Va avea Romania un nou tanc? Si daca da, cum va arata?!

Standard

Dupa 2000 nu s-a mai discutat la nivel oficial, al MApN si al Departamentului de Inzestrare, despre o eventuala evolutie a TR-85 M1 sau despre introducerea in inzestrarea armatei romane a unui nou tip de tanc.

Si asta dup ace in anii 90 fusese “la moda” discutia despre noul tanc pe care Romania il va produce in cooperare cu Germania – TR 2000:

TR 2000

Nici macar despre numarul total de TR-85 M1 nu se stie mai nimic, datele variind intre 54 si 93  de bucati. Si, din ceea ce arata datele de pe pagina DPA, productia a fost oprita:

http://www.dpa.ro/simapa/programe/1_ob_ft.shtml

TR-85M1

Asta in timp ce Ucraina, cel mai important vecin al nostru, se da de ceasul mortii sa dea de lucru industriei sale prin  modernizarea T55 in formatul AGM, a T64 Bulat si productia T80UD si a noului sau T84 Oplot/Yatagan in uzina Morozov.

http://www.morozov.com.ua/eng/body/oplot.php

T55 AGM

T84 Oplot/Yatagan

De retinuta este ca ambele concepte ucrainene sunt produse si in variante standard NATO, cu tun 120mm si au componente de origine vestica, inclusiv motoarele, Yatagan fiind o varianta propusa Turciei. De asemenea configurarea lor este extrem de flexibila, continand pachete de arme in blocuri interschimbabile, in functie de cerintele campului de lupta.

De asemenea, alte modernizari ale T55 au fost facute in Serbia si Slovenia.

T55 S sloven modernizat

Rusia, si ea, se pregateste de introducerea unui nou tip de tanc, Armata, dupa oprirea, probabil temporara, proiectului T95 Black Eagle.

T-99 ?

Armata MBT

 Black Eagle


In acest context militar, Romania ar trebui sa reactioneze printr-un program complex de modernizare si pregatire a unui nou model de tanc, prin colaborare cu alte tari partenere in cadrul NATO, Turcia, Coreea, SUA, Franta si Germania fiind exemple de tari cu care avem parteneriate strategice (parteneriatul cu Germania nu este inca parafat, insa au existat colaborari in domeniu)

Potrivit datelor disponibile in Wikipedia, Romania are un parc de tancuri in urmatoarea componenta:

  • 93 de TR-85M1
  • 315 de TR-85
  • 226 deTR-580
  • 560 de T-55AM/2

Aceasta mostenire trebuie gestionata inteligent, astfel ca prin modernizare si modificare sa se asigure un numar suficient de tancuri active in inzestrare iar, pe de alta parte, prin vanzarea la export, sa se asigure macar o fractiune din banii necesari proiectelor viitoare si productiei curente, mentinand astfel un nivel satisfacator de activitate si evolutie tehnologica in industria militara romaneasca.

In acest context, vestea vanzarii de arme i n 2011 in valoare de 127 mil.$ de catre Grupul Romarm, pentru 3 contracte externe, este imbucuratoare si arata ca ceva se misca in aceasta directie:

http://www.wall-street.ro/articol/Economie/98442/Romania-va-vinde-tehnica-militara-de-127-mil-dolari.html

O posibila strategie in aceasta directie ar putea fi urmatoarea:

  • upgrade-uri la cele 300 de TR-85 la TR-85M1 sau eventual chiar si a celor 93 TR-85/M1 la o varianta TR-85 M2, cu un nou tun de 120 mm, preferabil Rheinmetall L55, un nou motor de minim 1200 daca nu chiar 1500 CP si protectie marita, eventual si schimbarea turelei  cu una sistem GIAT, cu autoincarcare sau apelarea la o turela cu profil redus, asemanator sistemului Falcon, in studiu pentru echiparea Challenger-urilor iordaniene. Aceasta din urma ar permite reducerea greutatii tancului cu aproximativ 10 tone, greutate ce va putea fi folosita ca rezerva pentru adaugarea de blindaj suplimentar.

 

Turela GIAT

Turela Falcon

Turela Falcon este produsa cu componente elvetiene si britanice si incorporeaza un auto-incarcator si tun elvetian RUAG Defense Systems 120-mm / L50 smoothbore superior celui britanic L11 120-mm rifled gun. Auto-incarcatorul, in varianta Falcon1 (AB9C4), este capabil sa traga 8 proiectile/minut, iar primele 3 pot fi trase in 10 secunde si poate adaposti 17 proiectile, restul fiind stocate in corpul tancului. In acest moment exista si varianta Falcon2 a turelei, iar Falcon3 este in pregatire, cu un nou auto-incarcator si capacitate marita de stocare a proiectilelor. Mai multe date pe:

http://www.military-today.com/tanks/falcon_turret.htm

  • acelasi sistem de upgrade pentru cele 200 deTR-580-uri in paralel cu propunerea lor pentru export sau pastrarea lor ca tanc de sprijin. Posibil ca aceasta modernizare nu va costa mai mult de 1  mil$ bucata!
  • upgrade-uri la nivel similar T-55AGM pentru cele 560 T-55AM/2 din dotare pentru export sau folosirea unor parti a lotului respectiv pentru conversia in masini de lupta ale infanteriei sau platforme AA si artilerie de camp, la aceste upgrade-uri putand fi re-folosite motoarele 8VS-A2T2M de 860CP de pe TR-85M1, arhisuficiente pentru greutatea unui T55 cu blindaj suplimentar, cu o eventuala modificare a sasiului.

Concept de upgrade pentru T55

  • Tunurile de 100mm recuperate in urma acestor upgrade-uri, pot fi folosite, prin incadrarea intr-o turela cu profil redus si autoincarcare,  la echiparea unor masini de lupta ale infanteriei sau a noului TBT, dupa modelul  Piranha Stryker MGS (Mobile Gun System) :

Stryker MGS

De asemenea, platforma T55 poate fi transformata intr-un transportor greu de trupe, conform variantelor existente in dotarea armatelor israeliene -Achzarit sau chiar intr-o masina de lupta a infanteriei http://www.primeportal.net/apc/andre_patschke/achzarit/ :

Achzarit

Achzarit -MLI

A existat si un concept rusesc, numit BTR-T, care era tot a modificare a T55:

BTR-T

In varianta AA, au existat de asemenea proiecte, cum este proiectul Marksman_SPAAG :

                Polonia foloseste platforma T55 pentru lansator de rachete SA, SC-125 Newa :

Daca, din cele 760 de tancuri T55 si TR-580 , 500 ar fi vandute la export cu un pret aproximativ de 2 mil. $/bucata, ar fi vorba de 1 mld.$ ce vor putea acoperi costurile de upgrade, dar ar ramane bani si pentru proiecte noi sau pentru productia in vederea inzestrarii armatei romane, in locul suportarii efortului de depozitare si casare.

