Arhive pe etichete: avioane multirol pentru romania

„Pe unii îi poţi prosti întotdeauna, câteodată îi poţi prosti pe toţi, dar nu poţi să prosteşti tot timpul pe toată lumea!”. Abraham Lincoln

Standard

RoMilitary este un blog serios si are in spate o echipa serioasa si destul de bine educata!

RoMilitary nu cere ceva, spunand simplu : “Noi vrem avioane!”, noi spunem asta ne trebuie, asta putem face si acestea sunt solutiile! Problema avionului multirol este dezbatuta in presa de ani si ani de zile, insa articole serioase care sa ofere si solutii de sustenabilitate economica nu am vazut pe nicaieri.

Ori ca amatorisul din presa este deja un flagel, ori ca economistii din redactiile media sunt daia facuti la norma, cu diplome oferite sub forma de bonus si pe principiul: “ Lasa domne ca economia asta nu-i chiar asa de grea!” Ori economia este grea, necesita ceva carte.

Repet inca o data, fara falsa modestie, RoMilitary nu are o atitudine de tip Domnul Goe: “Eu vreau sa vie trenu’! De ce nu vine?!” Dimpotriva, noi spunem de ce ne trebuie avioane de lupta, cam ce numar am avea nevoie si ce model, noi explicam cititorilor nostri, in “n” articole, cum se poate finanta o astfel de afacere, cum trebuie gandita, ce beneficii ar avea economia romaneasca de pe urma ei!

Noi explicam de ce varianta avioanelor second-hand este nociva, si o facem cu cifre.

Noi spunem un singur lucru, in contradictie cu mare si imensa majoritate  a mediei din Tara: Da, se poate sa avem o armata bine dotata, se poate sa avem o industrie militara performanta, care sa dea de lucru la zeci de mii de romani, si care sa nu produca pierderi, ci dimpotriva bogatie.

Din pacate suntem singurii care spunem aceste lucruri. Singurii care si demonstram ca se poate.

Acum a venit randul unui alt articol despre offset, un articol grandios prin sumele implicate, o teza care arata exact ceea ce noi sustinem de un an de zile: nu conteza sumele investite in aparare, ne permitem absolut orice dorim: F-35 sau Typhoon, Patriot PAC III, sau fregate ultramoderne, tancuri de ultima generatie sau elicoptere de atac!

Cat costa?! Pur si simplu nu conteaza! Ce conteaza este vointa de a face ceva si mintea necesara pentru o negociere corecta.

In acest articol veti citi offsetul un pic altfel, prin prizma calculelor reci, prin raportare la PIB, veti vedea grafice. Desfid pe oricine sa-mi demonstreze ca ceea ce veti citi mai jos este doar o simpla fantasmagorie. Bineinteles cu argumente!

GeorgeGMT

Offsetul sub forma de matematica economica

Proiect Canada

Putem pornii de la discutia, mai concreta, din bugetul Canadian pe subiectul F35.

Din acest buget vom deduce costurile de exploatare pe 30-35 ani pentru 65 aparate F35 ( se preconizeaza ca ar fi o analiza mai detaliata – motiv pentru care a si fost declansat acest mic conflict )

Buget total estimat pentru F35 (achizitie si intretinere ): 25.000.000.000 dolari

Cost unitar F35: 197.000.000  dolari, sursa : Wikipedia

Cost 65 aparate 197.000.000 x 65 = 12.805.000.000 dolari

Rezulta costuri de exploatare pe 30 ani:  buget – cost achizitie  = 12.195.000.000  dolari

Consideram:

1,5 piloti / avion

Ore zbor / pilot = 150 ore

Perioada          =   30 ani

Rezulta un numar total de ore:  65 aparate x 1,5 piloti x 150 ore/an x 30 ani = 438.750 ore

Putem determina costul pe ora de exploatare ( fara costuri de achizitie )

12.195.000.000 / 438.750 = 27.794,87179  dolari/ora exploatare

Pentru conversie in euro folosim un coeficient de 0,8 ( adica 0,8 euro = 1 dolar )

27.795 x 0,80 = 22.236 euro / ora exploatare

 

Proiectul Romania

 

Putem considera urmatorul proiect pentru 51 [ 48 + 3 scoala(initiale)] avioane F35.

