Arhive pe etichete: 15 august ziua marinei militare

Ce se pregăteşte de Ziua Marinei Române

Standard

Ziua Marinei Române va fi sărbătorită şi anul acesta în Forţele Navale printr-o serie de ceremonii militare şi religioase, depuneri de coroane de flori la monumente, exerciţii demonstrative, jocuri marinăreşti şi spectacole artistice, care vor avea loc în municipiile Constanţa, Mangalia, Brăila şi Tulcea, precum şi în Capitală, după următorul program:

 

 

Luni, 13 august

• 09.55-12.30 Antrenament general pentru exerciţiul demonstrativ „Forţele Navale Române 12”, Constanţa, pe faleza din faţa Comandamentului Flotei;

 

• 20.00 Spectacolul Muzicii Militare a Forţelor Navale şi al unor formaţii artistice pe faleza din faţa Comandamentului Flotei.

 

Marţi, 14 august

 

• 08.30 – 09.15 Ceremonie de depunere coroane de flori la monumentul Crucea Marinarului, de pe faleza din Constanţa, şi defilarea gărzii de onoare;

 

• 09.45 – 10.45 – Mangalia – Ceremonie de depunere de coroane de flori la Monumentul Marinarului Erou;

 

• 19.00 – 20.30 Spectacolul Muzicii Militare a Forţelor Navale şi al unor formaţii artistice pe faleza din faţa Comandamentului Flotei.

 

Miercuri, 15 august

• 10.00 – 13.00 Desfăşurarea exerciţiului demonstrativ „Forţele Navale Române 2012”, Constanţa, pe faleza din faţa Comandamentului Flotei;

 

• 13.00 – 15.00 Jocuri marinăreşti în Portul Turistic Tomis;

 

• 21.00 – 24.00 Aprinderea pavoazului electric la navele militare;

 

• 22.10 – 22.50 Retragerea cu torţe pe traseul Comandamentul Flotei – Piaţa Ovidiu – Primăria Constanţa;

 

• 09.00 – 13.00 Ziua Porţilor Deschise, Portul Militar Brăila: ceremonia de ridicare a pavilionului, Te Deum şi depunerea unei ancore de flori în apă, parada navelor militare şi civile, Sosirea Zeului Neptun, jocuri marinăreşti;

 

• 09.00 – 18.00 Ziua Porţilor Deschise cu ocazia Zilei Marinei Române, Muzeul Marinei Române;

• 09.45 – 13.00 Ziua Porţilor Deschise cu ocazia Zilei Marinei Române, ceremonie militară şi religioasă, jocuri marinăreşti, concurs de ambarcaţiuni cu rame şi vele în Portul Militar Mangalia (se asigură transport gratuit pentru public, cu plecare din oră în oră de la Cercul Militar Mangalia);

 

• 10.00 – 12.00 Sărbătorirea Zilei Marinei Române la Bucureşti, Parcul Herăstrău: ceremonie de ridicare a pavilionului, Te Deum şi depunerea unei ancore de flori pe apa lacului Herăstrău, Sosirea Zeului Neptun, jocuri marinăreşti;

 

 

Istoricul Zilei Marinei Române

 

 

Grup de ofiţeri şi soldaţi la bordul crucişătorului ,,Elisabeta’’. În centru, contraamiralul Eustaţiu Sebastian

 

Oficializată ca onomastică a marinarilor români la 15 august 1902, de Sfânta Maria Mare, Ziua Marinei Române şi-a certificat pe deplin, mai bine de un secol, caracterul de autentic festival al mării şi spiritualităţii marinăreşti.

În urmă cu un secol, prin adresa cu Nr. 6082 din 6 august 1902, Cristea Georgescu, primarul Constanţei, din dorinţa de a atrage turişti, se adresa primarilor comunelor urbane reşedinţe de judeţ din toată ţara, atenţionându-i asupra semnificaţiei acestei sărbători: ,,Cu ocazia serbării zilei de 15 august a.c. – Sfânta Maria -, patroana Marinei, vor avea loc în apele Constanţei şi pe uscat nişte serbări demne de văzut precum regale, alergări, corabia Argonauţilor şi altele.”

Deşi în Marina Militară această zi s-a serbat cu siguranţă şi înainte de 1902, întrucât în documentele de arhivă se vorbeşte de un precedent – chiar dacă nu s-a descoperit un decret sau o dată de referinţă oficială pentru această sărbătoare – 1902 rămâne, cronologic vorbind, anul consacrării Zilei Marinei ca sărbătoare a Marinei şi a oraşului Constanţa, fapt care certifică aniversarea unei datini şi nu doar a unei simple sărbători a breslei marinarilor.