Abordari similare au avut canadienii, aducand upgrade-uri la nivel c2 pentru Leopard 1, precum si israelienii, care si-au modernizat vechile tancuri M60 Patton la standardul Sabra, concept folosit apoi si pentru modernizarea tancurilor M60 ale Turciei la standardul M60T Sabra III.

Leopard 1C2

M60T_Sabra3

  Transformari si upgrade-uri interesante au fost facute de Irak, cu T55 Enigma, o varianta mai saracacioasa dar cu adaugare de blindaj frontal , dar mai ales de Africa de Sud cu Olifant 2, o dezvoltare aproape de nerecunoscut a tancului britanic Centurion, plecand initial de la upgrade-uri si ajungand la un nou tanc.

 

T55 Enigma

Olifant 2

Experienta acestui blindaj suplimentar pentru T55 poate fi folosita si in cazul TR-85M1, pentru a-i mari gradul de protectie  si rezistenta la lovituri antitanc.

In ceea ce priveste producerea unui nou tanc, este importanta alegerea unei platforme adaptate conditiilor de teren din Romania, o platforma deschisa catre dezvoltari ulterioare. Aceasta platforma poate fi o dezvoltare a sasiului TR-85M1, peste care se vor putea grefa diverse solutii obtinute prin cercetare in tara, joint-venture cu companii straine sau transfer tehnologic. Noua platforma terbuie sa fie cat mai comuna pentru o gama mare de vehicule: transportor greu de trupe, deminor, lansator de rachete sol-aer, lansator rachete sol-sol (Larom) cu raza scurta si medie, artilerie autopropulsata de diferite calibre (obuzier – vezi Krab/PZH2000, mortier greu), anti-aeriana, vanator de tancuri (rachete AT, vezi BMPT), vehicul de cercetare, vehicul de ingineri, tractor de atilerie, vehicul de comanda, vehicul de lansat poduri, etc. Astfel s-ar maximiza returul pe investitia de cercetare si transfer de tehnologie, reducand si costul pe unitatea de vehicul produs

BMPT

 

PZH 2000

In conditiile in care Fortele terestre au nevoie sa echipeze 6-7 batalioane active si inca 2 in rezerva (rezerva care sa permita si rotatia pentru intretinere sau upgrade, pastrand un numar constant de tancuri active in cadrul batalioanelor), ar trebui produse in jur de 450 de tancuri, estimarea celor active fiind de 350.

Deci 450 de tancuri ar fi minimul necesar pentru a sustine o aparare coerenta permanenta, ca frontiera NATO si UE. In conditii de mobilizare, ca sa poti inzestra si rezervistii specializati in arma tancuri probabil ar mai fi necesare inca vreo 350-400 de tancuri pastrate in rezerva, de obicei vehicule mai vechi sau fara anumite upgrade-uri. In acelasi timp, ar fi nevoie de alte cateva sute de sasiuri pentru vehiculele derivate expuse mai sus, ceea ce ar da de lucru pentru cel putin 10 ani grupului de firme Romarm, fara a contabiliza eventuale exporturi.

Cat despre tip, este de preferat un produs indigen in genul platformei tancului Leclerc, mai usor de intretinut, cu mai putin high-tec si cu tehnologie de constructie simplificata, deci un Leclerc mai putin pretentios si cu o rata de disponibilitate operationala cat mai ridicata. In orice caz, ar fi nevoie de un vehicul mai usor, cu profil mai jos decat un M1 Abrams, Leopard 2 sau Challenger 2. Simplitatea in intretinere, pe langa modularitatea componentelor, ar trebui respectata potrivit filozofiei tancului Chieftain (daca imi amintesc bine), despre care se spunea ca cu o singura cheie cu 2 capete se putea desface orice surub de pe respectivul tanc, facandu-l foarte usor de intretinut de catre echipaj si personal cu pregatire sumara.

Leclerc – varianta propus Turciei

Suprafetele exterioare si design-ul turelei trebuie sa permita adaugari viitoare de diferite kit-uri de blindaj modular dupa sistemul folosit pe Leopard 2, masa totala ar trebui sa fie undeva la 50t, iar suspensia, calea de rulare si transmisia trebuie sa fie dimensionate sa sustina o masa cu 25% mai mare, pentru a lasa loc la evolutii in orizontul urmatorilor 20 de ani. Armele, inclusiv tunul, ar trebui instalate si ele modular si usor de inlocuit/interschimbat (exemplu T84 Oplot/T64 BM Bulat), chiar si pe teren, pentru a lasa loc la customizari si upgrade-uri precum si la intretinere facila.

T64 BM Bulat

Module de armament

Ar fi necesar un motor de 1500CP, avand in vedere ca in industria din domeniu se pregatesc de introducere si motoare de 1800CP, probabil cele mai de incredere fiind MTU-rile germane, motor care sa fie capabil sa foloseasca o gama larga de combustibili, pentru a nu fi afectat de penurie in caz de razboi.  Pozitionarea motorului in partea din fata a sasiului este o optiune deloc de neglijat, deoarece ofera maximul de protectie echipajului si elibereaza accesul in spate pentru o grupa de infanterie sau pentru un sistem de autoincarcare de artilerie autopropulsata cum este cazul PZH2000 – a se vedea si sectiunea Merkava.

Tunul Rheinmetall L55 este cea mai interesanta dotare in acest moment, insa am putea oferi si varianta estica, de 125mm, inclusiv pentru export, avantajul fiind ca in caz de conflict cu tari ce detin astfel de tancuri, majoritatea celor din regiune incadrandu-se la aceasta categorie, se pot refolosi stocurile de munitie capturata. Trebuie prevazuta si studiata si optiunea de a instala ulterior tun de 140mm sau electro-termo-chimic fara modificari excesive ale turelei. Echipajul ar putea fi redus la 3 persoane daca se foloseste tun cu autoincarcare, tinand cont de reducerea efectivelor si a bazei de mobilizare a armatei romane. Se poate opta si pentru 4, in functie de rezultatele sistemului de autoincarcare ce va fi accesibil tehnologic, dar aceasta optiune va creste cu cateva tone greutatea vehiculului.

