Arhive zilnice: august 10, 2012

Articolul de seara-nava MAI 1103 in portul Preveza-Grecia

Standard

MAI 1103 in portul grecesc Preveza

Aflam ca Politia de Frontiera Romana participa cu doua nave, MAI 1103 si MAI 1102, la o actiune de patrulare in apele teritoriale grecesti, cu port baza Preveze. Actiunea se desfasoara sub controlul agentiei europene Frontex.

 

Poza a fost facuta de prietenul nostru Volk

Tot el fiind „vinovat” 🙂 si pentru semnalarea stirii

 

 

Reclame

Fiareeeee, fiareeee, cumpaaaaaaar si dural! Teatru modern, dar absurd!

Standard

Actul I, Scena I

Sala de conferinte( de manipulat) cu presa, Palatul Victoria:

Purtatorul de cuvant vine zambind,  face un gest jovial catre presa.

-Ce faceti ba?! , apoi continua, doamnelor si domnilor, guvernul nostru, condus de seful nostru, sa-l tie Dumnezeu la Victoria cat mai mult, domnul Ponta, in urma unor sesizari ale presei, aaaaa….adica nu toata presa…aaaaa, ci un doar un nenorocit de blog, care ne tot injura, cauta prin hartii, RomaniaMilitary, parca, ma rog, o gasca de golani (parerea lui Iliescu) obraznici si zeflemitori, care se tine de capul nostru, ca lumanarea de capataiul mortului, adica noi am hotarat, domnul Ponta personal, adica, s-a gandit, sa mai scape de ei, sa se mai duca dracului si pa capul opozitiei, deci, s-a gandit domnul Ponta sa faca, sa dreaga, sa moara dusmanii lui, de nu face, adica a si facut, o comisie, carele sa evalueze si sa hotareasca, faza cu airoplanele, sa cumparam dracu’ ceva, sa scapam de aia!

Respira adanc, are buzele uscate! Soarbe incetisor o gura de apa, trage aer in piept si continua!

-Carevasazica, comisia a fost numita, s-a infaptuit adica si are in compunere pe urmatorii:

  1. Seful comisiei, ministrul apararii, mare om de stat, barbat intre barbati si mare om politic, generalism cum ar veni, doamneloooor si domnilooooor…….Coco(de la Cornelus) Imobilierescuuuuuuu! , apaluze prelungite in sala.
  2. Sef adjunct de comisie, om politic reputat, de larga recunoastre internationala si infractionala, savant si ganditor de renume mondial, primar pe Sectorul 5, marele si inegalabilul Almanahe Goagal Mareaaaaaaan, pe persoana fizica. Se aud strigate de: Bravo! Bravisimo!!!
  3. Si comisia, adica fraieri de plateste harburi….pardon airoplanele, 18 milioane de fraieri, adica cetateni romanesti, care daca era ei destepti,  demult eram noi spanzurati. Da cum nu suntem, rezulta, pe cale de consecinta, ca nu sunt destepti. HaHaHaHa.

Scena II, Gara de Nord. Marean si Imobilierescu, asteptand trenul de Olanda.

-Auzi bre, incepe Marean sovaielnic, da ce dracu’ e alea airoplane si la ce e ele bune?!

Coco se uita cu scarba la Marean si isi blesteama soarta! Cum dracu’ a ajuns el sa se duca la furat cu boanghina asta?! Al dracu’ mai sare si in ochi de urat ce e, mai vorbeste si tare, sa vada lumea ca sunt impreuna. Si mai are si o…culoare recunoscuta in toata Europa civilizata ca semn clar de: atentie! tineti  mana pe card! Hmmmm nenorocita soarta.

-Bai …Camerunezule, cum ba, voi la primarie nu aveti airoplane?! Goagal sa uita urat, da marunt din buze…cameruneza-i mata, apoi mai tare si cu respect in glas:

-Nu stiu bre, ca daca nu stiu cum arata. Poate am, da io nu stiu sa am asa ceva pe persoana juridica.

Coco Imobiliersescu se uita la el cu mila si zice in gandul lui: “-cati ani cu suspendare mi-o da daca-i fac vant din tren?”

Decide sa se intereseze cu prima ocazie, apoi cu glas placut.

-Pai mai…camerunezule, are doua aripi, trei picioare si o coada! Nu aveti voi dastea pe la primarie?!

