Arhive pe etichete: aster 30

Al cincilea Type 45 Destroyer-Defender

Standard

Defender, cel de-al cincilea distrugator Type 45 al Royal Navy si construit de BAE Systems, a iesit pe 25 iulie din santierul unde a fost realizat, intr-o prima baterie de teste la mare, undeva in vestul Scotiei.

Mai apoi, alte teste vor urma, integrarea sistemelor de armament si in final, spre sfarsitul anului 2012, nava va fi predata catre Marina Regala. Cele cinci distrugatoare Type 45 sunt special poriectate ca nave antiaeriene si ele vor forma nucleul dur al flotei britanice, pe latura antiaeriana. Aceste noi nave sunt gandite sa actioneze ca protectie aeriana pentru cele doua noi portavioane britanice din clasa Queen Elizabeth.

Type45 este, daca vreti, echivalentul crucisatoarelor americane Ticonderonga, avand in esenta cam acelasi rol: protectia grupului de lupta din jurul portavionului.

 

Ca armament un Type 45 se poate lauda cu sisteme de rachete AA cu raza medie si lunga, Aster 15 si 30, Sea Viper VL, inclusiv sisteme CIWS.

 

Sursa: defencetalk

GeorgeGMT

Reclame

Daca eu as fi Mos Craciun II

Standard

Daca eu as fi Mos Craciun ce as aduce Armatei Romane, in asa fel incat nu numai sa fie foarte moderna si puternica, dar procesul de dotare sa fie un bum extrordinar pentru intreaga economie romaneasca? Adica sa ne si dotam, iar in acelasi timp, sa devenim si o tara mai bogata?! Sa ne dotam la superlativ, dar pe banii lor, si cum noi suntem saraci, sa facem in asa fel incat ratele la armamentul cumparat sa fie mai mici decat taxele si impozitele platite  prin offset-ul realizat, incat sa avem si profit?!

Putem face o asa mare minune, ca dintr-o campanie de inarmare cum nu a fost alta pe pamantul Romaniei, sa ne alegem cu o superarmata, o supereconomie si cu o gramada de bani?! Bre stiu ca suna a reclama la jocuri tip Caritas, dar credeti-ma ca este atat de usor incat orice student  la finante de anul II, bine pregatit, stie raspunsul…

Sa va spun cum:

PARTEA I: BANII

Aici lucrurile sunt atat de simple incat nu prea am ce sa spun, altceva decat ce am scris de atatea ori! Raspunsul pentru gasirea fondurilor necesare dortarii la nivel de top a Armatei sta in doua cuvinte mari si late: CREDIT FURNIZOR!!!

Acest sistem de finantare obliga vanzatorul, producatorul armamentului, sa vina pe langa oferta propriuzisa de hardwere si cu o banca sau consortiu bancar care sa asigure finantare. Bineinteles ca se poate opta si pentru oferirea de garantii da catre statul-mama al constructorului pentru obtinerea de catre Romania a unui credit sindicalizat de pe piata libera la o dobanda egala practic cu dobanda la care se imprumuta tara-mama a furnizorului de armament.

Un exemplu in acest sens ar fi tancurile. Daca vom cumpara/coproduce tancuri germane, am putea primii un imprumut la o dobanda de maximum 2,5-3% in euro, Germania imprumutandu-se acum cateva luni cu sub 2% de piata libera. Si acesta este doar un exemplu. Practic problema finantarii nu poate fi pusa decat daca esti extrem de idiot sau politician roman. Sinonimia termenilor poate fi observata cu ochiul liber. Asadar avand banii asigurati mergem mai departe!

PARTEA aII-a: RAMBURSAREA RATELOR LA CREDITE SI DEZVOLTAREA ECONOMICA A ROMANIEI

Pai nici aceasta parte nu este foarte dificila. Cine zbiara ca Romania este saraca si nu-si poate permite sa cumpere…avioane, sa zicem este un biet idiot! Respectivul ar trebui de fapt sa spuna ca Romania este condusa de imbecili si de aceea nu-si permite nici avioane de lupta, nici autostrazi, nici industrie, nici un nivel de trai decent!

Pantru ca acesta este adevarul, lipsa banilor fiind un lait motiv, de la revolutie incoace, pentru incapacitatea si incompetenta clasei noastre politice!