Turela cu profuil redus si autoincarcare – TTB

O alta inovatie interesanta este suspensia hidro-pneumatica, asa cum intalnim pe Rotem K2 si Type 10 japonez, insa trebuie bine puse in balanta avantajele oferite si costul adaugat la costul total/intretinerea unei astfel e suspensii.

Type 10 japonez

Subliniez ca este foarte important sa producem tancul in tara, iar pentru componente sau idei sa colaboram cu tarile cu tehnologii avansate in domeniu, si sa preluam cate ceva de la ei.Eu pledez pentru a incepe un proiect nou sau o continuare a TR2000, iar in urmatorii 3-5 ani pana la finalizarea proiectului, sa facem upgrade in continuare la TR-85M1/2. Pe masura ce productia noului model va livra tancul catre fortele terestre, TR85 pot fi retrase treptat in rezerva.

Interesanta ar fi o colaborare cu Turcia sau Coreea pentru Altay/Rotem K2 Black Panther, unul dintre cele mai moderne tancuri in acest moment iar noi ar trebui sa ne inspiram din asa ceva daca vrem ca in cativa ani sa producem un tanc nou. Mai ales ca Altay este o varianta adaptata regiunii noastre. Sa nu uitam ca Romania are parteneriat strategic, inclusiv militar, cu aceste doua tari, aplicabil si pentru transferuri de tehnologie.

K2 Black Panther

Altay

Problema asimilarii produsului complet este costul licentei: Turcia a platit doar licenta K2 Black Panther cu aproape 600mil. $, deci echivalentul a 100 de tancuri cumparate. Ca sa renteze un asemenea cost, ar fi nevoie de o productie in numar mare, pana la 1000 de tancuri.

O alta varianta pentru studiu este platforma Merkava, Romania avand relatii foarte bune cu Israel, chiar daca acest tanc nu s-a exportat. Merkava, prin pozitia motorului in fata, ofera o protectie maxima echipajului, precum si versatilitate, putand transporta infanterie sau chiar putand fi usor modificat in transportor blindat greu/MLI – Namer. De asemenea, este unul dintre cele mai protejate tancuri, atat pasiv cat si activ, sistemul Trophy fiind deja in curs de instalare, inclusiv prin acord cu General Dynamics. Dezavantajele modelului Trophy sunt incapacitatea de a proteja la 360° cu un singur sistem, ci o singura directie, si lipsa auto-incarcarii, lucruri asigurate de Quick Kill, dar care are o eficacitate mai redusa . Conflictele frecvente reprezinta lectii dure si rapid invatate de catre inginerii israelieni.

Merkava

Namer

Folosirea unei turele cu profil redus ar reduce masa totala a tancului sub 60 de tone ceea ce l-ar apropia de cerintele fortelor terestre romane.

Iata mai jos si un design similar, derivat din Merkava, cu ceea ce s-ar obtine daca s-ar merge in aceasta directie:

Am putea obtine un tanc modificat, mai putin sofisticat si mai usor decat originalul si deci mai ieftin dar totodata adaptat specificului terenului si conditiilor de exploatare de la noi din tara si regiune.

Ar trebui luata in considerarea si colaborarea cu Germania, in special Krauss-Maffei si Rheinmetall, pentru un posibil urmas al TR2000 bazat pe Leopard2. O colaborare a fost semnata la sfarsitul anilor ’90 insa se pare ca a fost “inghetata” in anii urmatori.

Concept TR-2000 derivat din STRV122 Leopard 2

Desi Leopard 2 este un design al anilor ’70, derivat din conceptual comun americano-german MBT-70 – un stramos comun al Leopard2 si al M1 Abrams, evolutiile si upgrade-urile permanente fac din el o platforma matura si inca capabila sa asigure performante si protectie similare tancurilor mai nou aparute.

 

MBT-70

Personal, consider ca pentru Romania ar fi optim un sasiu de talia Leopard1, sau o dezvoltare cu imbunatatirile Leopard 2 aplicate la acest sasiu, care are un tonaj mai redus.

De asemenea, merita mentionat ca Leopard2 a avut si un studiu pentru folosirea unei turele cu profil redus, asemanatoare cu turela Giat a tancului Leclerc despre care am pomenit mai sus:

Concept Leopard 2 cu turela cu profil redus

Nu putem sa ne permitem nici sa dam cu piciorul la oportunitatea unei  donatii de cateva sute de tancuri M1 Abrams din stocurile US Army, dupa modelul Greciei, sau a unor Leopard2, asimiland tehnologia si incercand apoi sa facem upgrade la vehiculele existente pana ce vom reusi sa producem un proiect nou. Aceasta est doar o varianta de tranzit, de luat in considerare doar pentru donatii in numere suficient de mari sau pentru achizitii la pret extrem de redus, cum au fost cazuri rarisime in istorie. Atat Leopard 2 cat si Abrams vor avea in curand noi variante evolutive, atat Germania cat si SUA lucrand actualmente in aceasta directie – Leopard 2A7/NG si Abrams M1A3.

 

M1 A2 Abrams

Leopard 2A4 Revolution

Avantajul Leopard 2 si mai ales M1 Abrams este existenta unui numar mare de tancuri produse si a unor stocuri de piese echivalente. In caz de necesitate de inlocuire a unor pierderi in urma unui conflict sau de cresterea rapida, in cateva luni, a numarului de tancuri disponibile in caz de mobilizare a armatei romane, miile de tancuri M1 Abrams in conservare pot constitui o adevarata mana cereasca. Industria militara romaneasca nu ar putea livra in acest interval mai mult de cateva zeci de tancuri, chiar si in regim de razboi!

Ma opresc aici, cu speranta ca decidentii la nivelului Statului si Armatei Romane vor sti sa ia decizia cea mai potrivita pentru Romania, atat din perspectiva nevoilor de inzestrare cat si din cea a industriei noastre de aparare. Exista zvonuri legate de o posibila continuare a programelor TR2000/ TR-85M2, insa deocamdata nu exista nici o confirmare oficiala.