“Camerunezul” din ce in ce mai agitat:

-Cu trei picioare????!!!! Cum bre cu trei picioare?!

– Da ba, doua pe mijloc si unul in bot. Pricepusi? Uite aici o poza. Marean super socat:

-maicaaaa cata lebada! Pai bre cu asta facem o nunta si doua inmormatari. Imobilierescu da dupa el cu o sticla de apa si il injura groaznic. Goagal, cocotat pe un stalp, pe celalalt peron:

-nu mai da baaa in mine, ca sa moara si sa dreaga, pe persoana fizica, de nu te musc de urechi, luati-as si fateti-as, lovite-ar accelaratu’ de  roman spurcat ce te afli, etc, etc. Lumea, ca la urs, facea pariuri, pompierii il rugau pe Marean sa se dea in liniste jos de pe stalp, ca nu are rost sa sara, ca vine primaru’ sa vorbeasca cu el.

-Care primar bre?! Intrigat Goagal se da jos. Pai si eu sunt primar…

Trenul intarzie, goagal, ca de ce nu vie, ca el vrea sa vina, Imobilierescu da sa dea iar cu ceva dupa el, lumea iar ca la urs, pompierii:

– ba sa nu dea dracu’ sa te urci iar pe stalp, ca punem hidrantul pe tine ‘rai al dracului de urat, etc, etc.

In sfarsit vine trenul, se urca baietii, si zdraga-zdranga, cateva zile pe drum. Coco Imobilierescu si “Camerunezu”, fac schimb de impresii, mai vorbesc, mai fac si schimb de cativa pumni, ca la un moment  Marean, sucarit de faza cu Camerunezu, i-a sarit in cap, proferand niste acuzatii si sincere indoieli fata de paternitatea dubioasa sau nu a domnului Imobilierescu.

 

Scena III, gara unei mari capitale europene

Imobilieresc, deshide usa cusetei si ii face semn cu piciorul in fata

-Mareane, hai ma scoal’te, ca am ajuns! Baaa nenorocitule, n-auzi ba sa te scoli?! Si jap un picior in gura! Goagal, deschide ochii timid, se descolaceste de pe presul din fata usii cusetei, unde ii spuse Imobilierescu ca dorm adjunctii din comisii, se intinde, si intr-un sfarsit si un sut in fund, coboara din tren. Cum coboara se aseaza pe labele din spate si incepe tacticos sa se linga, adica sa se toaleteze de dimineata: pe picioare, pe burta, se scarpina dupa urechi si mai apoi, spre groaza si rusinea lui Imobilierescu, incepe sa se linga la p—a. Un politist aflat in zona zice, catre Imobilierescu:

-alu matele patrupedu’?

-Aaaa nu domne, doar ca al dracu’ camerunez se tine dupa mine inca din Romania. Nus cei cu el, pare cam prostanac! Marean se uita chioras la Imobilierescu. Nu se mai linge. E cu ochii dupa o baltoaca sa lipaie niste apa.

-Ti-am zis ba sa nu-mi mai zici Camerunez, ca sa moara angajatii mei din primarie, sa moara politia mea comunitara, de nu te musc de picioare! Politistul si cateva babe curioase lesina! In cadere se aude doar un murmur…vorbeste!!!!!….cade cortina.

Scena IV pe strazile unui mari capitale europene.

Marean:

– Bre ce facem noi acu’ unde mergem, ce ciordim?!

– Nu ciordim ba nimic, facem afaceri seriose. Cautam avioane!

-Pai unde sa le cautam? Cam pe unde se ascunde ele? Ca io, adica un var de-al meu le-a gasit in Viena, stateau pe un lac.

-Cine ma statea pe lac?

-Lebedele bre! Bune rau.

-Nu domne, noi tre sa gasim un fel de REMAT local si aia sa ne indrume, ca aia colecteaza fiare vechi, deci ei trebuie sa stie de unde sa-si innoiasca Romania flota de avioane.

-Fier vechi?! Lui Almanahe i se lumineaza fata de duioase aduceri aminte…Bre sefule, cand eram io mic si aveam ciocul galben, mergeam cu bunica….asa frumos era. Daca e vorba de fier vechi, stai bre ca io chiar ma pricep. Pacat ca nu mi-am luat caruta. Da si matale putei sa spui. Fi atent!

Se duce in mijlocul strazii, se cracaneza bine si incepe sa urle:

-Fiareeee, fiareeee vechi cumpaaaaaar! Imobilierescu se uita socat, pietonii ocolesc cu atentie zona.