Astfel, daca am fi si noi condusi de oameni normali problema banilor nu ar mai exsita. Lucrurile sunt foarte simple! Pentru fiecare producator de armament de la care Romania doreste sa cumpere ceva, se poate gasi o nisa economica pe care sa-l pui s-o dezvolte! Cati kilometri de autostrada credeti voi ca se pot face din 7-8 miliarde de euro, bani care ar trebui bagati numai in aviatie?! Probabil ca daca respectivii kilometri de autostrada ar fi construiti de un privat pe banii lui (parteneriat public-privat)… ar iesi destul de multi, undeva la 900-1000 km. Surplusul la PIB adus de o astfel de investitie ar fi serios si de lunga durata. Autostrazile sunt investiti multiplicatoare, care in 10 ani pot aduce la buget, prin taxe si impozite generate de afacerile deschise pe langa autostrada, de economiile facute de transportatori, de alte investiti conexe, etc, etc, de 4-5-6 ori bani investiti. Suna neverosimil?! Va asigur ca doar in limba romana suna asa. In germana, engleza, franceza suna…normal!

Bumul economic al Germaniei in anii “30 si cel al SUA in anii ”50 s-a bazat pe un program mare de constructie de autostrazi… Program care a dus ambele tari intr-un varf industrial nemaivazut.

Daca am dota armata la un nivel 20-25 miliarde euro in 10-15 ani, am avea din offset investiti echivalente in ramuri economice alese de noi. Offset-ul este reglementat la 80% din contract, de legea romana si la maximum 100% de UE, dar negocierile pe sub masa, in astfel de contracte, se pot face fara probleme.

Ganditi-va ce ar insemna o intrare de 10 miliarde de euro in dezvoltarea agriculturii eco si industriale! In exploatatii mari agricole, in depozite de unde produsele romanesti ar putea, in sfarsit, sa domine supermarket-urile, in irigatii, etc! Incercati sa va inchipuiti cum ar arata industria romaneasca daca s-ar injecta 7-8 miliarde numai in ramuri care aduc o prelucrare inalta a produselor, adica numai in industria inalt tehnologizata. Cum ar arata salariile intr-o industrie care ar produce in Romania bunuri de consum cu adaos mare de inteligenta!? Ce taxe si impozite si ce consum individual ar genera salarii decente in ramuri industrial inalt tehnologizate?!

Marele avantaj al timpurilor pe care le traim, pentru ca in orice lucru rau sta si un bine, este foamea foarte mare a tuturor producatorilor de armament. Peste tot se taie din buget in general, si din cele ale apararii in special, se micsoreaza comenzile, se intarzie livrarile, absolute peste tot. Acum chiar ca ar fi momentul sa intram puternic, pentru ca am avea o pozitie de negociere extreme de solida, acum ei sunt cu spatele la zid. Astfel am putea impune destul de punctual unde si catre ce ramura sa mearga preponderent sumele din offset.

Ceea ce propune SAAB, ar propune orice companie, numai sa-si vanda produsele, iar pe de alta parte si tarile mama ale producatorilor ar fi foarte interesate sa spijine o oferta cat mai buna. Au si ei locuri de munca de aparat, taxe de colectat, si pana la urma ar castiga bani frumosi intr-o vreme deloc prielnica afacerilor. De asemenea banii necesari nu ar fi problema noastra, ci a companiei furnizoare.

Cine plange crezand ca nu vom putea sa achitam ratele, sau ca plata acestora ne va seca bugetul…nu stie ce vorbeste! Investiti cu cap acesti bani ar avea rolul de multiplicatori masivi de PIB, multiplicatori de bunastare. Din taxele si impozitele colectate de pe urma lor Romania ar putea plati ce are de platit si i-ar ramane si profit.

Practic plata ratelor poate fi legata, asa cum a propus SAAB, de nivelul realizat al investitilor respective, de eficenta acelor investiti, adica de o serie de criterii de performanta, prinse in caietul de sarcini al licitatilor de achizitii. Adica: nu-ti faci planul de investitii, sau investitia ta nu intra in parametri economici negociati…nu pupi un leut!

Acum problema economica fiind rezolvata, haideti sa ne destrabalam!

Fortele Terestre

 

Leopard A2 A7, sau TR 150 Bizon II, daca am fi destepti

Leopard A2A6-7, integrat in industria romaneasca, practic o dezvoltare romaneasca pe baza tancului german                                                                                                          –  600 bucati

MLI2000, este obligatoriu sa avem o masina de lupta a infanteriei-600 bucati, in principiu tot cu germani

SAUR-3, asa cum se promite arata bine                                                  –800 de bucati

Artilerie autotractata. ATROM 155                                                          -250 de bucati

Sisteme AA cu raza lunga ASTER 15 si 30

Sisteme AA cu raza scurta si medie VL MICA

Dotarea cu sisteme UAV de la nivel de grupa in sus

Dotarea cu peste 2500 de autovehicule blindate si neblindate, construite in tara de tip Humvee

 

Fortele navale

 

Modernizarea celor doua fregate britanice strict pe rolul lor natural: vanatoarea de submarine rusesti.

