Arhive pe etichete: capacitatea de productie militara

Multirolul construit in Romania

Standard
Inainte de a citi acest material trebuie sa va ganditi la cateva lucruri: inchipuiti-va ca cele scrise mai jos s-ar referi la IAR 95, sau ca ar fi planurile Guvernului de relansare a industriei aeronautice romanesti. Poate nu totul este realizabil, poate articolul este de un optimism… german(adica, daca muncim, sigur putem), insa mai mult de jumatate, si probabil substantial mai mult de jumatate sigur s-ar putea realiza. Nu cititi acest articol prin prisma necesitatilor financiare, pentru ca nu de bani duce Romania lipsa, ci de inteligenta si patriotism printre conducatorii nostrii!Asadar cititi-l si visati ca am avea oamenii capabili si devotati Tarii, in functii de conducere.

Ma numesc Marius Zgureanu, sunt inginer IT&C si am fost inca din scoala generala pasionat de domeniul militar si in special de cel al aviatiei. Desi in ultimii ani am avut foarte putin timp pentru aceasta pasiune, citind doar sporadic anumite stiri din domeniu, am petrecut cateva zile studiind blog-ul dumneavoastra, pe care-l gasesc foarte interesant, intretinerea lui necesitand pasiune si implicare!

In consecinta, m-am hoatarat sa va trimit continutul unei scrisori pe care am adresat-o de curand CSAT, MAPN, ROAF, comisiei de aparare a senatului,Departamentului de Arme precum si altor institutii, scrisoare legata de achizitia de avioane multirol de catre Romania.
Sper sa o gasiti suficient de interesanta pentru publicare si dezbatere.

Dincolo de aspectele tehnice ale proiectului de aeronava, trebuie considerat si impactul economic, ce ar putea deschide Romaniei anumite usi catre tehnologii de ultima ora in aeronautica si industria militara, inclusiv in domeniul electronic si SW.
Ideea de baza este deschiderea unui centru de productie aeronautica, initial sub licenta Lockheed, a unor variante modificate ale avionului de lupta F16 FightingFalcon. In contextul parteneriatului strategic cu SUA, Coreea de Sud, Japonia si poate in curand cuTurcia si Israel, colaborarile si transferurile de tehnologie ar putea fi mai usor realizate.
Daca am putea grefa pe aceasta linie de productie si un centru regional de cercetare, intretinere si imbunatatire a aparatelor produse de Lockheed precum si, la nivel militar, a unui centru de antrenament pentru Europa de E si SE (capacitate deja pusa in valoare de antrenamentele cu partenerii din Israel si SUA), am reusi sa cream la nivel economic mii de locuri de munca de inalta calificare, care ar ajuta probabil si unele initiative strategice sau private din domeniu (ex. ARCA), ce vor contribui si la cresterea PIB, compensand astfel costul destul de piperat al licentei initiale si al investitiilor.

Sunt constient ca acest material contine o nota de amatorism, datorat partial lipsei de informatii de un anumit nivel si a lipsei de expertiza in domeniul economic, insa sper sa ramana cat de cat interesant in ciuda acestor neajunsuri.

Deoarece am observat ca in urma vizitei domnului Presedinte Traian Basescu si a delegatieiromanesti in SUA se are in vedere cumpararea unui numar de 24 de avioane de lupta multirol F16 Fighting Falcon noi, putandu-se cumpara apoi inca un lot de 24-26 de aparate pe masura ce MIG-ul 21 Lancer este retras din serviciu, aceasta decizie deschide calea catre noi oportunitati pentru inzestrarea aviatiei de lupta romanesti dar si pentru industria romaneasca de aparare:

A.) Necesitatea inzestrarii aviatiei romane cu un avion de lupta multirol de generatia a 5-a,  pentru obtinerea suprematiei aeriene, face rentabila productia sub licenta, in tara a unui derivat al F16, dupa modelul Taiwan-ului, Coreei, Japoniei si Turciei:

  1. Primele 24 de avioane F16 Falcon ar putea fi achizitionate in varianta biloc, de antrenament. Aceasta achizitie, disponibilitatea Bulgariei si Croatiei de a participa la acelasi program precum si existenta a cateva sute de aparate F16 in fortele aeriene ale altor state din regiune (Polonia, Turcia, Israel, Grecia, Egipt, Italia) ar putea face rentabila achizitia unei licente de productie a unei versiuni modificate a F16 in Romania (dupa strategia Taiwanului, Japoniei, Turciei sau Coreei de Sud), precum si ulterioare colaborari de modernizare a flotei existente (dupa modelul MIG21 Lancer) pentru apropierea de standardele F35 Lightning II si extinderea duratei de exploatare cu inca 10-15 ani. Pe masura ce productia noului model se apropie de finalizare, cele 24 F16 biloc ale lotului initial (urmate de lotul 2) pot fi retrase treptat in misiunea de antrenament avansat, inlocuind IAR 99 Soim (similar cu folosirea F5 E Tiger biloc de catre Turcia), sau pot fi retrase in momentul achizitiei de F35.
  2. Noul derivat din F16 se poate baza pe versiunea XL, in curs de modernizare la NASA cu dotarile Block 50, versiune care este mult mai stabila aerodinamic, are masa utila crescuta si suprafata portanta mai mare decat modelul standard. Cu cateva modificari si modernizari, modelul XL ar putea fi un echivalent al Eurofighter sau F15 E:
    1. Modificarea prizelor de aer pentru semnatura radar redusa (vezi F35) si eliminarea sensibilitatii la aspirarea de impuritati de pe pista (indepartarea de sol a prizei de aer)
    2. Reproiectarea unui tren de aterizare mai robust, care sa faca fata si unor sosele, piste intretinute sumar sau nebetonate
    3. Modificarea formei botului si a unor sectiuni ale aripii si fuzelajului pentru a reduce semnatura radar, dar fara a prejudicia performantele aerodinamice
    4. Adaugarea unui al 2-lea motor, similar programului taiwanez AIDC F-CK-1 Ching-Kuo, ar duce la cresterea performantelor de interceptare. Se impune si o crestere generala a dimensiunilor avionului cu aproximativ 20%-30%
    5. Cumpararea licentei pentru motoare capabile de “supercruise” (F35 sau Eurofighter), adica regim supersonic fara postcombustie

f.Modificarea ajutajelor pentru a permite tractiune vectoriala si semnaturi termice si radar reduse

