polonia mai dispune si de avioane dedicate sprijinirii trupeor la sol, cum ar fi Su-22. Cam vechi dar inca bun, isi poate face treaba sub acoperirea aeriana furnizata de MIG-uri si F-uri. Cel putin are o sansa, pe cand sarmanul nostru IAR 99, modernizat sau nu, pur si simplu nu ar avea-o din cauza numarului scazut de aparate disponibile.

                                                                                         F-16 50/52 poloneze

                                                                                        MIG-29A la Poznan

                                                                                             Su-22M4 poloneze

Si asta fara sa mai adaugam ca din cele 48 preconizate, 6-8 vor fi  varianta D adica “duble”, mai ramanem cu aproape 40, din care gata de lupta si disponibile oricand undeva la maximum 24 de bucati.  Astfel discutia despre elicoptere de atac trebuie lasata ultima pe lista! Pur si simplu nu ar avea de ce sa decoleze, daca nu le putem furniza un cer “curat”. Primordial ar fi introducerea in dotarea, odata cu multirolul, a sistemelor defensive AA mobile, cu raza scurta si medie. Astfel un Gepard dotat cu rachete AA cu raza de 8 k m  si sisteme de rachete cu raza de 15-25 de km. , usor transportabile si rapide, capabile sa inainteze odata cu coloanele mecanizate, ar fi la fel de urgente ca si avioanele.

Prima regula este sa poti respinge atacul si abia apoi sa te gandesti la ofensiva. La inceputul unui conflict orice inamic va incerca eliminarea sistemelor vitale nationale: sistemul de comunicatii, radare, sisteme AA si aviatia…

Fara posibilitatea lansarii unei riposte dure si nimicitoare, capacitatea de lupta poate sacdea prea repede, prea mult, lasandu-ne in fata optiunii apararii in conditile unui inamic stapan pe spatial aerian, si fara posibilitatea de a lansa atacuri in adancimea teritoriului inamic, pentru al dezorganiza sau al incetini. Nici macar punctele de afluire a proprilor trupe nu le vom putea apara daca nu avem macar o minima acoperire aeriana.

Achizitia noului supersonic romanesc TREBUIE urmata URGENT de o discutie foarte serioasa pentru continuarea programului IAR-XT si gasirea unor solutii convenabile pentru dotarea trupelor cu sisteme AA mobile cu raza scurta si medie, altfel…Dumnezeu sa ne ajute! Putem pierde aviatia si orice sansa de contraatac in mai putin de 24 de ore si asta numai datorita faptului ca 48 de avioane, fie ele si multimultirol, nu vor putea asigura nici o acoperiore aeriana eficienta si nici un sprijin la sol serios si cel mai probabil,  vor fi doborate incercand sa le faca pe amandoua, iar firavele noastre Puma Socat, vor cadea in flacari…degeaba! Iar faza cu elicoptere de atac lovind inamicul noaptea…este doar o licenta artistica, in realitate, noaptea chiar si cel mai chior si idiot inamic, dotat cu cea mai proasta racheta AA din toate timpurile, STRELA 2, l-ar da jos chiar fara sa vrea! Inchipuiti-va  ca daca ziua si il poate da jos, cum ar straluci noapte motorul unui elicopter in fata senzorului IR al imbecilei de STRELA 2…Doar inchide-ti ochii si imaginati-va un Puma cu o STRELA dupa el!!! Cosmar si moarte sigura…

Asadar achizitia mult discutatului nou avion, este de fapt doar varful problemei. Pur si simplu 48 de avioane nu au capacitatea de a  sustine si trupele la sol si superioritatea aeriana si protectia teritoriului impotriva atacurilor inamice in adancime. Pur si simplu sunt prea putine daca nu le secondam cu un numar macar similar dintr-un model de avion  dedicat LCA si sisteme de rachete AA cu raza scurta si medie. Stam destul de bine la capitolul tunuri anti-aeriene cu raza scurta (4Km.) dar stam extrem de prost, adica nu avem nimic, cu raza medie si scurta. Adica ceva bun si pe care sa te poti baza.

Practic, cu exceptia SA-2, nu avem nici o racheta ghidata radar, ci doar clone de STRELA 2, numite CA-94 MANPADS si CA-95 montate pe TAB 4X4, de a caror eficIenta, in conditii de lupta reala si bruiaj activ, nici macar nu indraznesc sa ma gandesc…

Ideea de baza este ca degeaba cumparam 48 de…ce vreti voi, practic vor fi inutilizabile, cu exceptia politiei aeriene si mitingurilor aeriene! Intr-un conflict real fara sprijinul unui numar cel putin egal al unui LCA transonic, care sa poata cara undeva intre 2 si 4 tone de armament si care de asemenea sa poata executa si misiuni de vanator usor impotriva tintelor greu manevriere…n-am facut nimic. Am pierdut 4-5 miliarde de euro si ne-am minti singuri ca avem aviatie! In realitate am avea doar o parte din aviatia necesara si in mod clar adio elicoptere de atac.

Sisteme antiaeriene cu raza scurta si medie, dublate in spatele frontului de rachete AA cu raza lunga si un avion de atac la sol rapid si solid, sunt pasii urmatori, care ar trebui facuti foarte curand si cooordonat, pentru a putea sa avem macar o sansa de a nu muri cu zecile de mii, in incercarea disperata de a suplini lipsa unei aviatii sanatoase si intreaga…

surse poze: Saptamana Financiara

: Wikipedia