Reiau poza dintr-un articol mai vechi RomaniaMilitary – posibil proiect romanesc?

 

Sper ca in viitorul apropiat sa auzim numai de bine si dinspre aceasta industrie militara autohtona si sa avem parte de cel putin o surpriza frumoasa!

Marius Zgureanu

103 răspunsuri »

  1. Ar cam fi timpul pentru un nou tanc! TR-85 M1, este depasit deja de evolutia acestei arme pe plan mondial, cel putin la nivelul tunului. Ar fi excelent daca s-ar relua proiectul TR-2000, adus insa la standardele actuale, fiindca nu s-ar mai pierde timp si bani cu proiectarea, cercetarea, etc -nepornindu-se de la zero in acest sens. Insa, dupa cate stiu, TR-2000 nu a fost inghetat ci anulat din lipsa de bani si interes, dar la nivelul anului 1995, studiile efectuate la MApN dadeau o cifra de 6 miliarde de dolari (daca-mi aduc bine aminte) pentru dotarea din sursa externa cu tancuri noi, avandu-se in vedere Leo 2 (prima optiune), dar si Merkava (era considerat atunci al cincelea tanc din lume, iar specialistii romani chiar au evaluat acest tanc in Israel). Suma, daca se gaseau si banii, urma sa fie esalonata pe cel putin 10 ani cu implicarea industriei autohtone, dar preferinta MApN era ca acest tanc sa fie realizat in tara (un lucru excelent, dealtfel!), nascandu-se ideea TR-2000. Idee, care cum s-a nascut a si murit, in „curata si nevinovata” traditie mioritica! Vom vedea daca se va relua ceva, la ce nivel si cu cine, dar deocamdata nicio speranta nu se intrevede -doar gargara si promisiuni, de care oricum ne-am saturat si pe care n-o mai luam „de buna”! Felicitari Marius Zgureanu, pentru articolul extrem de bine documentat si argumentat!

  2. Proiectul Altay prinde contur in cadrul unui program de inzestrare al armateu turce pe 5 ani:

    http://www.armyrecognition.com/march_2012_new_army_military_defence_industry/turkish-made_main_battle_tank_project_altay_from_otokar_will_be_complete_by_the_end_of_2015_2703123.html

    Se vor construi 4 prototipuri pentru care se vor cheltui 500 mil. $ de catre Otokar. Intregul proiect este propus spre finalizare in 2015.

    industria turca planuieste sa intre in top 10 mondial pana in 2016, cu un total de contracte semnate de 27.6 miliarde, doar in 2011.

  3. In 20 martie, o delegatie a armatei tailandeze a asistat in Ucraina la o demonstratie a capacitatilor tancului T84 Oplot, tanc ce va fi achizitionat de armata tailandeza in numar de 49 de bucati, intr-un contract de 200 mil$, deci la aprox. 4 mil$/tanc:
    http://www.armyrecognition.com/march_2012_new_army_military_defence_industry/demonstration_in_ukraine_with_the_t-84_oplot_main_battle_tank_for_a_delegation_of_thai_army_2303122.html

    De asemenea, un nou tip de tun de 30 mm, ZTM1, va intra in inzestrarea fortelor ucrainene, pe diferite platforme:
    http://www.armyrecognition.com/march_2012_new_army_military_defence_industry/army_of_ukraine_gets_new_automatic_30mm_cannon_on_ztm-1_turret_for_armoured_vehicle_3003122.html

  4. Marius vezi ca T-95 si Black Eagle sunt doua tancuri separate. T-95 avea indicativul de Obiect 195 iar Black Eagle de Obiect 640.

  5. Iti vine sa te iei cu mainile de cap NU cand vezi ce avem, ci cand se stie ca se poate mai mult si nu se face…(parerea mea)

    Ar trebui sa schimbam platforma in primu’ rand si sa facem cu cea veche de t55 sa o folosim cum au facuto polonezii.

    Serios acum, chiar asa scump e sa facem noi tot de la 0 decat sa cumparam de afara si sa nu stam in baza la unu si la altu?

    • T-55, TR-85,m1 o gramada de bani cheltuiti de pomana….in caz de ciomageala tot in fundul gol suntem.d-L Vasilescu a lasat niste link-uri in care prezinta modele de tancuri pt ca o tara sa fie demna de luat in calcul.nu sunt upgrade-uri de t-55 sau alte modele antice

  6. in poza cu Leopard 2 Revolution nu e Leopard 2SG.
    Leopard 2SG este modelul aflat in dotarea armatei din Singapore, upgrade realizat de IBD Deisenroth Engineering , model cunoscut sub numele de Leopard 2A4 Evolution.
    Leopard 2A4 Revolution (din poza) este un upgrade dezvoltat de Rheinmetall plecand (in colaborare cu) de la modelul celor de la IBD.
    in poza este o evolutie a unei evolutii

      • dupa cum am spus si nu mai repet:
        SG este Leo 2A4 Evolution aflat in dotarea armatei din Singapore dupa cum STRV122 este Leopardul 2A5 suedez ,imbunatatit, Leo 2E o versiune germano-spaniola a Leo 2A6
        Poza E altceva decat Leo2A4 Evolution/SG
        bre, poza e leo2 REVOlution dar tu imi spui ca e leo 2 EVOlution

        • Eu am inteles, dar e de fapt aceeasi „Marie cu alta palarie”. Cel prezentat in poza este o evolutie suplimentara fata de SG.
          Acum, diferenta intre variante nu cred ca e dramatica, probabil niste echipamente diferite si pozitionarea diferita a unor module de blindaj. De aceea ma pus „/SG”…

          Pe mine ma intereseaza, la nivelul articolului diferenta intre concepte, d.p.d.v. al inzestrarii armatei romane si nu diferenta la nivel de surub intre 2 sub-sub variante ale aceluiasi produs…

  7. Black Eagle e facut de Omsk Transmash iar T95 de Uralvagonzavod. Ambele proiecte erau concurente iar Omsk a dat faliment, proiectul ei fiind preluat de stat si de Uralvagonzavod.
    Black Eagle era un derivat al T80, si a fost anulat ca proiect prin 2000. Supravietuitorul, T95, a fost anulat in 2010, ca proiect. Probabil ca multe din capabilitatile si lectiile tehnice ale celor 2 tancuri se vor regasi in Armata…

  8. Salut . Tancul Armata nu este altceva decat un T-90 M caruia i s-a repozitionat motorul in fata dar nu cred ca va intra prea curand in dotare.