-Ba Mareane, airoplanele nu e bre din fiare, ele e din dural! Socat, goagal ramane cu fiareeeele in gat. DURAL! Nu stia cuvantul asta…

-Pai cum bre sa strig io duraaal, duraaaal cumpar! Nu merge, nu rimeaza, nu are melodicitate si ritm, imi pare rau, nu ma pot cobori la un atat de jos nivel de sub-cultura. Da daca strig fiareeee, fiareeee vechi cumpaaaaar….. si dural?!

-Va urma-

GeorgeGMT

Summer Storm 2012. Exerciţiu româno-american la Capul Midia

Standard

Peste 700 de militari români şi americani vor participa la exerciţiul Summer Storm 2012, în perioada 09-14 august, în poligonul de la Capul Midia şi în raioane maritime din apropierea coastei româneşti.

Instruirea în comun a militarilor va cuprinde activităţi de planificare şi executare a unei operaţii de debarcare la Capul Midia, activităţi de recunoaştere şi securizare a plajei, patrulare, trageri de infanterie, evacuare non-combatanţi, instruire pentru luptă urbană şi operaţiuni de cercetare prin luptă.

Pe 14 august, începând cu ora 11.30, în poligonul de la Capul Midia va avea loc un exerciţiu demonstrativ în cadrul Media Day. Exerciţiul este unul specific de desant trupe de pe nava USS FORT McHENRY în scopul ocupării unui cap de pod la litoral şi recuperare a unor VIP-uri reţinute la mal.

 

Forţele Navale Române participă la acest exerciţiu cu două plutoane ale Infanteriei Marine, un dragor maritim, o vedetă maritimă de intervenţie cu scafandri şi un elicopter IAR Puma Naval. Forţele Aeriene Române vor acţiona cu două MiG 21şi un elicopter IAR 330L pentru evacuare medicală, iar din partea Forţelor Terestre Române participă o echipă de coordonare a traficului aerian şi un pluton de cercetare.

 

Nava militară americană va sosi în apele teritoriale româneşti pe data de 9 august pentru a participa la acest exerciţiu, apoi va fi prezentă la activităţile prilejuite de sărbătorirea Zilei Marinei Române. Pe data de 15 august, nava va intra în portul Constanţa.

 

 

Articol Ziuaveche

 

 

 

 

 

Sa mai ,,aruncam” un ochi prin gradina altora

Standard

Discutam despre fascinanta Georgie (ma refer doar la industria militara – nu as vrea sa traiesc acolo) si incepem cu Didgori.

Un blindat pe roti ce este produs in 3 versiuni.

Inca de la inceput sunt convins ca georgienii folosesc piese de import (motoare, gadget-uri, arme din tabara NATO si cele rusesti sunt contrafacute sau cumparate din Ucraina).

In poza de mai jos gasim un minigun actionat manual pe Didgori 2. Masina are o armura de nivel 2, motor turbo disel 450 c.p., 4×4, viteza maxima 120 km/h si o autonomie de 500km

 

Didgori 3 este cea mai mare versiune. Prezinta aceleasi calitati ca si versiunea anterioara. Arma principala este o mitraliera great (tip NSV) ce poate fi actionata manual, dar si din cabina folosind sistemul performant de tintire.

 

Masina de infanterie, Lazika are o armura de nivel 4 (partea din spate 2 sau 3), arma principala este un tun 23×152 mm, autonomia este de 400 km, viteza 70 km/h si poate transporta un echipaj de 11 membri.

ZCRS 122 seamana mai mult cu BM 21 Grad, dar expertii considera ca este vorbe de un transfer de tehnologie din Polonia. Este copie a WR-40 Langusta, nu doar rachetele, ci si sistemul de tintire a fost incorporat in sistemul georgian.

Camionul are o armura de nivel 2, poate transporta un echipaj de 5 militari, tractiune 6×6, autonomie 500 km, viteza maxima 80 km/h.

 

2B14 Podnos 82 mm de origine ruseasca se produce si in Georgia, la fel ca si 2B11 Sani 120 mm.

 

UAV-ul georgian poate zbura timp de 8 ore (mi se pare cam mult, dar alta sursa nu am –Wiki), altitudine intre 100-1300 m , viteza intre 60-160 km/h, camera dubla, aparat foto, camera termica, aparat foto in IR. Daca aparatul nu e conceput de israelieni eu ma las de ,,meserie”.