Construirea in tara a inca doua fregate mari cu sistem AEGIS incorporat, cu caracteristici stealth, cele mai bune care sunt pe piata.

Construirea in tara a 6 corvete stealth dotate pentru lupta anti-nava si AA.

Construirea in tara a noi vanatoare de mine, nave auxiliare pentru flota.

4 submarine moderne

Submarin tip U 214 apartinand Coreeai de sud, „parcat” langa USS Nimitz

Nave noi cu caracteristici stealth pentru fortele de Dunare.

Elicoptere dedicate si avioane pentru Flota. 12-14 elicoptere in afara celor de la bordul navelor si o escadrila dedicata si specializata de avioane pentru atacul anti-nava si protectia flotei.

2 avioane de supraveghere maritime P-3 Orion sau echivalente.

Baterii de rachete anti-nava mobile cu lansare de pe tarm

Infiintarea a inca unui batalion al Infanteriei Marine.

 

Fortele Aeriene

 

Avioane

36 de aparate Eurofighter Typhoon Tranche III, cu radar AESA si tractiune vectorizata, dedicate in special supramatiei aeriene.

60 de aparate multirole F-16 50/52 sau Gripen E/F, as prefera Gripen E/F.

36-48 de avioane tip LCA trasonice si scoala produse local prin asociere.

8-10 Hercules C-130 J

10 C-27J Spartan pe langa cele 7 care au fost déjà comandate

2 sisteme AWACS

2-3 cisterne aeriene

 

Elicoptere

Reluare contractului pentru constructia in tara a unui elicopter de atac si comandarea lui in cel putin 60 de exemplare. AH-1 Z Viper ramane o variant ca si A-129 Mangusta.

                                                  AH-1 Z Viper

Inlocuirea elicopterelor de transport cu unele rezistente la tirul inamic, cel mai probabil UH-60 Black Hawk in numar de peste 80.

16-20 elicoptere grele de transport CH-53

CH-53

…………………………………….

In mod sigur fiecare dinte voi mai poate adauga cate ceva, poate avea diversi favoriti, insa un program croit in linii mari pe aceste cantitati ar necesita o suma care nu cred sa depaseasca 25 de miliarde de euro. Si chiar daca ar depasi, care sa fie problema atata timp cat fiecare leu cheltuit pe inarmare s-ar transforma in venituri si productivitate economica crescuta?!

Desi acest program poate parea o utopie desfid pe oricine sustine ca nu poate fi aplicat. Daca lasam la o parte vaicareala si ne uitam pe cifre, problema aparenta a dotarii foarte slabe a Armatei, ni se dezvaluie ca fiind de fapt o mare oportunitate de dezvoltare economica si de reindustrializare a tarii, de data aceasta pe baze economice solide si profitabile.

 

Variantele SAM ale Romaniei: pseudo-analiza comparativa

Standard

 

Romania a initiat sau a fost aproape sa initieze de-a lungul timpului patru programe de achizitii in domeniul apararii antiaeriene: modernizarea rachetelor cu raza medie de actiune, cel mai avansat dintre ele dar care s-a oprit cu achizitia unor baterii HAWK ramase nemodernizate, programele SHORAD/VSHORAD abandonate in conditii neclare inainte de semnarea contractelor si achizitia de rachete cu raza lunga oprita la faza de intentie.

Explicatia cea mai simpla ar fi lipsa banilor dar exista si multe puncte care nu au fost lamurite cum ar fi motivul pentru care modernizarea bateriilor HAWK a batut pasul pe loc atatia ani sau motivul pentru care contractele pentru rachetele cu raza mica au fost anulate la extrem de putin timp dupa ce au fost redactate, fiind mai greu de crezut ca taierea finantarii a fost o surpriza intervenita brusc.

Oricare ar fi explicatiile problema a ramas si s-a acutizat pe masura trecerii timpului, odata cu expirarea duratei de viata a tehnicii sovietice care a fost fie retrasa complet din dotare (S-15 Neva) fie revitalizata insa fara modernizari majore.

