China, Rusia si furtul de tehnologie intre prietenii

Standard

In ultimii 20 de ani China a fost un mare jucator pe piata importurilor de armament, mai ales pe relatia lor privilegiata cu Rusia si tehnologia ruseasca. Din acest punct de vedere putem chiar spune ca Armata Chineza este o alta Armata Rosie dotata la mana a doua. Dar in ultimii ani, in pofida cresterilor masive de buget dedicate apararii, importurile Chinei nu mai sunt ce au fost.

Su-27 originalul (foto: fsaircraft.ne )

J-11, varul chinezesc al Su-27 (Foto: www.king-titanium.com )

In prezent industria apararii proprie fiind principalul furnizor al Armatei Chineze. China, ca orice tara serioasa, face tot posibilul pentru a-si potenta propria industrie, in ideea de a putea produce singura cea mai mare gama din armamentul folosit. Acest heirupism chinez, nu mai de mult, obiectul glumelor si ironiilor, din vremea cand China putea cel mult sa fabrice clone, mai slabe ca originalele, dupa modele sovietice…Ei bine acele timpuri au murit, sau nici mult nu mai au.

In centrul dezvoltarii industriei militare chineze sta inca Rusia, cu voie sau fara voie! 🙂 Adica chinezii au pus ochii de mult pe tehnologia ruseasca si daca inainte timp se multumeau s-o copieze, acum incearca s-o dezvolte in modele proprii. Pana aici nimic deosebit, problemele apar din metodologia folosita, practic chinezii nu au nici mama nici tata, cand vine vorba de armament: cumpara si apoi copieaza, cu licenta sau fara, fura tehnologie, adica fac cam ce le trece lor prin cap, spre disperarea altora!

Cand spune “altora”, trebuie sa-i avem in vedere in primul rand pe rusi, principali “beneficiari” ai furtului chinez de tehnologie.

Astfel de ceva timp se desfasoara negocieri dure intre Moscova si Beijing, privind achizitionarea de catre cei din urma a 48 de Su-35 cu tractiune vectoriala. Rusii vor asigurari marite si exceptionale ca nu se vor trezi iar ca chinezii pun sublerul si rigla pe avioanele lor. Ar putea fi considerati paranoici, dar nu este asa: Su-27 este cel mai bun exemplu! China a cumparat cateva bucati, apoi apare pe piata J-11!

Ori J-11 este, si pentru cel mai putin avizat in ale aviatiei, o copie fidela a Su-27 rusesc. Rusii au protestat, au plecat acasa, dar tot cu buza umflata au ramas. Relatia dintre cele doua tarii este una de tip dragoste-ura de destul de mult timp, asa ca s-au impacat pana la urma.

Su-33, varianta pentru portavioan al Su-27, este un foarte bun exemplu! Initial China dorea sa cumpere cateva zeci de bucati, mai apoi s-au razgandit si au cerut…fix 2 bucati, cica pentru evaluare! Rusii au injurat zdravan si au transmis partenerului lor sa mai fure si de la alti! Auzi tu…pentru evaluare! Adica pentru evaluare si intrare in productie sub cine dracu stie ce denumire, cu “J” in fata! Rusnacii au spus: NIET!

HQ-9, sistem AA cu raza lunga, similar cu S-300 si Patriot, sistem pe care China il ofera si la export, este intradevar similar cu cele doua mentionate inainte, similar pana la furtul de tehnologie de la ambele tari si inglobarea lor in HQ-9. Dovezi nu sunt, da surse rusesti si americane se jura ca asa s-a intamplat.

S-300, de la mama lui (Foto: romanian.ruvr.ru )

HQ-9, se pare o coproductie ruso-americana, impotriva vointei celor doi coproducatori!

Foto: rpdefense.over-blog.com

Lucrurile se intampla cam asa: China cumpara cateva bucati, le…sublereste, adicalea le ia la puricat, electronica si radare mai ales, apoi dupa cativa ani apar copii chinezesti ale originalelor rusesti si nu numai…Problema Rusiei este ca are nevoie de piata chineza, asa ca nici prea dura nu poate sa fie, majoritatea acuzelor si loviturilor la picioare se dau pe sub masa. Seria de scandaluri si impacari este lunga si cel mai probabil va continua. Asa cum pana la urma se pare ca Rusia va livra Chinei Su-35, in urma unor acorduri speciale care sa protejeze cat de cat tehnologia ruseasca, numai ca astfel de acorduri au mai fost si altadata!