 

Carabina G5 este considerata o copie a americanei M4. Caracteristicile sunt similare.

 

 

Sa nu uitam si de camioanele Roman, sistemele SPYDER, LAROM si AG-40; aflate si ele in arsenalul georgian.

 

vezi de la minutul 1:54

 

Surse foto: militaria.ge

 

 

 

 

Nero Flash

 

Violente in R. Moldova – Presedintele face apel la calm

Standard

Se pare ca Moscova joaca dur. Asa cum spunea si Dimitri Rogozin, cand a trecut prin Moldova, Rusia priveste cu mult interes zona, iar cum la Bucuresti este razboi intern si nimeni, nici macar presa, nu este interesat de altceva, in R. Moldova rusii incearca sa preia prin forta suprematia, pierduta cu greu.

Poate multi ne intrebam, cu ce ne deranjeaza pe noi, ca doi sacali se i-au de par, Ponta-Antonescu versus Basescu?!

Aveti mai jos doar un exemplu. Romania este slabita, iar acest lucru incepe sa se vada din ce in ce mai pregnant.

Foto: ProTv. md

Articol Ziuaveche

Participanţii la un Marş al Unirii au fost atacaţi duminică, la Bălţi, capitala de nord a Republicii Moldova, de contramanifestanţi, majoritatea susţinători ai comuniştilor şi minoritari ruşi, autorităţile interzicând în cele din urmă acţiunea unioniştilor, deşi organizatorii primiseră autorizaţia pentru această manifestaţie, relatează agenţiile de presă de la Chişinău. Peste 500 de unionişti se adunaseră duminică, în centrul oraşului Bălţi, controlat de comunişti şi rusofili, cu steaguri tricolore şi mesaje patriotice. Scopul acestui marş, pe lângă cel de promovare a ideii unioniste, era de a atrage atenţia asupra încercărilor Partidului Comuniştilor de a destabiliza Republica Moldova prin tentative de desprindere administrativă după modelul regiunii transnistrene.

 

Stimaţi concetăţeni,

 

În ultima perioadă, anumite grupări politice, dirijate din umbră sau în mod deschis de forţe ostile Republicii Moldova, au lansat acţiuni şi declaraţii care se află la limita Constituţiei sau chiar încalcă normele legale.

 

Anumiţi politicieni au chemat cetăţenii şi instituţii ale statului la nesupunere civică, au încercat să înlocuiască însemnele noastre naţionale cu unele false, au cerut referendumuri locale şi naţionale pe teme confuze, au manipulat grupuri sociale, inclusiv religioase, pentru ca acestea să se opună ordinii constituţionale.

 

În ultimele săptămâni, în diferite regiuni ale ţării, au fost activizate şi mobilizate grupuri agresive de persoane care au încercat, sub pretexte inventate şi invocând un patriotism fals, să provoace tensiuni sociale şi politice şi să destabilizeze astfel situaţia din ţară. Peste tot, se poate observa aceeaşi amprentă ale aceloraşi autori.

 

Forţele care conduc aceste ostilităţi sunt deranjate, în opinia mea, de faptul că Republica Moldova, poate pentru prima dată în cei 21 de ani de independenţă, are o şansă reală de a se situa în rândul statelor civilizate din Europa. Transformările care au loc în ţara noastră şi sprijinul fără precedent de care beneficiem din partea partenerilor noştri occidentali nu sunt văzute cu ochi buni de acele formaţiuni politice care doresc păstrarea Republicii Moldova într-o zonă obscură sau revenirea ţării într-un climat de nesiguranţă şi teamă, în care drepturile omului sunt doar pe hârtie, iar supravieţuirea fizică a oamenilor depinde de umilinţele prin care ar fi obligaţi să treacă.

 

Am dispus ca, în continuare, toate derapajele de la norma legală să fie sancţionate prompt de instituţiile abilitate ale statului.

 

Chem toţi cetăţenii, toate formaţiunile politice şi autorităţile centrale şi locale să dea dovadă de responsabilitate în această situaţie, să se abţină de la orice activitate care ar duce la escaladarea tensiunilor şi să acţioneze în strictă conformitate cu legile ţării. Îndemnul meu se îndreaptă inclusiv către tinerii care aleg să-şi revendice drepturile prin intermediul unor acţiuni de stradă. Nu este cazul să revenim pe baricade.

