Arhive pe etichete: barak 8

Un viitor program Lancer pentru F16, baza a parteneriatului strategic romano-israelian?

Standard

Luand in considerare situatia extrem de precara in care se afla armata romana datorita dotarilor invechite, situatie expusa in articolul “Problemele majore ale inzestrarii armatei romane si ale industriei de aparare” dar si tinand cont de incapatanarea, oarecum de inteles in contextul parteneriatului strategic cu SUA, Polonia si Turcia, decidentilor romani de a cumpara avioane F-16 pentru dotarea fortelor aeriene romane, am incercat sa gasesc o solutie de compromis care sa ofere si offset-ul necesar Romaniei, offset sustinut cu consecventa de catre blogul RumaniaMilitary, (Inzestrarea armatei romane versus cresterea economica si solutia offset-ului) dar si costuri scazute si solutii pe termen lung, asa cum ne dorim cu totii.

Proiecte aeronautice romanesti mai putin cunoscute

 Istoric vorbind, in anii de dupa revolutia din 1989, Israelul a fost cel mai important, si aproape singurul partener in dezvoltarea tehnicii militare romanesti cu solutii relativ ieftine dar foarte potrivite si moderne pentru necesitatile armatei noastre, deci implementarea de noi solutii nu ar fi decat o continuare naturala si cu costuri si efort de acomodare redus. Tinand cont de forta sa economica, prezentata si in articolul “Israel: date economice – posibil model pentru Romania?” si de faptul ca majoritatea firmelor de aparare israeliene apartin statului, oare ar fi posibila o colaborare extinsa si negocierea unui pachet de echipamente si tehnologie, la nivel de stat, intre Romania si Israel, in contextul unui parteneriat strategic, dand substanta si relatiilor exceptional de bune dintre cele 2 tari?

 

ATROM

 

Astfel, am putea da continuitate programelor deja existente, cu noi upgrade-uri, am pune in aplicare studii si proiecte deja definitivate dar ne-introduse in productie (ATROM realizat cu Soltam, IAR-109 Swift realizat cu IAI) si demara proiecte noi cu infuzii de tehnologie, totul acompaniat de un offset la nivel inter-guvernamental cu un eventual credit oferit de maestrii recunoscuti in ale finantelor la nivel international (ma intreb cat de mult ar creste credibilitatea Romaniei pe pietele externe cu o linie de credit israelian sau macar intermediata de acestia ?!).

IAR-109 Swift

 

Firmele israeliene s-au dovedit capabile de a dezvolta evolutii consistente pe aproape orice tip de platforma militara existenta la ora actuala, in special pe cele americane, la un raport pret-calitate care sfideaza orice concurenta. Un parteneriat tehnologic al Romaniei pe aceste domenii ar aduce beneficii imense, mai ales in contextul marketing-ului extrem de profesionist al israelienilor.

 

MIG-29 Sniper la muzeu

MIG-29 stocat la baza M.Kogalniceanu

Ca sa ajungem la detalii, ma gandesc la un contract cadru pe termen mediu si lung pentru modernizarea unei mari parti a dotarii armatei romane (nici un monopol nu ar fi de dorit), de la avioanele de lupta F16 la un standard comun (si apoi MIG29 sau chiar si MIG21), la rachete aer-aer, sol-aer, aer/nava-nava, antitanc, la tancuri si blindate, la artilerie autopropulsata, la fregate si corvete, totul cu offset, transfer de tehnologie, joint-venture si licente. Si toate acestea ne-ar impulsiona poate si dezvoltarea TBT-ului, a unui elicopter de transport si lupta sau a IAR-XT si chiar a armei de asalt. Un exemplu similar este Irak-ul, care a lansat un program de inzestrare de 12 mld.$, program demarat prin achizitionarea din SUA a 36 de avioane de lupta F-16IQ Block 52 a caror livrare va incepe din 2014.