 

In momentul de fata Romania ar avea nevoie de inlocuirea completa a bateriilor S-75 ramase (o parte dintre rachete sint deja convertite in tinte), a complexelor SA-9/CA-95 si cel putin o modernizare radicala a SA-7/CA-94, daca nu se va opta pentru o racheta de alta conceptie.

Desi ceva mai noi si inca relativ eficiente complexele SA-6 si SA-8 vor trebui si ele fie modernizate, electronica, cel putin, fiind depasita moral fie, daca se considera ca lipsa pieselor de schimb va face nerealista orice prelungire a duratei de viata, inlocuite cu echivalente moderne.

Pe langa inlocuirea tehnicii vechi se ridica si problema dotarii celor doua fregate T22 care vor avea nevoie cel putin de un sistem de aparare apropiata, daca nu se poate spera la mai mult.

 

Cum preferintele Armatei pentru una sau alta dintre optiunile de modernizare raman deocamdata in ceata, desi in diferite momente s-a vorbit de MBDA Mistral si VL Mica (atat varianta navala cat si cea terestra), ne ramane doar sa speculam pe marginea sanselor pe care diferite sisteme le au de a intra in dotarea Romaniei.

Pentru o comparatie cat mai obiectiva am ales sa reprezint diagramele performantele dinamice (raza de actiune vs altitudine maxima) asa cum apar in sursele publice, evident diferite de cele pe care producatorii le comunica confidential potentialilor clienti dar care pot totusi oferi o imagine asupra diferentelor relative dintre ele.

Acolo unde a fost posibil am mentionat si pretul unitar al rachetelor (iarasi surse publice), de retinut ca anii de referinta ai contractelor difera si, pentru o acuratete mai mare, valorile ar fi trebuit corectate dar cum asemenea contracte sint rezultatul unor negocieri si preturile variaza destul de semnificativ.

Cifrele variaza in functie de surse, asa ca s-ar putea sa nu fie precise si au doar valoare orientativa.

Nu sint incluse preturile sistemelor de control sau senzorilor, le-am considerat ca pe niste investitii initiale si care influenteaza apoi doar prin costurile de intretinere,  posibil semnificative, insa care nu pot fi estimate usor in timp ce pretul unitar al rachetelor influenteaza direct costul fiecarei trageri si este relativ usor cuantificabil.

 

Pentru inceput, o comparatie intre cele mai probabile variante pentru sistemele cu raza lunga de actiune:

 

Judecand dupa orientarea catre furnizori americani, Patriot PAC-2 ar avea cele mai mari sanse mai ales daca ar veni la pachet cu scutul ABM.

Cea mai mare problema ar fi ca versiunea PAC-2 nu poate proveni decat din stocurile utilizatorilor actuali, fiind scoasa din fabricatie la momentul acesta, avantajul fiind insa pretul de echipament uzat care are mai putina legatura cu pretul de productie.

In cazul achizitiei de sisteme noi, principalul candidat ar fi MBDA Aster-30, care ocupa si un loc central in oferta Bumar pentru Polonia, proiect la care este asociata si UTI Romania. Un punct in plus l-ar reprezenta si disponibilitatea MBDA de a oferi un transfer de tehnologie in tara cumparatoare, deocamdata oferta fiind facuta Poloniei.

Pentru MBDA cea mai mare problema ar fi ca Polonia sa decida achizitionarea de baterii Patriot la mana a doua, mai ieftine, din Germania si la un moment dat aceasta parea optiunea guvernului. Intre timp insa, odata cu oprirea iminenta a programului MEADS (dorit a fi inlocuitorul Patriot-ului PAC-2) Germania pare mai putin dispusa sa se desparta de bateriile existente si asta ar fi o sansa in plus pentru Bumar si MBDA.

Pentru Romania relatiile mai reci cu Franta ar putea fi un impediment sau dimpotriva, contractul ar putea fi privit ca posibilitatea unui pas inainte.

Cea mai noua versiune a Patriot, PAC-2 MSE se afla inca la inceputul intrarii in dotarea SUA, de unde si pretul unitar mare care insa va fi redus cu siguranta, in timp.

Un varianta surpriza ar putea fi IAI cu Barak-8, care concureaza si in Polonia, principala problema fiind ca racheta se afla inca in faza de testare.