 

Avem nevoie de linişte pentru a duce la îndeplinire proiectele economice şi politice  de integrare europeană pe care le aşteaptă cetăţenii. Reformele care se află în derulare pot fi implementate în cadru instituţional şi în conformitate cu legile ţării, dar nu pe stradă sau într-o formă extremă.

 

Am încredere în capacitatea Dumneavoastră de a înţelege aceste lucruri cu înţelepciune şi discernământ. Vă mulţumesc.

 

9 august 2012. Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti

 

 

ISTORIA SUBMARINELOR RUSESTI (3)

Standard

Submarinele din clasa KAIMAN, au fost construite pentru Marina Tarista, inainte de inceperea WW I. Unele surse il mentioneaza pe Simon Lake ca proiectant al acestei clase, dar se stie cu certitudine, ca ele aveau numeroase defecte, fiind construite la Sankt-Petersburg, posibil incepand cu anul 1906. Dealtfel, a existat si un proces intre proiectant si Guvernul tarist, ce viza obligarea constructorului, si implicit a proiectantului, remedierea fara plata a defectelor constatate la aceste nave.

ALLIGATOR -CLASA KAIMAN 1908

 

Ca urmare, submarinele au fost consemnate in vederea reparatiilor si a remedierii unora dintre defecte, in anul 1910. Patru submarine din aceasta clasa au fost construite, ele fiind botezate: Kaiman, Alligator, Drakon si Krokodil; servind incepand cu anul 1911 in Flota Marii Baltice. Din anul 1915, au servit in cadrul nou infintatei, Flote nr.3; Kaiman si Krokodil au fost sechestrate de catre germani, ele fiind abandonate in portul Reval (actualmente, Tallin, capitala Estoniei), in anul 1918. Se pare ca in septembrie 1916, o parte dintre echipajele acestor submarine, au fost afectate noii clase de submarine, botezata AG (descrisa intr-un capitol anterior).  

  Submarinele din clasa KAIMAN, aveau urmatoarele caracteristici: greutate 409 tone, la suprafata/482 tone, in imersiune; echipaj 34 de marinari; viteza maxima: la suprafata, aproximativ 23 km/h/in imersiune, aproximativ 14 km/h; lungime 40,2 m; latime 4,3 m; pescaj 4,9 m; propulsie asigurata de doua motoare, unul pe benzina de 1200 CP, si unul electric de 400 CP, ce antrenau doua elici; autonomie de aproximativ 2100 km, la o viteza de aproximativ 16 km/h. Submarinele erau armate cu: doua tuburi lans-torpile in prova/doua in pupa (18 inch), si o mitraliera. Este foarte probabil, ca aceste torpile sa fi fost de tip Whitehead, calibrul 450 mm, dar cu siguranta acest tip s-a aflat in dotarea Marinei Tariste incepand cu anul 1912, avand raza maxima de actiune cuprinsa intre 400-900 m (unele surse mentioneaza doar 600 m autonomie), si ogiva cu incarcatura exploziva, de 26/64/112 kg.

Submarinele din clasa KARP, erau construite pentru Marina Imperiala Rusa de catre firma Krupp, din Germania. Krupp Germaniawerft, a construit aceste submarine in regim de urgenta, ca urmare a solicitarii primite din partea rusilor, in anul 1904, si in urma razboiului ruso-japonez.Trei asemenea submarine au fost realizate pana in anul 1907, doua dintre acestea ramanand in serviciu pana in 1919 (Karp si Karas), iar cel de-al treilea, botezat Kambala, s-a scufundat cu tot cu echipaj in urma coliziunii accidentale cu nava de patrulare costiera Rostislav, langa Sevastopol, in iunie 1909.

KAMBALA -CLASA KARP 1907

 

Aceste submarine aveau un design revolutionar, format din corp dublu (ulterior, firma germana si-a folosit experienta castigata, in constructia primului submarin destinat Marinei Kaiser-ului, botezat U-1. Acest prim submarin german era destinat patrularii costiere, fiind realizat in anul 1906. U-1, avea lungimea de 42 m, fiind proiectat in anul 1904 de catre inginerul naval, Gustav Berling, posibil inspirat dupa proiecte franceze.