  9. „…Nu putem sa ne permitem nici sa dam cu piciorul la oportunitatea unei donatii de cateva sute de tancuri M1 Abrams din stocurile US Army..”

    ba da 🙂 🙂 cu mare placere chiar…si nu zic sa dam cu piciorul ci sa-i luam in suturi la asa o oferta.pai noi avem bugetul americanilor sa ne permitem sa operam M1A2 ?dupa cum am mai spus, are probleme cu mentenanta.motorul are o perioada de viata de 500-700 ore fiind apoi practic reconstruit pt aproximativ 250.000 $ si pierzand performantele initiale.consum imens-38 L la pornire si 45-60 L pe ora.este cel mai costisitor sistem terestru operat de catre armata SUA. cum ar fi pt noi? Grecia-e o oferta nu stiu sa fi fost acceptata.sunt ele donate dar upgrade-uri, revitalizarea s-ar face in SUA cu costuri pe masura, noi alegandu-ne cu un tanc a carui functionare necesitand o noua reducere de pensii si salarii 🙂

    • Da un Abrams cu motor diesel as vrea…In principiu cu Abrams la picior as dormi mai relaxat, chiar daca o noua micsorare a pensilor ar urma. In mod clar nu ne putem permite afurisita de turbina, si rusii au spus Pa! turbinei pe aceleasi considerente.
      Dar nici T-55 upgrad-at nu-mi place. Practic T-55 -ul nu are nimic hidraulic in el, totul se bazeaza pe pinioane si roti dintate. Este greoi si slab ca vai de el. Daca le-am monerniza pe ale noastre, in ce sens sa le modernizam?! Adica sa pastram ce?!
      As prefera 100 de Leo 2A4 pe care sa le modernizam si apoi poate sa cumparam licenta. A4 este pt noi un tanc foarte bun si upgrad-abil.

        • Stiu, vorbeam in general despre T-55 ca platforma upgrad-abila. Nu stiu exact ce anume au modernizat ceilalti la el. Pt mine este un tanc si un sasiu foarte slab. Daca insa am intra pe piata de T-55 modificate am putea avea o paine de mancat.
          Ma uitam la Defexpo India, Polaci au venit cu Rosomak-ul, noi….

      • Ukrainenii si rusii de asta nici nu iau romania in Serios !
        Pentru ei TR85M1 ramine t55 si considera ca nu ar rezista nici in fata uni T64
        Pe cind ukraina are si o gramada de T72 modernizate in asa fel ca sunt echivalentul unui T90
        Toate blindatele Romaniei sun modelele anilor 50-60 , Romania are nevoie urgent de masini noi ,cum ai spus tu ceva pe baza de leopard sau parerea mea Lecrec macar are incarcare automata…

    • Ce spune studiul respectiv era adevart acum un deceniu in urma. M1A1 si diferitele lui variante si cu M1A2 sunt propulsate de ani buni de zile de LV 1500, Consumptia actuala este foarte aproape de cea a unei unitati de propulsie gen Diesel. In afara de asta turbinele sunt mult mai usoare decat motoarele Diesel, iar mentenanta intermediara este mult mai usor de facut. De regula iti trebuie cam 4-5 scule sa o mentii. Poti sa faci asta cu un motorl Diesel? Nu cred. Costurile de operare ale LV 1500 sunt cu mult mai reduse decat cele ale AG 1500 si daca ne uitam la „total lifecycle costs,” care includ si consumptia de carburant costurile sunt mai mult decat echitabile cu cele ale unui motor Diesel. Cum spune si studiul respectiv, US Army „arde” carburant de aviatie de tip JP-8 (jet propelant) pentru aproape intreaga ei flota de vehicule. JP este considerat „heavy fuel” la fel ca si motorina, numai ca este mai ieftin de produs si achizitionat. General Dynamics Land Systems se uita atent la evolutia pachetului de propulsie al M1 si sau facut si sugestii ca s-ar opta pentru adoptarea unei unitati ide propulsie tip Diesel in cazul in care se justifica in costuri de mentenanta similare cu LV 1500 si o greutate similara cu LV1500. Asta din urma va fi mai greu, dar baietii de la MTU sunt destul de inventivi. US Army mai are 5 ani pana va lua o decizie aspura noului pachet de propulsie, si se investeste activ in cercetare in acest domeniu de catre toti marii jucatori. Ca su ne credeti ca am o inclinare aparte catre General Dynamics, am facut consultanta in trecut pentru General Dynamics, dar nu pentru GDLS. Cititi mai bine ce spune studiul si uitati-va cu atentie la cifrele care sunt folosite in studiu. Ce nu se vede in studiu din cauza vechimii lui sunt indicatorii de performanta actuali ai LV 1500 care sunt mai mult decat buni. Pobabil la un un moment dat US Army o sa publice statistica mai adecvata – probabil in momentul in care se va duce cu palaria in mana la Congres pentru finantarea urmatoarei generatii Abrams.

      • intr-adevar, studiul e vechi dar in acelasi timp cred ca ce spune acel studiu e in continuare de actualitate.nu am gasit pana acum informatii legate de schimbarea motorului de pe Abrams.poate ma insel dar voi mai cauta.LV 100-5 a reprezentat un program de dezvoltare a unui motor comun pt Abrams si autotunul XM2001 Crusader.s-a renuntat la el cand s-a renuntat la programul Crusader.s-a continuat dezvoltarea motorului LV 100-5 in ideea schimbarii AGT 1500 de pe Abrams. mai nou au dezvoltat LV 50-2. DAR eu nu cunosc ca ATG 1500 sa fi fost schimbate…cel putin nu intr-un numar care sa conteze?un mic extras ca sa sustin cele spuse:

        „…Honeywell is improving the performance of the AGT 1500 engines of M1 Abrams tanks under a one-year extension contract awarded by the US Army in August 2009. The company will work with the army on the total integrated engine revitalisation (TIGER) programme of about 750 engines. The value of the fourth year contract is about $300m. The total contract value is $1.4bn…”

        http://www.army-technology.com/projects/abrams/

        cred ca e destul de recent…in 2009 se revitalizau AGT 1500.
        Da,turbinele sunt mai usoare, mai silentioase dar au o amprenta termica uriasa 🙂 exagerez…nu foarte tare.si au un consum urias
        MTU 12V 883 (1.500 CP) are 1.800 kg fata de 1.043 ale LV 100-5.fata de AGT 1500 neamtul e mult mai compact si cu 190mm mai lung decat LV 100-5.neamtul ofera un cuplu maxim de 4.545 la 2.000 rpm.turbina ofera acceleratii mai bune la start dar neamtul il face pe parcurs (la o liniuta…daca gresesc, revin cu date).neamtul are un consum specific de 208 gr/kwh la 1.900 rpm.
        Nu cunosc noul motor 12V 890 de la MTU care ar fi mai compact,mai usor probabil cu un consum mai mic.
        dupa cum scrie in studiu: mentenanta la un Abrams e un cosmar.motorul AGT 1500 are un ciclu de 500-700 ore dupa care practic este reconstruit.cred si eu ca atunci cand doar schimbi componente nu iti trebuie multe scule 🙂 dar petrecerea te costa 250.000 $ / motor

        • Cum ai spus costurile de mentananta se refera la AGT 1500, care nu mai este in uz de ani buni, si nu la noua turbina care este practic mult mai usor de intretinut si nu necesita un proces de „recapitalizare” dupa cateva sute de ore de folosinta. Iar recapitalizarea cand se face se face la nivel de dopou. Sa schimbi un motor la un Abrams, poti sa o faci in conditii destul de precare in mai putin de o ora. Daca aceste lucruri nu ar face ca turbina sa nu fie fiabila poti sta linistiti ca US Army TACOM ar fi facut ceva de mult timp sa gaseasca o alternativa la turbina care este folosita in momentul de fata. Dupa cum am spus US Army se uita atent la acest lucru. S-a pus is problema unui motorl Diesel acum 10 ani, dar dupa un „cost benefit analysis” s-a ajuns la concluzia ca turbina esta mai fiabila la ora actuala. Ce o sa se intimple din 2017in colo ramane de vazut. Acum US Army este dispusa sa foloseasca si un Diesel, if the numbers make sense.

  10. In proiectarea si construirea noului tanc, Romania ar trebui sa colaboreze in primul rand cu germanii sau israelienii, care au o experienta vasta in acest domeniu.Nu ma atrage ideea ca noul tanc sa aiba incarcator automat pentru tun, deoarece, este posibil, ca in toiul unei lupte, cand ti-e lumea mai draga, datorita unei defectiuni tehnice, sa nu mai poti folosi tunul.Ati observat si voi ca germanii si britanicii, oameni pragmatici de altfel, folosesc un membru al echipajului pentru a incarca tunul.
    Personal cred ca ar fi bine sa vedem cu ce ies rusii la inaintare, ma refer la noul lor tanc, Armata(ipoteticul nostru adversar), si apoi, dupa ce il studiem foarte bine, mai vedem cu ce ies in fata si occidentalii, sa ne facem si noi TR-ul nostru, care sa fie la fel de modern si performant ca si concurenta, avand insa cheltuieli mai mici de exploatare.Este mai usor si ieftin, sa proiectezi, sau sa reproiectezi un tan,c decat sa il modifici ulterior, dupa ce l-ai construit.

  11. in primul rand felicitari autorului pentru munca depusa la scrierea articolului.
    sunt totusi cateva „detalii” care meritau poate mai multa atentie:

    -majoritatea armatelor din NATO si-au redus atat numarul unitatilor de tancuri cat si al tancurilor. belgienii au vrut chiar sa scoata toate tancurile din dotare si sa le inlocuiasca cu un concept gen Stryker MGS , insa au ales sa mai pastreze o unitate de 20 de leo 1. in NATO piata e destul de statica, au mai cumparat tancuri canadienii (Leo 2) si nemtii (vreo 20 Leo 2 din stocurile olandeze).

    – tancul este un sistem de arme scump si care necesita o logistica destul de complicata.pentru fiecare coloana de tancuri iti trebuie inca una de cisterne pentru ca un tanc consuma foarte mult, alta de ateliere mobile de reparatii, alta de munitie etc.

    – tancul are o viata operationala destul de scurta, se uzeaza rapid.

    – tancul este destul de vulnerabil pe campul de lupta actual.pe vremuri putea fi distrus doar de subunitatile antitanc din subordinea diviziilor sau de alte unitati de tancuri.acum si cea mai prapadita grupa de infanterie din cea mai prapadita armata din lume are in dotare armament antitanc.rusii si israelienii au observat asta in Cecenia, respectiv in Liban.deci tancurile trebuie insotite de infanterie si preferabil de elicoptere.

    – tancul este o arma ofensiva. sigur, este necesar si defensiva, dar exista alternative mai ieftine: subunitatile dotate cu rachete antitanc.

    – in prezent exista 5 batalioane de tancuri (Galati, Murfatlar, Bacau, Targoviste, Turda) si unitate de instruire de la Pitesti. este o dimensionare mai mult decat suficienta pentru a pastra know-how-ul tanchistilor si a avea o rezerva de echipaje fara a consuma foarte multe resurse. crearea altor unitati ar avea implicatii „in cascada” din punct de vedere logistic.

    – imi scapa fundamentarea anumitor rationamente ale autorului. de exemplu
    „In conditiile in care Fortele terestre au nevoie sa echipeze 6-7 batalioane active si inca 2 in rezerva (rezerva care sa permita si rotatia pentru intretinere sau upgrade, pastrand un numar constant de tancuri active in cadrul batalioanelor), ar trebui produse in jur de 450 de tancuri, estimarea celor active fiind de 350.
    Deci 450 de tancuri ar fi minimul necesar pentru a sustine o aparare coerenta permanenta, ca frontiera NATO si UE. In conditii de mobilizare, ca sa poti inzestra si rezervistii specializati in arma tancuri probabil ar mai fi necesare inca vreo 350-400 de tancuri pastrate in rezerva, de obicei vehicule mai vechi sau fara anumite upgrade-uri.”
    sau
    „Daca, din cele 760 de tancuri T55 si TR-580 , 500 ar fi vandute la export cu un pret aproximativ de 2 mil. $/bucata, ar fi vorba de 1 mld.$ ce vor putea acoperi costurile de upgrade, dar ar ramane bani si pentru proiecte noi sau pentru productia in vederea inzestrarii armatei romane, in locul suportarii efortului de depozitare si casare.