TBT

Pornind de la “durerea” noastra cea mai mare, avionul multirol, si de la faptul ca acum cativa ani se pare ca am avut o mana intinsa din partea Isrealului de a cumpara si moderniza in comun avioane uzate F16 Bl25 din SUA, oferta pe care se pare ca am refuzat-o destul de suspect,  ma gandesc ca Israel va dori in curand sa-si modernizeze flota de peste 300 de avioane F-16 (din care maxim 100 sunt la standard F-16I Sufa, cele mai vechi fiind retrase in paralel cu introducerea F35 in serviciu, la un maximde 75 de bucati) in urma lectiilor invatate din Iran, datorita aparitiei standardului F-16V

 dar si a detinerii unui radar AESA indigen – ELTA EL/M 2052.

F-16I Sufa

 

F-16V

In plus Israel Aircraft Industries este firma de stat deci putem spera la offset+credit avantajos spre deosebire de o tranzactie directa cu SUA, putand ocoli astfel si problema absentei creditului furnizor din partea statului sau trezoreriei americane, israelienii actionand astfel ca si intermediar cu acceptul SUA,  dar si la un transfer tehnologic de genul celui pentru MIG-21 Lancer. Astfel, in completarea si mai ales in locul avioanelor F-16A/B portugheze, am putea cumpara cateva zeci de F16 Block 25 care ar putea fi aduse la un standard echivalent F-16V dar cu tehnologie israeliana si asimilarea unei mari parti a mentenantei si upgrade-urilor in tara. Totul la un pret probabil intre 20 si 30 de mil.$ bucata si considerand ca avioanele Bl25 sunt donate de SUA, afacere similara cu cea oferita de SUA acum ceva mai mult de un an. In orizontul a 10-15 ani este posibil ca Lockheed Martin sa renunte sa mai ofere evolutii ale F-16, V fiind probabil ultimul upgrade inainte de a se focaliza exclusiv pe F35, insa Israel si eventual Romania, ca si partener, ar putea primi acceptul pentru mentenanta si upgrade-uri similare programului Lancer pentru intregul parc F16 disponibil la nivel mondial. Astfel am putea ajunge intr-o ipostaza apropiata cu cea pe care am sugerat-o in materialul “Multirolul construit in Romania” (https://rumaniamilitary.wordpress.com/2011/11/17/multirolul-construit-in-romania/ ), si anume “centru regional de cercetare, intretinere si imbunatatire a aparatelor produse de Lockheed precum si, la nivel militar, a unui centru de antrenament pentru Europa de E si SE” , centru de care ar beneficia “intregul flanc estic si sud-estic al NATO: Polonia, Turcia, Grecia, Italia, Israel si probabil in curand Bulgaria, Croatia, Muntenegru,Macedonia, Albania si R. Moldova”.

Ca si imbunatatiri, pot exista evolutii limitate ale liniei F-16, de genul celor expuse in materialul “Multirolul si optiunile Romaniei” (https://rumaniamilitary.wordpress.com/2012/02/29/multirolul-si-optiunile-romaniei/ ): prize de aer DSI, motor mai puternic eventual capabil de supercruise si tractiune vectoriala, scaderea semnaturii radar, capacitatea de a putea opera si de pe piste mai slab amenajate, scaderea costului menetenantei prin modularizare dupa sistemul Saab, pachete noi de avionica si cabina compatibile cu F35/F22 Raptor, dezvoltarea de drone pe aceeasi structura.

F-16 DSI

Asa cum spuneam mai sus, pachetele noi de avionica, intre care si radarul  EL/M 2052 (AESA) ar putea fi folosite cu succes si la dezvoltarea unei linii MIG-29 Sniper Plus sau Mig-21 Bis/Bison – J-7 Lancer 2/Plus si chiar a unui avion de antrenament derivat similar cu Guizhou JL-9 chinezesc, in cazul ca dorim sa re-folosim o parte din ce exista stocat la nivel mondial si mai are rezerva de ore de zbor sau doar pentru export, dupa cum sustineam in ““MIG-21 LanceR o solutie inca viabila pentru Romania ?”, impartind profitul cu partenerul israelian. In plus, Israel are capacitatea de a achizitiona echipamente din tari „incomode” pentru noi, cum ar fi Rusia, China sau India, astfel ca am avea platforme ieftine second-hand pe care pot fi integrate noile sisteme.