La 15 august 1902, Ziua Marinei a fost marcată la bordul crucişătorului „Elisabeta” printr-un Te-Deum la care a luat parte şi ministrul de Război Dimitrie A. Sturdza, urmat, în după-amiaza şi seara aceleiaşi zile, de un banchet şi serbarea marinărească propriu-zisă, dată în folosul Palatului Invalizilor. Un an mai târziu, la regate au participat şi bărcile vasului de război rus ,,Psezuape”, aflat în vizită în portul Constanţa.

 

De la un an la altul, serbările au sporit în amploare şi semnificaţii. Astfel, în anul 1911, serbările au fost organizate de Societatea Marinarilor ,,Regina Elisabeta”.

În anul 1912, serbarea nautică a fost pusă sub înaltul Patronaj al Majestăţii Sale Regina Elisabeta, iniţiativa organizării sale aparţinând Societăţii ,,Regina Elisabeta” a Marinarilor Civili din Constanţa.

La 15 august 1918, la Chilia Veche, s-au organizat serbări nautice în folosul orfanilor de război.

Ziua Marinei s-a serbat în virtutea aceloraşi frumoase tradiţii şi la bordul bricului ,,MIRCEA” care, în perioada 1 iulie – 2 septembrie 1925, a executat un marş de instrucţie pe itinerarul Constanţa, Pireu, Navarin, Corfu, Durazzo, Boche di Cattaro, Ragusa, Suda, Rhodos, Smirna, Ceanak, Cospoli, Constanţa. Deşi se afla departe de ţară, în portul Suda din Insula Creta, la 15 august, legendarul velier-şcoală a ridicat marele pavoaz.

 

Regele Carol al II-lea şi voievodul Mihai I la bordul navei „Albatros”, 1938

 

În anul următor, M.S. Regele Carol al II-lea a hotărât ca unica şcoală pentru toţi marinarii români să se numească şcoala Navală a Maiestăţii Sale ,,MIRCEA” şi a creat ,,Medalia Maritimă”, transformată în anul 1938 în ,,Virtutea Maritimă”. De asemenea, la 15 august 1936 a fost botezat, în cadrul festiv al serbărilor Zilei Marinei, primul submarin românesc, ,,Delfinul”.

În anul 1945, la sărbătoarea marinarilor români au participat şi membrii Comisiei Aliate de Control, atât la deschiderea expoziţiei Marinei în localul Subsecretariatului de Stat al Marinei din Bucureşti, cât şi pe Lacul Herăstrău, acolo unde, după oficierea unei slujbe religioase, s-au arborat drapelele României şi ale Naţiunilor Unite şi s-a dat startul serbărilor nautice.

Între anii 1949 şi 1953, ziua Marinei s-a rezumat la marcarea Zilei Flotei U.R.S.S. (ultima duminică din luna iulie), ceremonialul fiind diminuat ca semnificaţie din cauza intenţiei conducerii Ministerului Apărării Naţionale de a schimba data acestei tradiţionale sărbători naţionale.

 

Submarinele „Rechinul” şi „Marsuinul”

 

Din anul 1954, când Ziua Forţelor Maritime Militare s-a serbat, conform Decretului Prezidiului Marii Adunări Naţionale nr. 309 din 29 august 1953, în prima duminică din luna august, programul Zilei Marinei a fost politizat şi adaptat noii ideologii promovată intens şi în rândurile oştirii. Ca urmare, la 1 august 1954 s-a serbat pentru prima dată în Republica Populară Română Ziua Forţelor Maritime Militare.

Din anii ’60, manifestările au dobândit vădite accente propagandistice, în detrimentul încărcăturii spirituale ortodoxe. Acestea includeau conferinţe despre semnificaţia Zilei Marinei susţinute de către ofiţeri şi propagandişti în întreprinderi şi în garnizoanele de marină, înmânarea de către delegaţiile de marinari a unor machete de nave, organizarea vizitării de către pionieri a navelor-şcoală ,,Mircea” şi ,,Libertatea” şi ieşiri pe mare cu acestea.

Din anul 1990, o dată cu revenirea la tradiţie prin celebrarea Zilei Marinei Române la sărbătoarea Sfintei Marii – Praznicul Adormirii Maicii Domnului, organizatorii, atât la Constanţa, cat şi în celelalte oraşe-porturi maritime şi fluviale, au păstrat în programele serbărilor atât elemente tradiţionale cât şi probe noi, în pas cu specificul local şi preferinţele publicului spectator al noului mileniu.

 

Prin Legea nr. 382 din 28 septembrie 2004, s-a instituit Ziua Marinei Române pe data de 15 august.

La Constanţa, manifestările au avut loc iniţial pe terasa Comandamentului Marinei Militare, respectiv Statului Major al Forţelor Navale şi, ulterior, pe platforma portuară, în perimetrul danei de pasagere şi a Farului ,,Carol I”, pentru a da o încărcătură cuvenită acestui regal marinăresc.

 

Articol Ziuaveche

 

Reclame