Cost unitar in euro: cost in dolari x coeficient  = 157.600.000 euro / aparat

Acum o scurta si sumara definitie a PIB-ului:

 

   PIB = C + G + I + (Ex – Im)

Unde:

C  = consumul privat

G  = cheltuielile guvernamentale

I   =  investitii in bunuri de capital

Ex = exporturi brute

Im = importuri brute
Este o definitie foarte sumara si superficiala, este doar o privire de ansamblu.In cazul nostru PIB-ul va fi tot ce va vinde „o investitie”(ce produce si vinde) din care scadem importurile care se fac pentru ca aceea investitie sa faca vanzarea respectiva.

Exemplu : pentru un pantof am nevoie de: talpa, piele, sireturi, lipici si un pantofar. Vand pantoful cu 50 lei si  scad 2 lei valoarea ( costul de achizitie ) al lipiciului pe care il import.

Diferenta e 48 de lei (adica diferenta dintre pretul de vanzare si cost produse importate, 50-2=48 ) este toata valoare nou adaugata si se contorizeaza la PIB. In aceasta diferenta de 48 de lei, se regasesc salarii, costul materialelor din intern si adaosul pus pe acel pantof.

Consideram ca se importa 40-50 % din aceasta CA(cifra de afaceri) pentru a se produce acel volum si a avea acele vanzari.

Putem merge mai departe si sa stabilim un procent ( estimativ bineinteles ) din valoare investitiei  100%.

 

Tabel  achizitii cu  120 ore


Tabel achizitii 150 ore

O sa incerc cateva exemple concrete :

Nokia – investitie estimata sub 300 mil euro, CA 1,5 mld euro: daca importau 75%, valoare de 25 %

care se facea aici este 1,5 mld x 25% = 375 mil, cu mult peste valoarea investitiei ( deci mai

mult de 100% din valoare investitiei nu a a vanzarilor), merg catre PIB pe an.

Ford – investitie estimate 700 mil euro, CA estimata 1 mld euro, se estimeaza ca vor produce aici mai

mult de 60-65 % din masina ( aici se produce chiar si motorul ),  1 mld x 60% = 600 mil catre PIB in fiecare an.

Dacia – investitie estimate 1 mld euro, CA  2 mld euro , estimez ca se produce  aici peste 65-70% ,

la  2 mld x 65% = 1,3mld, mult peste valoarea investitiei, banii catre PIB in fiecare an de productie.

Ce am vrut sa subliniez este ca un procent de 100 % din valoarea investitiei ( care sa se regaseseasca in Produsul Intern Brut, an de an) nu este un procent mare sau neralizabil, in conditiile unei tehnologii adecvate si a unui management performant si care pe deasupra, are foarte multe usi deschise la nivel international.

Vorbim despre estimari, nu facem calcule exacte, nu calculam toate dobanzile nu vrem sa ne complicam, e vorba doar de o imagine de ansamblu.

Inainte sa detaliem in tabele, as aduce in sprijinul acestui articol urmatoarea problema, care e mai mult de “gandire” decat de matematica:

 

Daca inconjori Pamanatul cu o sfoara pe la Ecuator si ulterior adaugi 1 metru ( un metru ) de sfoara si inconjori iar Pamantul,

intrebarea este daca poate trece o pisica pe sub aceasta sfoara? 🙂 Pare ciudat nu?! Ecuatorul Terrei are o lungime de aproximativ 40.000 de km., asta insemnand 40 de milioane de metri! Conteaza un metru atat de mult, in fata a 40 de milioane de metri, atat de mult,  incat o pisioca sa treaca?! Raspunsul ar fi categoric NU! Insa aici vine clinciul, matematica si logica nu te mint niciodata, dar prima impresie…DA. Daca am adauga UN SINGUR metru la cei 40 de milioane si am trage de sfoara in sus, ea s-ar ridica cu aproximativ 15 cm, loc suficient pentru ca o pisica sa treaca.