Guizhou JL-9

Avionul poate face dintr-un pachet mai larg, alaturi de rachete antiaeriene Derby sau Python (integrate si in sistemul Spyder), Barak 8 pentru protectie AA si racheta de croaziera/antinava Delilah, ce pot fi folosite la modernizarea fregatelor si corvetelor din dotarea Marinei Romaniei, dupa cum propunea materialul Variante pentru modernizarea fregatelor T22”.

Sistem Spyder (Python+Derby)

 

Barak 8

De asemenea, poate fi dezvoltata o noua varianta de sistem SOCAT (Sistem Optronic de Cercetare si Anti-Tanc=Optronic System Research & AT), refolosind rachetele Spike deja achizitionate alaturi de noile lor variante, sistem ce poate fi integrat pe un nou elicopter de lupta sau transport al Fortelor Armate Romane (sa nu uitam ca Israel detine peste 30 de elicoptere Cobra la standardul AH-1 „Tzefa”). Turelele Rafael sunt deja prevazute pentru inzestrarea TBT-ului (Saur3) dar si a MLI-84M – OWS 25R (cost upgrade 1.5 mil$/bucata) gama de arme si echipamente poate fi extinsa putand duce la o noua versiune a tancului TR-85M1 sau al unui derivat al tancului Merkava, adaptat cerintelor Fortelor Terestre, alaturi de derivatele sale, printre care masina de lupta Namer, cu cele mai noi sisteme de protectie, cum ar fi Trophy.

Evolutie PUMA SOCAT? – deviant art

Pentru artilerie, proiectul ATROM dar si mortierul Cardom ar fi achizitii necesare unei armate moderne.

Sistemul SOCAT

Merkava 4/V (pentru export)

 

Turela Rafael

 

Turela OWS-25R produsa la UMB 

Iar in incheierea pachetului, putem vorbi de sistemele de protectie balistica antiracheta Arrow block 5 /Arrow 3 sau Iron Dome, care ar putea ajuta la securizarea scutului anti-racheta dar si a altor obiective importante de pe teritoriul tarii noastre.

Arrow

                Punand cap la cap aceste detalii, ar putea rezulta unul dintre cele mai bune planuri de inzestrare a Armatei Romane la costuri si calitate avantajoase, alaturi de investitii serioase prin offset din partea uneia dintre cele mai sanatoase economii si un credit avantajos. Acest plan s-ar putea realiza printr-un acord cadru etapizat pe o perioada de 10 ani, pentru a da timp si offset-ului sa produca mare parte din sumele pentru achitarea imprumutului iar la finalizare am detine echipamente si tehnologii care vor fi permanent modernizate alaturi de partenerul israelian iar exploatarea ar fi ieftina si facila prin asimilarea unei mari parti a ei in industria romaneasca. In plus, mare parte din produsele comune ar beneficia de o piata semnificativa pentru export, ceea ce in timp ar aduce si profit producatorilor si integratorilor.

                Astfel, am incercat sa mai ofer inca o varianta alaturi de celelalte aduse in discutie in ultimul timp, ca solutii pentru dotarea invechita a armatei dar si pentru relansarea economiei romanesti…

 

 

Marius Zgureanu

 

 

 

 

Reclame

Azerbaidjean face cumparaturii in Mall-ul…Israel

Standard

Relatiile dintre cele doua tari par mult mai importante si profunde decat lasa sa se vada. Astfel presedintele azer, Ilham Aliev declara despre această relaţie atât de singulară că este „ca un iceberg, nouă zecimi se află sub suprafaţa apei”. Relatiile tot mai apropiate ingrijoreaza in egala masura si SUA, care i-a dat in fapt pe evreii si azeri, cat si Moscova, care in mod sigur nu vede deloc cu placere o alta influenta in Caucaz, decat a sa.