U-1

Submarinul avea doua motoare pe benzina de 200 CP fiecare, si doua motoare electrice bazate pe acumulatori. Acest submarin era deja depasit tehnic la izbucnirea WW I, el fiind folosit in principal pentru instruirea echipajelor, dar a reprezentat un inceput pentru Marina Germana, ce va deveni un utilizator de mare clasa a acestei arme), dar ele n-au apucat sa participe la razboiul ruso-japonez, fiind livrate prea tarziu –au fost livrate abia in anul 1908, pe calea ferata, Flotei Marii Negre. Din anul 1918, submarinele Karp si Karas au ajuns in Marina Ucraineana, cel putin pentru o perioada scurta de timp, dar au reprezentat cel mai probabil, primele submarine din dotare.

Submarinele din clasa KARP, aveau urmatoarele caracteristici: greutate: 207 tone, la suprafata/235 tone, in imersiune; lungime de aproximativ 40 m; latime 2,7 m; propulsie prin doua elici, antrenate de catre un motor pe kerosen de 400 CP, si unul electric, de 200 CP; viteza maxima: aproximativ 20 km/h, la suprafata/ aproximativ 16 km/h, in imersiune; autonomie de 2320 km; echipaj 28 de marinari; armament: doua torpile calibrul 457 mm, in doua tuburi lans-torpile interne, si alte doua tuburi montate pe coca submarinului.

 Marina Imperiala Rusa, a avut in dotare si sase submarine din clasa KASATKA, construite intre anii 1904-1905, la Sankt-Petersburg, botezate: Keta (interesant este faptul ca acest submarin a fost realizat prin subscriptie publica, cele mai substantiale donatii fiind facute de catre familia Sheremetiev –familie nobiliara cu traditie, in Rusia), Kasatka, Makrel, Nalim, Okun, Skat. Aceste submarine au fost realizate de catre I.G Bubnov, fiind o dezvoltare a submarinului Delfin, ultimul fiind casat in anul 1922.

KASATKA-CLASA KASATKA 1905

Submarinele din aceasta clasa, aveau probleme tehnice si de flotabilitate, ce ulterior au fost corectate. toate submarinele au primit noi motoare ce le-au inlocuit pe cele initiale (acestea erau pe benzina, dezvoltand 100 CP), Diesel incepand din anul 1910 (dezvoltau doar 120 CP, dar erau mult mai sigure in exploatare).

Submarinele din clasa KARP aveau urmatoarele caracteristici: greutate: 140 tone, la suprafata/177 tone, in imersiune; lungime 33,5 m; latime 3,5 m; pescaj 3,4 m; propulsie initiala -un motor pe benzina de 200 CP (inlocuit ulterior cu unul Diesel, de 120 CP), si unul electric de 100 CP; viteza maxima: aproximativ 18 km/h la suprafata/ aproximativ 12 km/h in imersiune; echipaj 24 de marinari; armate cu cate 4 tuburi lans-torpila montate extern, si o mitraliera (aceasta a fost inlocuita ulterior cu un tun calibrul 47 mm).
Submarinele din clasa MORZH, au fost construite pentru Flota Marii Negre, cu putin timp inainte de izbucnirea WW I. Trei submarine din aceasta clasa au fost realizate, desi exista un program ambitios, intentionandu-se realizarea a sase unitati –a ramas doar la nivel de intentie, fiindca n-au exista fonduri pentru asa ceva, iar donatiile publice au fost insuficiente. Chiar si Duma de Stat s-a opus realizarii celor sase submarine, dar intr-un final trei au fost totusi construite, fiind botezate: Morzh, Nerpa si Tyulen.

PLAN CLASA MORZH

Submarinele au fost realizate la Santierul Naval Nikolayev, la Marea Baltica, fiind proiectate de catre echipa condusa de catre I.G Bubnov, incepand din anul 1911. Ca design, Bubnov s-a bazat pe submarinul Akula, dar se avea in vedere manevrabilitate, stabilitate si siguranta superioare. A existat si o controversa intre ingineri si marinari in legatura cu aceasta clasa; inginerii doreau realizarea de compartimente etanse, marind astfel siguranta si sansele de supravietuire ale submarinului si echipajului/ pe cand marinarii, considerau ca prin adaugarea de pereti despartitori, atat comandantul cat si echipajul, ar fi pierdut controlul navei. Intr-un final, lipsa de fonduri a anulat constructia de compartimente etanse.