 

A doua comparatie este intre sistemele cu raza medie de actiune:

Programul de modernizare al HAWK prevede aducerea sistemului la standardul XXI (produs in cooperare de Raytheon si Kongsberg), care poate fi privit ca un pas spre adoptarea viitoare a NASAMS II (Norwegian Advanced Surface-to-Air Missile System), care in momentul acesta foloseste rachete AMRAAM lansate de la sol, re-folosind aceeasi arhitectura electronica. In ciuda unor performante mai slabe in altitudine, sistemul a fost ales de Finlanda in dauna Aster, mai ales datorita pretului cat si a posibilitatii de a fi folosit intr-o retea dispersata.

Un plus al acestei variante ar fi posibilitatea de a refolosi rachetele AMRAAM aer-aer din dotarea Aviatiei care ar ajunge la limita perioadei in care pot fi folosite pe avioane supersonice, asta in cazul in care AMRAAM va fi racheta BVR al viitorului multirol.

O varianta mai eficienta ar putea fi adoptarea ESSM, un obiectiv recent al Kongsberg, care pe langa performantele superioare ar aduce Romaniei si avantajul posibilitatii modernizarii sistemului SA-6 cu aceeasi racheta, intr-un mod similar cu pachetul propus de compania poloneza WZU in colaborare cu Raytheon. Mai mult, dotarea si a fregatelor T22 cu ESSM ar simplifica enorm logistica si ar unifica dotarea Fortelor Aeriene, Terestre si Navale ale Romaniei.

 

  ESSM pe un lansator SA-6  Sursa: www.wzu.pl

O alta posibilitate ar fi si cumpararea Spyder-MR, dezavantajul fiind lipsa integrarii cu bateriile HAWK existente si Romania ar ajunge sa aiba doua sisteme similare, in acelasi rol.

 

Urmatoarea comparatie este intre sistemele SHORAD:

 

Aici lupta s-ar duce intre MICA-VL si Spyder-SR, ambele sisteme avand avantajul refolosirii unor rachete aer-aer din dotarea Fortelor Aeriene. MICA-VL a fost, se pare, deja aleasa pentru dotarea atat a fregatelor T22 cat si a bateriilor SHORAD dar s-a renuntat la ambele contracte in conditii neclare.

Un dezavantaj al MICA-VL ar fi pretul destul de mare si acesta pare a fi motivul pentru succesul redus la export. Chile, care isi anuntase interesul cam in acelasi timp cu Romania, a descoperit ca are in dotare o racheta similara, Barak-1, si a renuntat la achizitie.

MBDA a anuntat la sfarsitul lui 2011 ca pregateste prima livrare pentru un client extern, posibil Oman.

Intre timp, Spyder-SR a castigat competitia din Singapore, in fata MICA-VL si SLAMRAAM  si a fost cumparat deja de India pentru inlocuirea SA-8.

SA-8 desi este inca competitiv, ar avea nevoie de o modernizare a electronicii si, din cauza numarului mic de lansatoare din dotare si a lipsei de piese de schimb, ar putea fi totusi retras in curand.

 

Ultima comparatie este facuta intre sistemele VSHORAD:

 

Competitia este practic monopolizata de trei sisteme: Stinger, Mistral si RBS-70.

 

RBS-70 are ca avantaj sistemul inovator de dirijare laser, manual, aproape imposibil de bruiat -conform producatorului, SAAB- este insa mai dificil de utilizat si cere o pregatire foarte buna a operatorului. Varianta NG ar aduce posibilitatea de urmarire automata a tintei precum si posibilitatea de a opera pe timp de noapte.

Avand o greutate mai mare nu poate fi lansata de pe umar, este folosit un trepied special sau un lansator montat pe autovehicule sau nave.

Un avantaj distinct al RBS-70 este incarcatura de lupta cumulativa, mai eficienta impotriva unor avioane proiectate special pentru CAS, cum ar fi SU-25.

Stinger ar avea avantajul portabilitatii fiind si cel mai usor sistem dintre cele trei dar are dezavantajul unei incarcaturi de lupta reduse. Sistemul de ghidare in infrarosu nu este atat de dificil de folosit precum cel al RBS-70, are insa dezavantajul de a fi mai sensibil la contramasurile electronice.

Mistral are avantajele (si dezavantajele) auto-ghidarii in infrarosu similare cu Stinger insa cu dimensiuni mai apropiate de RBS-70, atributele unice fiind incarcatura de lupta de aproape trei ori mai mare decat a competitorilor precum si viteza mai mare deci si posibilitatea de reactie a tintei este mai scazuta . Are nevoie de asemenea de un lansator special in mai multe variante: trepied, montat pe autovehicule sau pe nave (Simbad/Tetral/Sadral).