UAV Heron si sistemul AA Barak 8, in plan secund

Contractul pentru vanzare de armament incheiat de cele doua tari, in valoare de 1,6 miliarde de dolari, prevede achizitionarea printre altele: rachete antinava Gabriel, cinci UAV Heron si cinci Searcher 2, sistemul AA Barak 8, cu 75 de rachete si radar/radare de tip Green Pine, folosite de Israel pentru detectia rachetelor balistice de la distante de peste 500km.

UAV Searcher 2, foto Wikipedia

De asemenea surse americane insista pe existenta unui acord secret intre Ierusalim si Baku priviind o baza secreta la dispozitia armatei israeliene.Si cum dictonul “dusmanul dusmanului meu, este prietenul meu”, diferendele azero-iraniene, ca si problemele cu Armenia, fac din Azerbadjean un aliat natural al Israelului.

EL-M-2080, Green Pine radar, foto: Wikipedia

surse: strategypage & Romania Libera

Variantele SAM ale Romaniei: pseudo-analiza comparativa

Standard

 

Romania a initiat sau a fost aproape sa initieze de-a lungul timpului patru programe de achizitii in domeniul apararii antiaeriene: modernizarea rachetelor cu raza medie de actiune, cel mai avansat dintre ele dar care s-a oprit cu achizitia unor baterii HAWK ramase nemodernizate, programele SHORAD/VSHORAD abandonate in conditii neclare inainte de semnarea contractelor si achizitia de rachete cu raza lunga oprita la faza de intentie.

Explicatia cea mai simpla ar fi lipsa banilor dar exista si multe puncte care nu au fost lamurite cum ar fi motivul pentru care modernizarea bateriilor HAWK a batut pasul pe loc atatia ani sau motivul pentru care contractele pentru rachetele cu raza mica au fost anulate la extrem de putin timp dupa ce au fost redactate, fiind mai greu de crezut ca taierea finantarii a fost o surpriza intervenita brusc.

Oricare ar fi explicatiile problema a ramas si s-a acutizat pe masura trecerii timpului, odata cu expirarea duratei de viata a tehnicii sovietice care a fost fie retrasa complet din dotare (S-15 Neva) fie revitalizata insa fara modernizari majore.

 

In momentul de fata Romania ar avea nevoie de inlocuirea completa a bateriilor S-75 ramase (o parte dintre rachete sint deja convertite in tinte), a complexelor SA-9/CA-95 si cel putin o modernizare radicala a SA-7/CA-94, daca nu se va opta pentru o racheta de alta conceptie.

Desi ceva mai noi si inca relativ eficiente complexele SA-6 si SA-8 vor trebui si ele fie modernizate, electronica, cel putin, fiind depasita moral fie, daca se considera ca lipsa pieselor de schimb va face nerealista orice prelungire a duratei de viata, inlocuite cu echivalente moderne.

Pe langa inlocuirea tehnicii vechi se ridica si problema dotarii celor doua fregate T22 care vor avea nevoie cel putin de un sistem de aparare apropiata, daca nu se poate spera la mai mult.

 

Cum preferintele Armatei pentru una sau alta dintre optiunile de modernizare raman deocamdata in ceata, desi in diferite momente s-a vorbit de MBDA Mistral si VL Mica (atat varianta navala cat si cea terestra), ne ramane doar sa speculam pe marginea sanselor pe care diferite sisteme le au de a intra in dotarea Romaniei.

Pentru o comparatie cat mai obiectiva am ales sa reprezint diagramele performantele dinamice (raza de actiune vs altitudine maxima) asa cum apar in sursele publice, evident diferite de cele pe care producatorii le comunica confidential potentialilor clienti dar care pot totusi oferi o imagine asupra diferentelor relative dintre ele.

