Arhive pe etichete: 2S1 Gvozdika

Perspectivele artileriei autopropulsate romanesti,fata in fata cu proiecte similare straine

Standard

Deoarece batalioanele de tancuri si infanterie mecanizata au nevoie de o protectie de artilerie foarte mobila si rapid desfasurabila pe orice teren, care sa se miste in acelasi ritm cu unitatile respective, este critica inzestrarea lor cu o arma capabila de foc sustinut si desfasurare rapida, de indata ce loviturile concentrate ale lansatoarelor LAROM (54 de bucati) si APRA (134 de bucati) se epuizeaza, completand cu lovituri de precizie barajul initial de artilerie. In caz contrar, capacitatea de lupta a acestor batalioane este serios afectata de  sprijinul limitat de artilerie.

LAROM

 

APR 40

Aceasta cerinta se incadreaza si in strategia descrisa de documentul – Concepţia de înzestrare cu sisteme şi echipamente majore a Armatei României în perioada 2006-2025, elaborată de Statul Major General şi aprobată de CSAT în data de 13.02.2006, strategie ce prevedea inzestrarea cu obuziere autopropulsate de calibrele 155mm si 105mm:

http://www.dpa.ro/documente/politici/ConceptiaInzestrare.pdf

 

Proiectul de obuzier autopropulsat calibrul 155mm/52 ATROM este un derivat al proiectului israelian  ATMOS 2000 ( Autonomous Truck Mounted howitzer System– sistem autonom cu obuzier montat pe camion) fabricat de către firma israeliană Soltam Systems. Sistemul ATMOS este un proiect privat, testat de armata israeliana si destinat exportului.

ATMOS

ATROM

Singurul prototip ATROM a fost creat in Romania intre anii 2002 si 2003 de catre firma Aerostar SA Bacau în colaborare cu

insa nu  fost introdus in productie de serie datorita inexistentei comenzilor din partea fortelor terestre romane. Este interesant de precizat ca, spre exemplu, Camerun detine 18 sisteme ATMOS iarRomania nu este capabila sa introduca in inzestrare un singur ATROM.

 

ATROM foloseste sasiul camionului ROMAN 26.360 DFAEG 6×6, motorizat cu un diesel MAN 28866 LF 24, de 360 CP. Vehiculul de 26 de tone, aerotransportabil cu C130 Hercules, are un blindaj usor ce poate rezista la proiectile de 7,62 si fragmente din explozii, iar cabina si sistemul de management al luptei sunt similare si compatibile cu cele ale LAROM. Platforma deschisa a armei are un incarcator automatizat pentru tunul  Soltam calibrul 155mm/52, capabil sa sustina rate de foc de 3 lovituri/15secunde, 15 lovituri/3minute sau 75 in 60 de minute, la distante de 41km cu munitie standard sau chiar 51km cu munitie inteligenta reactiva., rezerva de proiectile la bord fiind de 24 de proiectile.

Pe scurt, este o arma foarte capabila, perfect compatibila cu sistemele de transport, comunicatii si lupta ale fortelor terestre romane, proiect care a fost insa sistat, probabil datorita costului relativ ridicat si incapacitatii de a produce tunul de 155mm in tara, la uzinele Resita.

 

La nivel mondial, un proiect foarte asemanator este Nexter Caesar-ul francez, o platforma construita pe aceleasi principii, tot cu un tun de 155mm/52, insa mai usoara, de doar 17.7 tone si care a cunoscut productia de serie precum si comenzi din partea unor clienti externi.

 

CAESAR

 

Cel mai avansat si sofisticat proiect din categorie, dar si cel mai recent, este Archer-ul suedezilor de la BAE Systems Bofors. Si Archer poseda tot un tun 155 milimetri / 52 calibre, BAE Systems FH77-B05, amplasat pe un Volvo A30E 6×6 si capabil să trimita proiectile inteligente la o distanta de 60 de kilometri ( pentru proiectilul Excalibur ), cu o rata de tragere de 3 proiectile in 15secunde sau 20 proiectile in 2.5 minute, cu o rezerva de 20 de proiectile in magazine si inca 20 in rezerva. La cele 30 tone, are o cabina protejata la proiectile de 7.62 si exploziv cu fragmentatie, detinand si o turela pentru protectie proprie Kongsberg M151 Protector.

 

ARCHER

De asemenea, poate folosi modul de tragere MRSI (Multiple Round Simultaneous Impact), adica lovirea simultana a tintei cu mai multe proiectile trase succesiv pe traiectorii diferite. Archer intra si el  in productie de serie.

O arma mai putin cunoscuta, insa produsa in vecinatatea Romaniei, este sistemul B52 Nora, produs de Serbia in principal pentru export.