  1. Folosirea unui radar mai performant decat varianta actuala de pe F16 (ex.F35, F15 sau F22 Raptor )
  2. Crearea unor compartimente interne in fuzelaj pentru 4-6 rachete sau bombe, in scopul reducerii semnaturii radar la echiparea minima de lupta.

i. Adaugarea unor ampenaje orizontale de control in fata aripilor principale, pentru a creste manevrabilitatea

j. Reducerea costului de intretinere si exploatare prin modularizarea pieselor si blocurilor componente, dupa modelul SAAB

  1. Productia armamentului de bord sub licenta romaneasca si cu colaborare israeliana.

B.) Necesitatea inzestrarii aviatiei romane cu un avion de antrenament compatibil cu F16/F35/Eurofighter Typhoon, F22 Raptor, Grippen:

  1. varianta ar fi exploatarea transferului de tehnologie pentru interceptorul derivat din F16, pentru a crea pe aceeasi platforma un nou avion de antrenament supersonic, continand insa doar o parte din inovatiile interceptorului. Exemple : programul F-5E TigerII, transformat de Turcia in avion de antrenament supersonic; programul avionului de antrenament KAI T-50 Golden Eagle, derivat din F16 si produs in Corea.
  2. Cea mai interesanta varianta este folosirea F16 dubla comanda, din lotul initial de 24 de bucati propus spre achizitie, lot ce poate fi apoi modernizat si completat cu productii ulterioare, sub aceeasi licenta.
  3. Reproiectarea IAR 99 Soim cu elemente ale F16, ca solutie ieftina, necesitand remotorizare, introducerea de noi materiale in structura si re-echipare completa. Cu anumite modificari ale aripii si derivei ar putea zbura si in regim supersonic

 AVANTAJE :

  • Crearea in Romania a unui centru de productie, intretinere si imbunatatire a unor aparate de lupta F16 si derivati ai acestora  ar rentabiliza costul licentei de productie si ar repune pe picioare industria aeronautica romaneasca, creand mii de locuri de munca la nivel national.
  • Fabrica din Romania ar putea fi profitabila daca nu se rezuma doar la comenzile interne, de maxim 120 de bucati, ci va produce si pentru alte state interesate din zona, cu acordul SUA, bineinteles. De asemenea, producerea sau modernizarea unor avioane de antrenament pe baza aceleiasi licente si a unui numar mare de componente comune, ar amortiza mai rapid costurile licentei.
  • Utilizand forta de munca locala, costul de productie al aparatelor F16 modificate ar putea fi cu 30-50% mai scazut decat cel din fabrica Lockheed, trebuind insa depasit un minim al productiei pentru a compensa costul licentei.
  • Pe termen mediu si lung, reprezinta o investitie in tehnologie avansata in domeniu, ceea ce poate oferi Romaniei un avantaj competitiv in domeniul aeronautic si ar repozitiona tara noastra pe harta cercetarii aeronautice, un domeniu in care avem traditie dar si o inzestrare nativa.
  • Centrul regional de intretinere ar ieftini costurile de exploatare si modernizare al aparatelor F16 ale fortelor aeriene din regiune, fiind un beneficiu pentru bugetele tuturor tarilor ce au achizitionat acest tip de aeronava.
  • Crearea, pe langa centrul regional de intretinere, a unui centru regional (Europa de E si SE) de antrenament NATO pentru F16, atat simulat cat si real, beneficiind de varietatea terenului din Romania, déjà apreciata de pilotii israelieni, ar ieftini de asemenea costurile antrenamentului pentru toate tarile partenere, facilitand schimburile de experienta.
  • Pentru urmatorii 20 de ani, se pot produce, repara si moderniza aparatele F16 din inzestrarea intregului flanc estic si sud-estic al NATO : Polonia, Turcia, Grecia, Italia, Israel si probabil in curand Bulgaria, Croatia, Muntenegru,Macedonia, Albania si R. Moldova .Este clar ca F35 vor inzestra in loturi reduse tarile din zona, majoritatea aparatelor F16 fiind mentinute in serviciu inca 15-20 de ani.
  • Deoarece Turcia are si ea capacitate de productie F16, sunt posibile colaborari de modernizare si productie, intr-un joint-venture, esential fiind si aportul de noua tehnologie din partea Israel si SUA !
  • Un alt atu, in fata SUA de aceasta data, este ca vor trebui sa disloce mai putine forte aeriene in aceasta zona, pentru a proteja elementele scutului antiracheta, esentiala fiind insa mutarea unei escadrile F22 Raptor sau F35, penru a sprijini fortele aeriene romane pana vom avea operative primele avioane F35.
  • O parte din tehnologie, poate fi folosita si in domeniul civil sau pentru impulsionarea programului spatial, cum ar fi si colaborarea cu ARCA pentru IAR111.

Inchei aici cu speranta ca macar cateva idei din acest material sa va fi retinut atentia, deoarece sunt convins ca multe dintre ideile de aici se regasesc si in strategiile de inzestrare pe termen mediu si lung ale fortelor aeriene romane.

Marius Zgureanu