    – exista o inflatie de T55 pe piata mondiala,si rusii si ucrainienii si bielorusii etc au stocuri. piata e suprasaturata, iar concurenta acerba pentru ca T55 concureaza cu Leo 1 si M 60,in plus si armatele mai sarace la punga au inceput sa achizitioneze tancuri din generatii superioare. ideea de a vinde 500 de T55 cu 2 mil$/bucata este un vis frumos,dar doar un vis.iar TR-urile nu au cautare la export de cand unul a sarit in aer intr-un poligon din Egipt (pentru ca, dupa cum stim, Ceausescu dorea ca toate componentele tehnicii de lupta, de la garniturile de cauciuc la otelurile speciale pentru teava tunurilor, sa fie produse in tara).

    – inzestrarea unei armate se face in functie de amenintari, riscuri si vulnerabilitati. si de prioritati.in conditiile in care nu exista fonduri nici macar pentru necesitati stringente (inlocuirea MIG 21 sau producerea unui transportor blindat nou), modernizarea a 1060 de tancuri ar fi cel putin nechibzuita.

    – o strategie de succes este producerea in serie mica a unui tanc si vinderea lui la export.asa au facut de exemplu polonezii cu PT 91.pe masura ce exporturile cresc,productia devine mai ieftina si costurile scad.in plus, industria de aparare asimileaza tehnologii noi,se perfectioneaza etc.este o reteta de succes stiuta de toata lumea si din cauza asta este greu de pus in practica mai ales cand in ziua de azi factorul politic este esential in vanzarea/cumpararea tehncii de lupta.

    „Deci, în lumea aceasta, competiţia e atât de acerbă, iar marile tranzacţii de armament se fac pe două criterii: unu – pe criterii politice şi mi-aduc aminte că într-o ţară africană, în care noi ne-am dus să modernizăm nişte MIG-uri, chiar preşedintele ţării ne spunea că ar fi fost de acord, pentru că oferta noastră era cea mai bună şi din punct de vedere tehnic, şi din punct de vedere comercial…

    Realizator: Dar…?

    Decebal Ilina: Dar că susţinerea Federaţiei Ruse, pentru ca ei să obţină unul din locurile de membrii nepermanenţi în Consiliul de Securitate fiind o ţară foarte mare din Africa…”

    http://www.ionpetrescu.ro/2012/03/25/generalul-ilina-interesele-romaniei-ultimilor-20-de-ani-nu-au-fost-sustinute-de-niciun-politician-roman/

    • Foarte intersanta expunerea. Din pacate din cele 5 batalioane de tancuri romanesti, la care mai putem aduga si tancurile din regimentele mecanizate, doar unul este dotat cu TR 85M1 si cel putin unul, Vlad Tepes, de la Tragoviste are T-55. Ori in conditiile in care cel mai probabil inamic al nostru este Ucraina, o tara cu o mentalitate militara sovietica, nu cred ca astazi Romania are de facto arma tancuri operationala, in conditiile in care cu greu un batalion T-55 poate fi numit batalion de tancuri.
      Realizarea unui nou model este extrem de necesara, nu stiu cat este de posibila.

      • corect, cu observatia ca nu mai exista regimente mecanizate de ani buni.
        n-as vrea sa comentez cine e cel mai probabil adversar al nostru. nu e vorba de Ucraina, oricum , cel putin nu cat suntem in NATO :).

      • Cele 5 batalioane + al 6-lea la scoala de tancuri sunt:
        • Bat 114 Targoviste T-55 (AM) -1st Mech Brigade Bucuresti
        • Bat 284 Galati TR-85 M1 / Brigada 282 Mecanizata “Unirea Principatelor” -batalionul 284 tancuri este probabil cel mai vestit batalion din RoArmy. Prima mare unitate dotata cu noul TR85M1, incepand cu 2005
        • Bat 631 Bacau TR-85 M1, TR-85 / A 15a Brigada Mecanizata “Podu Inalt” -batalionul de tancuri 631, dotat cu TR85 dar are si TR85M1
        • Bat 814 Turda T-55AM2 / Brigada 81 Mecanizata “Grigore Balan” -batalionul 230 tancuri. Are in dotare T-55A2, dar Regimentul de Infanterie Mecanizat 227 apare ca are in compunere TR85M1
        • Pitesti Tank School TR-580
        • 912th tank batalion of the 9th mechanised brigade/9th infantry division (18th Tank Regiment Basarabi/Murfatlar) – T55
        George, stii ceva despre regimente separate de tancuri? Care sunt alea? Poti sa precizezi?

        • Din ce stiu eu nu mai exista regimente de tancuri, ci doar batalioane de care de lupta in cadrul brigaziilor…Tancurile sunt acum grupate in doua structuri: batalioane de tancuri si batalioane de infanterie mecanizata, care au in compunere o companie, cel mult, de tancuri. Insa nu sunt sigur asupra unitatilor de tancuri din batalioanele de infaterie mecanizata, daca au o companie de tancuri sau 1-2 plutoane.

        • Pai pe wiki, figureaza la structura din timpului razboiului rece a diviziei motorizate si un regiment de tancuri:


          Sa fi pastrat ceva din asta?

          La structura armatei romane:

          nu este vizibila structura batalioanelor de infanterie mecanizata ci doar batalioanele de tancuri.

          Aici mai este o sursa interesanta:
          http://top-topics.thefullwiki.org/Romanian_Army_units
          http://top-topics.thefullwiki.org/Brigades_of_Romania

          Precum si wiki in rusa:
          Rusii dau urmatoarea componenta a efectivelor de tancuri romanesti:
          TR 85 M1 «Bizonul» Румыния средний танк 93[9]
          TR-580 Румыния средний танк 42[9]
          Т-55 СССР средний танк 164[9]

          Sursa: The Military Balance 2010. — P. 157

        • Nu poti fi sigur, dar pe sit-ul Fortelor Terestre nu apar regimente de tancuri, ci doar batalioane. Nu cred sa mai avem regimente.

        • Esti sigur ca mai sunt companii/plutoane de tancuri in „interiorul” batalioanelor de infanterie mecanizata, in afara batalioanelor enumerate mai sus? Sau batalioanele sunt de fapt „sparte” in companii, pentru sprijinul infanteriei?