9-10 miliarde de euro..UAU!!!O groaza de bani! Asta doar pana cand incepi sa-i calculezi, si abia atunci observi ca efortul bugetului pentru o astfel de achiztie ar fi…POZITIV!  Cititi mai departe…

 

Folosim o baza fixa, PIB din 2012 si consideram ca offsetul e singurul element de crestere economica, asta pentru a nu avea alte influente si a fi mai vizibil efectul.

Luam in calcul o perioada de 15 ani ( ca si la proiectul de achizitie ) ,dupa acesti 15 ani diferenta ramane constanta ( daca se pastreaza aceleasi conditii )

Nu sunt necesare dobanzi, deoarece livrarea de aparate, se va face in transe care se vor putea acoperii in 2-3 ani ( deci dobanzile sunt nesemnificative )

Plati


Asta nu inseamna ca in 2027 cresterea va fi cu 71 mld mai mare decat in 2012, doar ca, pe parcursul acestor 15 ani, sumele pe care le va avea la dispozitie „PIB-ul” Romaniei vor fi cu 71 mld mai mari. Mai clar, suma de 71 de miliarde de euro reprezinta venituri in PIB generate de-a lungul celor 15 ani, luati in calcul, plecand de la un offset de 10 miliarde de euro.O sa incerc sa-mi explic punctul de vedere asupra acestor cifre, in special din ultima colana (Crestere cumulata aferenta intregului proiect ):

 

Ex : Daca primesc la salar un plus de 100 euro, fata de cat luam luna trecuta, asta nu inseamna ca eu peste 15 luni o sa iau un salar cu 1500 euro mai mare, dar ca pe parcursul acestor 15 luni eu am avut la dispozitie 100*15=1500 euro in plus, cheltuiti util sau inutil in fiecare luna.

 

 Nota: Nu s-au luat in calcul deflatorul de PIB si nici dobanzile la creditul initial. In principiu aceste cifre nu sunt de natura sa modifice imaginea de ansamblu a ideei articolului.

Este un punct de vedere, legat doar de un aspect al acestei oportunitati de offset.

Sa nu aveti retineri sa ve spuneti parerea 🙂  , poate sunt ideei mai bune sau poate sunt corectii de calcule sau logica.

Multumesc

Gabi

Epopeea avionului multirol romanesc

Standard

Inceputa cu multi ani in urma, epopeea, trista pana acum, a dotarii Romaniei cu avioane multirol noi, se apropie astazi, mai mult de o tragedie greaca clasica, decat de un happy end american.

La sfarsitul aniilor “90 Romania moderniza, cu israelienii de la Elbit, 110 avioane MIG-21, la standardul de MIG-21 Lancer. O afacere care a costat statul roman 500 de milioane de euro, o afacere buna din punctul meu de vedere, si asta daca tinem cont si de recentul exercitiu din Bulgaria, acolo unde, avionica de pe Lancer s-a dovedit superioara MIG-29 bulgar si F-16-lui de la Aviano. Aici ar mai trebui adaugat ca RoAF a fost printre primii beneficiar ai sistemului de senzori pe casca (DASH). Pe atunci nici US Air Forces nu avea acest sistem operativ.

MIG-21 Lancer C, foto:  romanian-spotters.forumer

Asadar ureletele apocaliptice a tot felul de pitpalaci “specialist” in aviatie militara imi provoaca astazi doar greata. Tot in acea perioada IAR 330 Puma a intrat si el loa modernizare(24 de bucati) la stadardul de IAR 330 Puma Socat. Desi cam greoi si initial fiind gandit ca un traspotror usor, avionica, mai ales sistemul de senzori pe casca, mai tarziu dotarea cu racheta AT Spike, face ca si acum elicopterele ramase operartive, undeva la 16-18 aparate, sa fie decente, mai ales din punctul de vedere al dotarii restului Armatei.