Acolo unde a fost posibil am mentionat si pretul unitar al rachetelor (iarasi surse publice), de retinut ca anii de referinta ai contractelor difera si, pentru o acuratete mai mare, valorile ar fi trebuit corectate dar cum asemenea contracte sint rezultatul unor negocieri si preturile variaza destul de semnificativ.

Cifrele variaza in functie de surse, asa ca s-ar putea sa nu fie precise si au doar valoare orientativa.

Nu sint incluse preturile sistemelor de control sau senzorilor, le-am considerat ca pe niste investitii initiale si care influenteaza apoi doar prin costurile de intretinere,  posibil semnificative, insa care nu pot fi estimate usor in timp ce pretul unitar al rachetelor influenteaza direct costul fiecarei trageri si este relativ usor cuantificabil.

 

Pentru inceput, o comparatie intre cele mai probabile variante pentru sistemele cu raza lunga de actiune:

 

Judecand dupa orientarea catre furnizori americani, Patriot PAC-2 ar avea cele mai mari sanse mai ales daca ar veni la pachet cu scutul ABM.

Cea mai mare problema ar fi ca versiunea PAC-2 nu poate proveni decat din stocurile utilizatorilor actuali, fiind scoasa din fabricatie la momentul acesta, avantajul fiind insa pretul de echipament uzat care are mai putina legatura cu pretul de productie.

In cazul achizitiei de sisteme noi, principalul candidat ar fi MBDA Aster-30, care ocupa si un loc central in oferta Bumar pentru Polonia, proiect la care este asociata si UTI Romania. Un punct in plus l-ar reprezenta si disponibilitatea MBDA de a oferi un transfer de tehnologie in tara cumparatoare, deocamdata oferta fiind facuta Poloniei.

Pentru MBDA cea mai mare problema ar fi ca Polonia sa decida achizitionarea de baterii Patriot la mana a doua, mai ieftine, din Germania si la un moment dat aceasta parea optiunea guvernului. Intre timp insa, odata cu oprirea iminenta a programului MEADS (dorit a fi inlocuitorul Patriot-ului PAC-2) Germania pare mai putin dispusa sa se desparta de bateriile existente si asta ar fi o sansa in plus pentru Bumar si MBDA.

Pentru Romania relatiile mai reci cu Franta ar putea fi un impediment sau dimpotriva, contractul ar putea fi privit ca posibilitatea unui pas inainte.

Cea mai noua versiune a Patriot, PAC-2 MSE se afla inca la inceputul intrarii in dotarea SUA, de unde si pretul unitar mare care insa va fi redus cu siguranta, in timp.

Un varianta surpriza ar putea fi IAI cu Barak-8, care concureaza si in Polonia, principala problema fiind ca racheta se afla inca in faza de testare.

 

A doua comparatie este intre sistemele cu raza medie de actiune:

Programul de modernizare al HAWK prevede aducerea sistemului la standardul XXI (produs in cooperare de Raytheon si Kongsberg), care poate fi privit ca un pas spre adoptarea viitoare a NASAMS II (Norwegian Advanced Surface-to-Air Missile System), care in momentul acesta foloseste rachete AMRAAM lansate de la sol, re-folosind aceeasi arhitectura electronica. In ciuda unor performante mai slabe in altitudine, sistemul a fost ales de Finlanda in dauna Aster, mai ales datorita pretului cat si a posibilitatii de a fi folosit intr-o retea dispersata.

Un plus al acestei variante ar fi posibilitatea de a refolosi rachetele AMRAAM aer-aer din dotarea Aviatiei care ar ajunge la limita perioadei in care pot fi folosite pe avioane supersonice, asta in cazul in care AMRAAM va fi racheta BVR al viitorului multirol.