MORZH CONSTRUCTIE

Submarinele erau bine inarmate pentru acele timpuri, avand un tun montat pe punte (de calibrul 47/57 mm), patru tuburi lans-torpile interne, si opt tuburi montate extern, model Drzevetskiy (acestea au fost ulterior anulate, deoarece mareau greutatea si afectau flotabilitatea navei). Aveau deficiente substantiale, generate de: lipsa corpului dublu fara pereti etansi despartitori, ceea ce permitea o adancime de scufundare mica chiar si in acele timpuri –de doar 50 m; timp de scufundare mare, de peste 3 minute, ceea ce era foarte mult, datorita rezervorului de balast mic; submotorizare, avand doua motoare Diesel ce abia puteau genera impreuna, 500 CP (initial, erau prevazute cu doua motoare Diesel, ce puteau genera 1140 CP, importate din Germania, dar datorita razboiului totul a cazut); viteza scazuta, datorita submotorizarii, dar si datorita cocii prost proiectate, ce semana mai mult cu cea a unei nave de suprafata decat cu cea a unui submarin.

Cu toate acestea, ele au ajuns la Sevastopol, in martie 1915, operand in principal in Bosfor, impotriva navelor germane si turcesti, dar in special impotriva navelor comerciale ce tranzitau zona. Aceste submarine sunt creditate cu scufundarea a 16 nave comerciale, dar destinul lor n-a fost unul fericit: Morzh, s-a scufundat in mai 1917 dupa ce a lovit o mina –alte surse mentioneaza drept cauza, un atac aerian turcesc; Nerpa, a intrat in reparatii in anul 1917, la Nikolayev, dar n-a mai apucat sa redevina operational datorita lipsei pieselor de schimb, a fondurilor necesare, precum si a izbucnirii Marii Revolutii din Octombrie; Tyulen, a fost capturat de catre germani la Sevastopol, in 1918, ajungand ulterior in mainile britanicilor (noiembrie 1918). Nava a fost transferata Fortelor Albe, ale generalului Vranghel, participand la Razboiul Civil, refugiindu-se in urma avansului bolsevic, la Bizerte/Tunisia in anul 1920, vanduta ca fier vechi in 1924, si casata in 1930. Tyulen, este singurul submarin din aceasta clasa care a reusit sa captureze un vas comercial armat, in octombrie 1916, fiind vorba de nava Rodosto; Nerpa, a fost repus in functiune pe santierul naval Nikolayev, unde se afla pentru reparatii, in iunie 1922, de catre bolsevici, fiind rebotezat „Politruk” (stim cu totii ce erau jigodiile astea, mama lor de comunisti!), ulterior Nr.11; denumire sub care a ramas operational pana in decembrie 1930. In luna februarie 1931, a fost vanduta ca fier vechi si casata.
Submarinele din clasa Morzh, aveau urmatoarele caracteristici: greutate: 630 tone, la suprafata/760 de tone, in imersiune; lungime 67 m; latime 4,5 m; inaltime 3,9 m; viteza maxima: aproximativ 20 km/h la suprafata, si cam 15 km/h in imersiune; autonomie de 4600 km.

Submarinele din clasa BARS, au fost realizate pentru Marina Imperiala intre anii 1914-1917, fiind derivate din clasa Morzh (unele surse le vad ca fiind o modernizare a acestei clase). Ca si suratele lor, si aceste submarine au fost concepute de catre I.G Bubnov si Boris Mihailovici Malinin, dar aveau motoare si armament mai puternice, coca dubla, fiind totodata primele submarine construite de noua oranduire bolsevica.

Clasa Bars

Desi aveau caracteristici net superioare clasei Morzh, aceste submarine sufereau din cauza stabilitatii si a flotabilitatii reduse, lipsei peretilor de compartimentare, vitezei mici de scufundare si a materialelor de slaba calitate. 24 de submarine au fost construite, la care ulterior, Marina Sovietica a reusit sa rezolve deficientele, toate fiind reproiectate si dotate cu echipamente moderne (mai putin 9 unitati care au fost pierdute), reducandu-se timpul de scufundare la maxim 30 s, primind totodata compartimente etanse si noi motoare Diesel, mai performante, noi conducte si noi tuburi lans-torpile (eliminandu-se tuburile montate extern, ce apareau si la clasa Morzh). Submarinele modernizate, au iesit cu totul din dotare abia la sfarsitul anilor *50 (exista surse care mentioneaza cel putin doua unitati, inca operationale). Cateva asemenea submarine au fost alocate Flotei Marii Negre.