IAR 330 Puma Socat, foto: RoMilitary

Ideea din spatele mopdernizarii flotei de MIG-21 avea logica, iar argumentele veneau din numarul mare de aparate disponibile, resursa suficienta de zbor, pregatirea usoara pentru piloti si tehnicieni, piese de schimb berechet. Se astepta ca avioanele astfel modernizate sa ramana operationale maximum 15 ani, timp  suficient pentru ca Romania sa poata, politic si economic, sa achizitioneze avioane noi din Vest.

Mai trebuie mentionat si faptul ca avioanele vizate au fost inca de la inceput americane, insa nu neaaparat F-16. F-18 avea si are in continuare o foarte buna imagine printre pilotii romani, mai ales printre cei care erau activi in anii “90 si

asta datorita intrarii in dotare a escadrilei de MIG-29. Practic baietii nostri doreau pe atunci un bimotor puternic suficient de agil pentru a infrunta Su-27 rusesc.

Ce s-a intamplat de atunci incoace stiti cu toti! Daca la inceput se vorbea de un MINIM  48 de aparate multirol, supersonice, dublat de inca 36-48 de avioane de antrenament-atac la sol, IAR 99 Soim, sau o varianta mai avansata de IAR 99 si toate acestea ar fi avut alaturi 96 de elicoptere de atac Super Cobra AH-1 Dracula, astazi s-a ajuns sa se discute la nivel de o bucata pe an, avion multirol, Bell Helicopters s-a dus mancand pamantul, iar IAR-ul 99 are si el zilele numerate, nevenind nimic din spate.

Odata cu lansarea oficiala a cererii de oferta RoAF a cerut 48 de avioane multirole, si era clar pentru oricine ca in lupta nu erau decat aparate monomotor: F-16 block 50/52, pe model polonez si Saab cu Gripen C/D.

Pana la urma, desi pe crestere economica, falsa dar totusi crestre, guvernul Tariceanu a lasat-o moarta cu avioanele, chiar Tariceanu declarand ca decat tancuri mai bine pensii la popor! Geniu economic acest pitpalac!

Apoi a inceput zona crepusculara, totul mergand pe zvonuri, pareri persionale si un comunicat al CSAT, precum ca F-16 sh, 24 de bucati este tot ce ne permitem acum, urmand ca intr-un viitor incert, dar luminos, sa mai cumparam inca 24 de F-16 noi-noute, iar intr-un viitor de gen Star Trek sa ajungem chiar sa detinem 24 de F-35!!!

F-16 Block 50/52 polonez, foto: www.airplane-pictures.net

Aaaa si am uitat sa va spun, daca initial din cei 4,5 miliarde de euro pusii la bataie de Romania pentru avioane, nu erau de facto toti pentru avioane, ci doar 3.5 miliarde! Un milliard era pentru un sistem AA cu raza lunga. De asta a uitat toata lumea, eu inca nu.

Asadar F-16 block 25 modernizat la 1.3 miliarde, contraoferta Saab, 24 de avioane noi la aceeiasi bani, nu se stie insa daca ofereu si pregatire piloti, armament si mententanta, ca americanii, totusi erau noi.

Lucrurile se schimba dupa vizita lui El Prezidente in SUA, cand discutia despre avioane sh moare subit si se redeschide vorbirea despre avioane noi. De aceasta data insa exclusiv despre F-16.

Bla, bla-ul politicieniilor ca nu avem bani de avioane, este doar bla, bla! Avem bani de tot ce ne da prin cap, doar ratati si prostanacii nu pot face ce vor. Incompetenta, prostie, minte ingusta, sau mai rau, cert este ca astazi RoAF este o simpla umbra a ceea ce ar trebui sa fie. Cu o flota aproape moarta de batranete, cu piloti care zboara foarte rar, cu un exod serios al tineriilor piloti de vanatoare si fara un orizont de timp clar definit, Fortele Aeriene Romane nu mai au astazi capacitatea dorita de a-si apara Tara. 