O varianta mai eficienta ar putea fi adoptarea ESSM, un obiectiv recent al Kongsberg, care pe langa performantele superioare ar aduce Romaniei si avantajul posibilitatii modernizarii sistemului SA-6 cu aceeasi racheta, intr-un mod similar cu pachetul propus de compania poloneza WZU in colaborare cu Raytheon. Mai mult, dotarea si a fregatelor T22 cu ESSM ar simplifica enorm logistica si ar unifica dotarea Fortelor Aeriene, Terestre si Navale ale Romaniei.

 

  ESSM pe un lansator SA-6  Sursa: www.wzu.pl

O alta posibilitate ar fi si cumpararea Spyder-MR, dezavantajul fiind lipsa integrarii cu bateriile HAWK existente si Romania ar ajunge sa aiba doua sisteme similare, in acelasi rol.

 

Urmatoarea comparatie este intre sistemele SHORAD:

 

Aici lupta s-ar duce intre MICA-VL si Spyder-SR, ambele sisteme avand avantajul refolosirii unor rachete aer-aer din dotarea Fortelor Aeriene. MICA-VL a fost, se pare, deja aleasa pentru dotarea atat a fregatelor T22 cat si a bateriilor SHORAD dar s-a renuntat la ambele contracte in conditii neclare.

Un dezavantaj al MICA-VL ar fi pretul destul de mare si acesta pare a fi motivul pentru succesul redus la export. Chile, care isi anuntase interesul cam in acelasi timp cu Romania, a descoperit ca are in dotare o racheta similara, Barak-1, si a renuntat la achizitie.

MBDA a anuntat la sfarsitul lui 2011 ca pregateste prima livrare pentru un client extern, posibil Oman.

Intre timp, Spyder-SR a castigat competitia din Singapore, in fata MICA-VL si SLAMRAAM  si a fost cumparat deja de India pentru inlocuirea SA-8.

SA-8 desi este inca competitiv, ar avea nevoie de o modernizare a electronicii si, din cauza numarului mic de lansatoare din dotare si a lipsei de piese de schimb, ar putea fi totusi retras in curand.

 

Ultima comparatie este facuta intre sistemele VSHORAD:

 

Competitia este practic monopolizata de trei sisteme: Stinger, Mistral si RBS-70.

 

RBS-70 are ca avantaj sistemul inovator de dirijare laser, manual, aproape imposibil de bruiat -conform producatorului, SAAB- este insa mai dificil de utilizat si cere o pregatire foarte buna a operatorului. Varianta NG ar aduce posibilitatea de urmarire automata a tintei precum si posibilitatea de a opera pe timp de noapte.

Avand o greutate mai mare nu poate fi lansata de pe umar, este folosit un trepied special sau un lansator montat pe autovehicule sau nave.

Un avantaj distinct al RBS-70 este incarcatura de lupta cumulativa, mai eficienta impotriva unor avioane proiectate special pentru CAS, cum ar fi SU-25.

Stinger ar avea avantajul portabilitatii fiind si cel mai usor sistem dintre cele trei dar are dezavantajul unei incarcaturi de lupta reduse. Sistemul de ghidare in infrarosu nu este atat de dificil de folosit precum cel al RBS-70, are insa dezavantajul de a fi mai sensibil la contramasurile electronice.

Mistral are avantajele (si dezavantajele) auto-ghidarii in infrarosu similare cu Stinger insa cu dimensiuni mai apropiate de RBS-70, atributele unice fiind incarcatura de lupta de aproape trei ori mai mare decat a competitorilor precum si viteza mai mare deci si posibilitatea de reactie a tintei este mai scazuta . Are nevoie de asemenea de un lansator special in mai multe variante: trepied, montat pe autovehicule sau pe nave (Simbad/Tetral/Sadral).

Mistral a fost selectata pentru dotarea Romaniei la pachet cu sistemul SHORAD / MICA-VL, insa comanda a fost anulata in aceleasi conditii.

 

Concurenta poloneza este reprezentata de Grom, cu care CA-94 ar avea in comun descendenta, desi sistemul polonez este o adaptare a mai modernului Igla. A fost cumparat de Georgia si a avut se pare o comportare foarte buna in conflictul cu Rusia. Este probabil cea mai usoara cale de modernizare a CA-94 si colaborarea UTI – Bumar ar putea indica ca este o varianta luata in considerare.