Occidentalii lupta cu duritate in fata haiduciei chinezesti, prin toate mijloacele si au mai reusit sa faca cate ceva, Rusia insa este principala victima a succesului industriei militare chineze, asa ca pana una alta “imprumutul “de tehnologie militara de la altii, este una dintre cele mai importante activitatii ale departamentelor de cercetare-dezvoltare ale Armatei Chineze!

Iar daca rusii pozeaza astazi in victime, sa ne aducem aminte modul in care industria lor militara s-a dezvoltat dupa 1945: furt masiv de tehnologie vestica! De la copierea directa si fara jena a B-29, pana la prima lor racheta functionala AA IR Atoll, copie a Sidewinder-ului american…

Ironia sortii, sau memoria istoriei. Altfel spus, pe rusi i-au cam ajuns blestemele vesticilor, cand sovieticii, bunicii actualilor rusi, le sparleau occidentalilor propria tehnologie. Stiti cum se spune: blestemul cade pe capul copiiilor si nepotiilor! 🙂 Si mod clar a cazut!

Sursa: strategypage

7 răspunsuri »

  1. China a cumpărat licența de fabricație a Su-27, pe 06.12.1996, nu l-a copiat. Inițial au fost kit-uri montate în China iar din Iulie 1997 au primit documentația completă pentru fabricare. Licența nu acoperă motoarele și avionica care se importau din Rusia. Ca să copii o chestie presupune și inteligență nu numai riglă și creion. Dovadă că micuții nu au reușit nici pînă azi să dezvolte un motor propriu plus tracțiune vectorială. Celebrul J-10, cu care se laudă atît, zboară tot cu motoare rusești iar motorul chinezesc cu tracțiune vectorială pe care trebuia să-l aibă e doar un vis.

    • Da, da dupa 90 si ceva de aparate fabricate, rusii si-au luat jucariile si au plecat acasa, pe motiv de furt de tehnologie. Initial aveau dreptul sa construiasca 200 de bucati Su-27. J-11 nu stiu daca facea parte din discutiile initiale, cert e ca s-au certat pe Su-27.

      • J-11B ca sa fiu mai specific si de asemenea J-15, avion pt portavionul lor, care a fost copiat dupa un prototip Su-33 din Ucraina. Rusii zbiara si acum fata de cele doua modele…

      • J-11 e Su-27 fabricat în China! Asta e denumirea lui chinezească. „J” vine de la „Jianjiji” – avion de vînătoare în chineză. Dublele nu au făcut obiectul licenței, toate sînt făcute în Rusia. Pentru a suplimenta numărul dublelor, în Decembrie 1999, chinezii au mai comandat 28 de bucăți în Rusia, avioane care au fost livrate gratis, în intervalul 2000 – 2002 (8 în 2000, 10 în 2001 și 10 în 2002), în contul datoriilor pe care Rusia le avea față de China Cearta vine probabil de le faptul că ritmul livrărilor de kit-uri a fost foarte mic si cadenta de fabricatie planificată nu a fost niciodată atinsă.
        Su-30 MKK a fost denumit în China J-13 și au fost cumpărate din Rusia, nu le-au fabricat/montat chinezii. Au fost comandate 38 în 1999 și au fost livrate 10 în 2000 și restul de 28 în 3 tranșe în 2001. Chinezilor le-au plăcut așa mult încît au mai comandat 38 în 2001 din care au fost livrate 19 între August și Decembrie 2002 și restul între Iulie și Octombrie 2003. În 2003 au fost comandate încă 24 pentru Marina Militară Chineză livrate în 2004.

        P.S. China a cumpărat în 1991 primele Su-27 (20 simple + 4 duble) urmate în 1995 de o altă comandă de 16 simple și 6 duble (avioane livrate în 1996) iar contractul de licență a fost, într-adevăr, pentru 200 de avioane.

  2. Tine minte articolul asta, sambata sau duminica, cand ma intorc am sa-ti prezint ceva ce se muleaza perfect pe ideile din ce ai prezentat tu. Din pacate Nokia C3-ul pe care il posed nu prea ma ajuta, nici pozele nu pot sa le vad.
    Paste fericit echipei si user-ilor!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s