NORA B52

Nora B-52 a fost conceput ca o modificare a obuzierului de 152 mm D20 /52 calibre pe o platforma de camion 8×8 motorizata cu un diesel de 480CP, cu o masa totala de 34 de tone si protectie STANAG 4569 Nivel I si II. Dispune de un sistem de auto-incarcare cu o magazie de 36 de lovituri, capacitate MRSI si raza de lovire a artileriei intre 41 si 65 km in functie de proiectilele folosite. Principala piata de export pentru Nora B-52 este dotarea fortelor armate ale Myanmar, Kenya si Bangladesh .

 

De departe cel mai interesant concept bazat pe tunul de 155mm, diferit de platforma ATMOS/Caesar/Archer, este tunul autopropulsat G6-52 Rhino 155m.

G6-52 Rhino

Este un produs extrem de interesant al tehnologiei Denel, din Africa de Sud, stat cu care am putea colabora in acest domeniu precum si in cel al elicopterelor (asa cum am propus in materialul “IAR S.A. Brasov – o situatie fara iesire?”: https://rumaniamilitary.wordpress.com/2012/02/17/iar-s-a-brasov-o-situatie-fara-iesire/ ), dincolo de parteneriatele actuale ale Romaniei.

Tunul autopropulsat de 155mm G6-52 Rhino este o platforma avantgardista, inovatoare si unul dintre cele mai eficiente si eficace tunuri autopropulsate. De altfel ar trebui studiata optiunea ca respectivul sistem, inclusiv turela, sa fie instalabile pe sasiu modificat al TBT sau pe sasiuri de tanc T55 si TR-85. Asa cum am prezentat in materialul “Va avea Romania un nou tanc? Si daca da, cum va arata?! “ : https://rumaniamilitary.wordpress.com/2012/03/31/va-avea-romania-un-nou-tanc-si-daca-da-cum-va-arata/ , diversificarea utilizarii sasiului de tanc poate avea ca rezultat un echipament similar PZH-2000, 2S19 Msta sau Krab-ului polonez (varianta pe sasiu de T72 a AS-90 Gun Equipment 155 mm L131 ).

 

KRAB AS-90

 

Similar cu Archer, arma poate lovi tinte pana la 67km si in plus poate efectua lovituri simultane la 25km cu 5 proiectile trase pe traiectorii balistice diferite, avand o cadenta de foc de 6 proiectile/minut sau 3 proiectile/25 secunde.
Poate de asemenea folosi munitii inteligente top-attack, ghidate laser tip Krasnopol-M si high-explosive si dispune de o rezerva de 45 de proiectile in magazie.

 

O astfel de colaborare, ar putea ajuta la finalizarea ATROM-ului si dezvoltarea unor versiuni modificate pentru alte sasiuri si utilizarea unei platforme de incarcare protejate, nu expuse, cum e cazul ATROM, dar probail mai scumpa si mai grea, masa totala de 46.5 de tone nefiind neglijabila in ceea ce priveste transportul aerian. Anterior ATROM-ului, au mai existat incercari de a produce in tara artilerie autopropulsata bazata pe 2S1 Gvozdika cu un tun de 122mm A565 (raza de “bataie” 15km) folosind sasiul MLI-84, vehicul denumit Model89 dar si aceste incercari nu s-au concretizat decat intr-o productie de serie limitata de 42 de bucati, stocate in prezent. Acest model ar putea fi modernizat, probabil si cu o noua turela, un nou sistem de conducere a focului si management al luptei si un tun de 155mm in versiunea scurta a tunului, de 39 calibre.

Model89, sursa foto: Wikipedia, Mircea 87

In plus, tunul respectiv poate fi adaptat si altor mijloace de transport, putand exista pe langa versiunile de mai sus si una simplificata, cu tractor/camion de remorcare si incarcare manuala sau partial automata (vezi ansamblul obuzier 155mm Haubits FH77 – camion SBA111 Scania-TGB 40), ducand numarul de bucati ale tunului  Soltam calibrul 155mm/52 la ordinul sutelor, ceea ce ar rentabiliza productia sa integrala, sub licenta, in tara.

Haubits FH77

Uzinele Arsenal Resita au produs in trecut in peste 300 de bucati obuzierul rusesc de 122mm, in versiunea romaneasca M81, cel de 130mm denumit M82 precum si cel de 98mm M1993: http://www.catalogafaceri.ro/afaceri/business.php/ARSENAL-RESITA-SA/42270/

Deci un minim de experienta si competente ar trebui sa mai existe…

 

ATROM-ul este inca o solutie moderna, capabila si perfect adaptata nevoilor armatei romane iar introducerea sa in productie si inzestrare ar fi o completare binevenita a sprijinului de artilerie acordat unitatilor celor mai mobile ale fortelor terestre. ATROM este un echilibru interesant intre masa acceptabila pentru desant aerian, mobilitate, simplitate, pretul competitiv, performanta comparabila cu a altor sisteme similare la nivel mondial si deplina compatibilitate cu sistemele aflate déjà in inzestrarea fortelor terestre romane.

 

Oare povestea acestei arme se opreste aici?

 

Marius Zgureanu

Reclame