Iar ceasul continua sa ticaie in defavoarea noastra. Fiecare  luna, fiecare zi de incertitudine, roade capacitate Romaniei de a-si apara spatiul aerian, afecteaza structura interna a aviatie militare, ameninta insasi existaenta aviatie de vanatoare.

Atata timp cat pilotii tineri pleaca spre transportoare, iar cei cu experienta ies din sistem, cine va mai pilota avioanele noastre de vanatoare, daca printr-o minune vom mai avea avioane , intr-un numar cara sa ne perita sa ne numim Tara serioasa?!

Chiar daca intr-un sfarsit cineva va deveni brusc destept si isi va da seama ca ne trebuie 48 de aparate noi, chiar daca va intelege ca de fapt investim in propria economie acesti bani, totul s-ar putea sa fie in van. Romania nu are ce face cu doar 48 de avioane, oricat de multirol ar fi ele, oricat de smechere si asta pentru ca sunt prea putine. Daca vrem sa devenim serioasi ar trebui sa ne intoarecem la planurile de inzestrare ale Armatei din anii “90: 48 de aparate multirol, alaturi de 48 de LCA moderne, dublate de elicoptere de atac dedicate si numeroase, plus un sistem AA modern si suficient ca numar, compus din rachete AA cu raza scurta si medie, impreuna cu baterii de rachete cu raza lunga.

Din tot planul initial ce viza sistemul de aparare aerian al Tarii, doar sistemul de radare s-a materializat si partial cel de razboi electronic, acesta din urma fiind destinat luptei in toate cele trei medii: marin, terestru si aerian.

In rest, pe zi ce trece aviatia si sistemul nostru de aparare AA este din ce in ce mai slab si nefolosibil. Cate MIG-21 Lancer s-ar putea ridica maine in caz de alarma de lupta?! Cati piloti/aparat mai are Romania, mai atingem media NATIO de 1.5 piloti pe avion operativ?!

Cate din rachete Volhov mai zboara, si daca inca mai zboara, ce sanse ar avea sa loveasca ceva?! Aceeasi intrebare pentru sistemul Kub, SA-6…De HAWK nici nu mai vorbesc.

In caz de atac, vom avea privilegiul de a vedea inamicul foarte bine pe radarele noastre moderne, vom avea palcerea de ai praji ceva sisteme si de-ai incurca comunicatiile, cu sistemul nostru de razboi electronic, dar aceaste lucruri nu sunt decat paleative, structurile cu adevarat luptatoare, aviatia si apararea AA sunt practic total handicapate, nu din cauza personalului, ci din cauza batranetii echipamentelor si precaritatii lor.

De ce nu poate Tara noastra sa se apere?! Pai intrebatii pe senatorii si deputatii vostri, si daca va iau cu pensia, bugetarul si avionul multirol, dati-le pe dupa ceafa, pentru pe langa faptul ca sunt prosti, va mai si iau sansa de a avea slujbe multe si bine platite, generate de offsetul pentru echiparea decenta a Armatei voastre.

Unde suntem astazi?! Pai…a inceput campania electorala pentru locale, urmata la cateva luni de alegerile generale. Acum toti sunt preocupati de a-si gasi un os cat mai bun de ros, pentru urmatorii patru ani. Economia este lasata de izbeliste, dotarea Armatei….ei bine de dotarea Armatei Romane sunt absolut sigur ca nici macar nu se mai discuta.