 

Daca Romania isi va relua programele de inzestrare mergand pe aceleasi optiuni anuntate pana acum, ar rezulta o dotare cu Mistral (VSHORAD), MICA VL (SHORAD + T22) si HAWK XXI (posibil cu integrarea SLAMRAAM/ESSM). Interesul Romaniei in oferta Bumar/MBDA pentru Polonia ar putea indica alegerea ASTER-30 pentru bateriile cu raza lunga de actiune.

Daca insa contractele cu MBDA nu au fost anulate doar din cauze economice si se va face o noua selectie, atunci ramane sa imaginam o configuratie cu Grom (VSHORAD), Spyder-SR (SHORAD), HAWK XXI  (sau Spyder-MR) si Patriot PAC2 (sau Barak-8).

Pe fregatele T22, in locul MICA-VL,  s-ar putea adopta fie SeaRAM, fie Barak-1.

 

Surse:

cns.miis.edu/reports/pdfs/gorm_msl.pdf

newwars.wordpress.com/warship-costs/

forum.keypublishing.com/showthread.php?t=88940

www.bga-aeroweb.com/Defense/Evolved-Sea-Sparrow-Missile.html

www.saffm.hq.af.mil/shared/media/document/AFD-100128-067.pdf

www.indian-military.org/tag/beyond%20visual%20range%20(bvr)%20capability.%20mica.html

www.indiandefence.com/mirage-2000/

www.bharatdefencekavach.com/News_174$1$53-BVR–MICA–France–upgrade–India–Mirage-2000–52–2-4-billion-deal–bharatdefencekavach–cabinet-committee-on-security–CCS–3-9-billion–French-firms–Thales–MBDA-.html

www.defenseindustrydaily.com/indias-fighter-upgrades-mirage-2000s-next-02891/

www.armyrecognition.com/france_french_army_vehicle_missile_systems_uk/vl_mica_land_short_range_missile_system_technical_data_sheet_specifications_description_pictures_.html

forum.keypublishing.com/showthread.php?t=35433

en.wikipedia.org/wiki/Crotale_(missile)

en.wikipedia.org/wiki/RIM-162_ESSM

en.wikipedia.org/wiki/Aster_(missile_family)

www.missilethreat.com/missiledefensesystems/id.41,page.4/system_detail.asp

www.designation-systems.net/dusrm/app4/pac-3.html

www.deagel.com/Anti-Ballistic-Missiles/Patriot-PAC-3_a001152003.aspx

www.deagel.com/Anti-Ballistic-Missiles/Patriot-PAC-3-MSE_a001152004.aspx

www.bga-aeroweb.com/Defense/Evolved-Sea-Sparrow-Missile.html

www.strategypage.com/militaryforums/7-2126.aspx

www.army-technology.com/projects/surface-launched/

www.rafael.co.il/Marketing/186-1367-en/Marketing.aspx

www.rafael.co.il/Marketing/186-704-en/Marketing.aspx

www.defencenow.com/news/383/india-and-israel-to-test-the-jointly-produced-barak-8-missiles-in-february-2012.html

articles.janes.com/articles/Janes-Missiles-And-Rockets-2004/IRIS-TSL-enters-definition-phase.html

warfare.ru/?linkid=2301&catid=264

 

www.deagel.com/Surface-to-Air-Missiles/LFK-NG_a001103002.aspx

www.designation-systems.net/dusrm/m-174.html

www.defenseindustrydaily.com/finnish-army-buys-more-rbs70-manpads-02971/

www.defenseindustrydaily.com/the-egyptian-avengers-03935/

www.defenseindustrydaily.com/Land-Based-SM-3s-for-Israel-04986/

www.designation-systems.net/dusrm/m-161.html

www.fas.org/sgp/crs/weapons/RL33745.pdf

Vali