Mistral a fost selectata pentru dotarea Romaniei la pachet cu sistemul SHORAD / MICA-VL, insa comanda a fost anulata in aceleasi conditii.

 

Concurenta poloneza este reprezentata de Grom, cu care CA-94 ar avea in comun descendenta, desi sistemul polonez este o adaptare a mai modernului Igla. A fost cumparat de Georgia si a avut se pare o comportare foarte buna in conflictul cu Rusia. Este probabil cea mai usoara cale de modernizare a CA-94 si colaborarea UTI – Bumar ar putea indica ca este o varianta luata in considerare.

 

Daca Romania isi va relua programele de inzestrare mergand pe aceleasi optiuni anuntate pana acum, ar rezulta o dotare cu Mistral (VSHORAD), MICA VL (SHORAD + T22) si HAWK XXI (posibil cu integrarea SLAMRAAM/ESSM). Interesul Romaniei in oferta Bumar/MBDA pentru Polonia ar putea indica alegerea ASTER-30 pentru bateriile cu raza lunga de actiune.

Daca insa contractele cu MBDA nu au fost anulate doar din cauze economice si se va face o noua selectie, atunci ramane sa imaginam o configuratie cu Grom (VSHORAD), Spyder-SR (SHORAD), HAWK XXI  (sau Spyder-MR) si Patriot PAC2 (sau Barak-8).

Pe fregatele T22, in locul MICA-VL,  s-ar putea adopta fie SeaRAM, fie Barak-1.

 

Surse:

cns.miis.edu/reports/pdfs/gorm_msl.pdf

newwars.wordpress.com/warship-costs/

forum.keypublishing.com/showthread.php?t=88940

www.bga-aeroweb.com/Defense/Evolved-Sea-Sparrow-Missile.html

www.saffm.hq.af.mil/shared/media/document/AFD-100128-067.pdf

www.indian-military.org/tag/beyond%20visual%20range%20(bvr)%20capability.%20mica.html

www.indiandefence.com/mirage-2000/

www.bharatdefencekavach.com/News_174$1$53-BVR–MICA–France–upgrade–India–Mirage-2000–52–2-4-billion-deal–bharatdefencekavach–cabinet-committee-on-security–CCS–3-9-billion–French-firms–Thales–MBDA-.html

www.defenseindustrydaily.com/indias-fighter-upgrades-mirage-2000s-next-02891/

www.armyrecognition.com/france_french_army_vehicle_missile_systems_uk/vl_mica_land_short_range_missile_system_technical_data_sheet_specifications_description_pictures_.html

forum.keypublishing.com/showthread.php?t=35433

en.wikipedia.org/wiki/Crotale_(missile)

en.wikipedia.org/wiki/RIM-162_ESSM

en.wikipedia.org/wiki/Aster_(missile_family)

www.missilethreat.com/missiledefensesystems/id.41,page.4/system_detail.asp

www.designation-systems.net/dusrm/app4/pac-3.html

www.deagel.com/Anti-Ballistic-Missiles/Patriot-PAC-3_a001152003.aspx

www.deagel.com/Anti-Ballistic-Missiles/Patriot-PAC-3-MSE_a001152004.aspx

www.bga-aeroweb.com/Defense/Evolved-Sea-Sparrow-Missile.html

www.strategypage.com/militaryforums/7-2126.aspx

www.army-technology.com/projects/surface-launched/

www.rafael.co.il/Marketing/186-1367-en/Marketing.aspx

www.rafael.co.il/Marketing/186-704-en/Marketing.aspx

www.defencenow.com/news/383/india-and-israel-to-test-the-jointly-produced-barak-8-missiles-in-february-2012.html

articles.janes.com/articles/Janes-Missiles-And-Rockets-2004/IRIS-TSL-enters-definition-phase.html

warfare.ru/?linkid=2301&catid=264

 

www.deagel.com/Surface-to-Air-Missiles/LFK-NG_a001103002.aspx

www.designation-systems.net/dusrm/m-174.html

www.defenseindustrydaily.com/finnish-army-buys-more-rbs70-manpads-02971/

www.defenseindustrydaily.com/the-egyptian-avengers-03935/

www.defenseindustrydaily.com/Land-Based-SM-3s-for-Israel-04986/

www.designation-systems.net/dusrm/m-161.html

www.fas.org/sgp/crs/weapons/RL33745.pdf

Vali