 

Submarinele din clasa Bars modernizate in anii *30-40*, aveau urmatoarele caracteristici: greutate: 933 tone la suprafata/1354 tone in imersiune; lungime 68 m; latime 4,5 m; inaltime 3,9 m; viteza maxima: aproximativ 33 km/h la suprafata, si cam 17 km/h in imersiune; motorizare: doua motoare Diesel Kolomna, de 2640 CP+doua motoare electrice de 900 CP; autonomie de peste 3700 km, la viteza de 18 km/h, navigand la suprafata; echipaj 33 marinari, dar ultimele variante ajungeau si la 53 de oameni (dupa unele surse); armament: 8 tuburi lans-torpile de calibrul 533 mm (6 la prova si 2 la pupa, avand cel putin 14 torpile ca rezerva); un tun calibrul 100 mm, montat pe punte; un tun cu tragere rapida, calibrul 45 mm destinat apararii AA; o mitraliera de calibrul 7,62 mm (bataie maxima: 2400 m/150-1000 m, in trageri AA).

Torpilele uzuale sovietice, calibrul 533 mm, ce in mod cert s-au aflat si in dotarea submarinelor modernizate din clasa Bars, au fost:

-53-27, intrata in serviciul incepand cu anul 1927, fiind prima torpila de productie sovietica, avea urmatoarele caracteristici: greutate 1710 kg; lungime 7 m; ogiva exploziva de 265 kg; viteza maxima de aproximativ 70 km/h; autonomie 3700 m. Era o modernizare a celor rusesti, calibrul: 456 mm, model 1912/533 mm, model 1917), fiind in productie pana in anul 1935. A fost si in dotarea navelor de suprafata;

-53-36, intrata in serviciul incepand cu anul 1936, avea urmatoarele caracteristici: greutate 1700 kg; lungime 7 m; ogiva exploziva de 300 kg; viteza maxima: de aproximativ 90 km/h, pe distanta de 4000 m/aproximativ 70 km/h, pe distanta de 8000 m; . Era o modernizare a primei torpile sovietice, 53-27, dar care nu era prea reusita, fiind scoasa din productie in anul 1938, cel mult 100 de bucati fiind construite. A fost si in dotarea navelor de suprafata;

-53-38, intrata in serviciul incepand cu anul 1938, avea urmatoarele caracteristici: greutate 1615 kg; lungime 7,2 m; ogiva exploziva de 300 kg; viteza maxima: de aproximativ 90 km/h, pe distanta de 4000 m/aproximativ 70 km/h, pe distanta de 8000 m/aproximativ 60 km/h, pe distanta de 10000 m. Era varianta locala a torpilei italiene de acelasi calibru, ce fusese cumparata de Marina Sovietica, in anul 1932. In WW II, aceasta torpila a fost dominanta in Marina Sovietica. A fost si in dotarea navelor de suprafata;

Torpila 53-38

-53-39, intrata in serviciul incepand cu anul 1941, avea urmatoarele caracteristici: greutate 1780 kg; lungime 7,5 m; ogiva exploziva de 317 kg; viteza maxima: de aproximativ 100 km/h, pe distanta de 4000 m/aproximativ 80 km/h, pe distanta de 8000 m/aproximativ 70 km/h, pe distanta de 10000 m. Era, de fapt, o torpila 53-38, modernizata. A fost si in dotarea navelor de suprafata;

Torpila 53-39

-ET-80, era destinata exclusiv submarinelor, intrand in serviciu intre anii 1942-1943. Torpila avea urmatoarele caracteristici: greutate 1800 kg; lungime 7,5 m; ogiva exploziva de 400 kg; viteza maxima: de aproximativ 60 km/h, pe distanta de 4000 m. Aceasta torpila, a fost prima cu motor electric realizata de catre industria sovietica.

Va urma…

 
 WW

SURSE DATE SI POZE: WIKIPEDIA-ENCICLOPEDIA LIBERA; INTERNET.

www.battleships-cruisers.co.uk/russian_sub

              www.navweaps.com/…/WTRussian_Main.ht.

             warfare.ru/?catid=267&linkid=1728

            www.cityofart.net/bship/u_boat.html
www.submarinehistory.com/NOVAfour.htm –

            englishrussia.com/…/the-first-russiansubma

           http://www.battleships-cruisers.co.uk/russian_sub