Mai discutam noi pe bloguri, ultimele zvacniri ale unei luciditati nationale, ultimii care care mai vad ca o Armata Romana bine dotata nu este doar garantul linistii si securitatii noastre ca natie, dar poate fi, in mana unor oameni destepti si priceputi, o mare oportunitate de dezvoltare economica si sociala, o mare sansa pentru ceea ce a mai ramas din industria nationala, militara sau civila! Pacat ca suntem atat de putini…

     GeorgeGMT

Gripen E/F variante de costuri

Standard

Desi au iesit invingatori in competitia elvetiana, SAAB se gaseste sub presiunea politicienilor locali care considera costul dezvoltarii variantei Gripen NG prea mare.
Intr-o miscare supriza, SAAB a facut publica o informare legata de costurile pe care statul Suedez le-ar avea in cazul cumpararii a 100 de Gripen NG (E/F): un pret total de SEK32-33 miliarde adica SEK320milioane per avion (aprox. EUR36mil).
Oferta este comparata cu cea inaintata Norvegiei, de SEK500mil per avion (aprox. EUR57mil), pretul mai scazut oferit guvernului suedez putand fi justificat fie prin re-folosirea de componente ale unor avioane C/D aflate in uz, fie prin economia facuta cu utilizarea infrastructurii deja existente si pe care Norvegia ar trebui in schimb sa o construiasca.
Varianta E/F este considerata singura capabila sa reziste pe piata in urmatorii 10 ani si pentru a contracara vocile care cer renuntarea la E/F si upgradarea la un standard C/D+ a avioanelor in uz, SAAB a publicat o analiza din care reiese ca aceasta varianta ar fi mai costisitoare decat fabricarea E/F-urilor noi si ar avea performante net inferioare (fara a mai mentiona diferenta fata de actuala versiune C/D).

 

sursa: sverigesradio

 

 

Programul de achizitie al celor 22 Gripen E/F comandate de Elvetia va costa in jur de CHF3 miliarde (USD3.2 miliarde) adica in jur de USD134Mil per aparat (aici probabil sunt incluse si alte costuri decat cel fly-away: infrastructura, training, armament, piese de schimb, ToT, etc..).
Doar achizitia celor 22 de motoare GE F-414 va costa USD250mil, incluzand piesele de schimb si pachetul de suport logistic.

 

Ca o paranteza, General Electric a anuntat ca va continua dezvoltarea F-414 pe doua directii: cresterea fiabilitatii, prin programul EDE (Enhanced Durabillity Engine) respectiv cresterea tractiunii prin programul EPE (Enhacend Perfromance Engine).
EDE va prevede o noua turbine de presiune inalta (HPT) si cu compresor de presiune inalta (HPC) in 6 trepte, care vor conduce la o crestere de 2 sau 3 ori a fiabilitatii componentelor de temperatura mare,  precum si un consum de combustibil mai scazut, la o tractiune identica cu cea a actualului F-414G.
Programul EPE prevede, pe langa modificarile efectuate in cadrul EDE, un nou ventilator care va asigura o crestere de tractiune de 20%.

 

Avand in vedere ca F-414 are in acest moment o tractiune maxima la nivelul marii de 98kN/22,000lbf, o crestere de 20% asigurata de EPE ar insemna aproximativ 117kN/26,400lbf, adica o tractiune foarte apropiata de GE F-110-GE-129 (131kN/29,400lbf) sau P&W F100-PW-229 (129kN/29,160lbf) care echipeaza in mod curent F-16.

Upgrade-ul Gripen E/F cu motoarele F-414EPE ar insemna deci o tractiune si greutate comparabila cu F-16 (16 vs 19 tone), deci un raport greutate/tractiune foarte bun.

 

Surse:
http://www.reuters.com/article/2011/11/30/switzerland-fighters-saab-idUSL5E7MU5V820111130
http://www.geaviation.com/aboutgeae/presscenter/military/military_20111204.html
http://www.geaviation.com/aboutgeae/presscenter/military/military_20100505.html
http://www.mtu.de/de/products_services/military_business/programs/f414/F414_ProdBl.pdf
http://en.wikipedia.org/wiki/General_Electric_F110
http://en.wikipedia.org/wiki/Pratt_%26_Whitney_F100

 

 Vali