          Ai vreun exemplu concret (nume) al unui batalion mecanizat de infanterie ce are si tancuri in dotare?

          Daca avem 6 batalioane x aprox 50 tancuri/batalion => 300 de tancuri. Nu prea ar ramane loc, potrivit statisticii rusesti pentru tancuri alocate infanteriei. Poate doar daca luam 45 tancuri/batalion, ar ramane vreo 40 de tancuri alocabile… Sau daca luam in considerare wiki-ul „englezesc”, care spune ca avem aprox. 350 de tancuri, ar ramane loc de 50-90 de tancuri alocabile infanteriei… adica efectivul a inca 2 batalioane.

          Scuze ca tot revin, dar nu mi-e prea clara impartirea asta.

        • Da sunt sigur. Daca ai timp intra pe Wiki si acolo vei gasi, in cadrul batalioanelor de infaterie mecanizata si unitati de tancuri. Voi cauta un link.

        • Ca tanc de sprijin in cadrul batalionului de infanterie, s-ar putea folosi pe moment TR-580-urile cu upgrade, din cele aprox 200 de bucati. Acum nu stiu de cate ar fi nevoie, ca tot nu m-am lamurit cum e cu companiile de tancuri in cadrul batalioanelor de infanterie.

        • Tot ce am gasit similar este in US Army dupa 2006, adica ei nu mai au batalioane de tancuri si de infanterie mecanizata separate ci Batalioane de arme combinate – Combined Arms Battalions (CABs). Ele contin: 1 companie CG (HQ), 2 companii de infanterie mecanizata, 2 companii de tancuri, 1 companie genisti si una de sprijin:
          http://en.wikipedia.org/wiki/Battalion

          In acelasi timp, totul e organizat in brigazi grele care contin: 2 CABs, 1 escadron blindat de recunoastere, un batalion de artilerie, unul de forte speciale si un batalion de suport al brigazii. La noi lucrurile par in curs de organizare. Probabil catre astfel de brigazi se indreapta cerintele armatei romane, atunci cand se vorbeste de existenta a 2 brigazi.

          Sper totusi sa se pastreze structura pe 3 divizii/brigazi, iar efectivul echivalent al uneia din cele 3 divizii sa fie format din recruti pe 6 luni, pentru a extinde baza de mobilizare a armatei.

          ” In this older structure, United States Army mechanized infantry battalions and tank battalions, for tactical purposes, cross-post companies to each other, forming a battalion-sized task force (TF).

          Starting in 2005–2006 with Transformation, U.S. Army mechanized and tank battalions were reorganized into Combined Arms Battalions (CABs). Tank battalions and mechanized infantry battalions no longer exist. These new combined arms battalions are modular units, each consisting of a headquarters company, two mechanized infantry companies, two armor companies, an engineer company, and a forward support company. This new structure eliminated the need to cross-post (or as it is more commonly referred to, cross-attach) companies between battalions; each combined arms battalion was organically composed of the requisite companies. At a higher level, each heavy brigade is composed of two CABs, an armored reconnaissance squadron, a fires battalion (field artillery), a special troops battalion (STB), and a brigade support battalion (BSB).”

        • -nu mai exista regimente de tancuri, nici regimente mecanizate.singurul regiment de infanterie e cel de garda care este un fel de hibrid intre paza, protocol si politie militara.
          -denumirea „care de lupta” nu se mai foloseste de peste 50 de ani.
          -prima mare unitate dotata cu TR85M1 a fost Brigada 2 Infanterie Craiova. daca-mi aduc bine aminte, au vrut initial sa le trimita la Targoviste, apoi sa fie in aceeasi garnizoana cu SOCAT-urile, ca era la moda un concept antitanc, arme intrunite etc. si pana la urma au ajuns la Galati.
          – pe wikipedia sunt destul de multe aiureli, nu as lua de bun tot ce scrie acolo.
          -de ani buni s-a renuntat la organizarea pe model sovietic/rusesc, s-a trecut la modelul NATO asta inseamna un alt nr de tancuri/pluton decat inainte de ’89.
          -cel mai vestit batalion de tancuri este cel de la Targoviste (acolo era pe vremuri si singurul batalion de T 72 din Romania in cadrul regimentului de tancuri).au la activ inclusiv un „schimb de amabilitati” in ’89 cand un T 55 de la Caracal a luat un T 72 la tinta la intrarea in Bucuresti dinspre A1. a scapat doar cu senila rupta.

        • Vlad, ai cumva date concrete despre numarul de tancuri pe batalion actualmente valabil?
          Sau despre companiile de tancuri din cadrul batalioanelor de infanterie mecanizata?

        • da, am, dar nu vreau sa comentez pt ca nu e informatie de interes public, ca sa zic asa :).

        • Pai vad ca exista date despre numarul de tancuri/batalion din armata germana, dar cele ale armatei romane nu sunt „de interes public”. Speram probabil sa surprindem un eventual adversar, asa cum fac georgienii, incercand sa ascunda informatiile despre aproape orice achizitie de armament.

          Iata info cu privire la dotarea germanilor, cu 7 batalioane de tancuri si fosta noastra dotare:
          http://forum.softpedia.com/index.php?showtopic=710850&st=36

          „În acel articol autorul, I.T. Lazăr pornea de la premiza că, în urmă cu 20 de ani numai, armata română avea trei mari unităţi de tancuri (două divizii şi o brigadă), alte 27 de regimente de tancuri la brigăzile mecanizate şi 17 batalioane de tancuri în cadrul regimentelor mecanizate; una peste alta, însumând aproape 3.000 de tancuri. Presupun că şi cu echipajele corespunzătoare, cu logistica aferentă etc. Iar la ora de faţă, cu tot cu recenta unitate reînfiripată la Târgovişte (cândva şi redutabilă cetate a oţelului), să mai adunăm fix… cinci batalioane.

          in ziua de azi, necesatatiile is altele. de ex. in armata germana la tancuri s-a desfiintat regimentul, batalionul fiind unitatea atasata direct in subordinea unei brigade. armata germana are 7 batalioane de tancuri, a 3 companii fiecare cu 3 plutoane a 4 tancuri + tancul comandantului si 1 tanc de rezerva, adica 14 tancuri per companie. adica 44 de tancuri pe batalion.”

          Am pus ghilimelele de rigoare.

        • – ce fac nemtii e treaba lor, nu e un argument din punctul meu de vedere…nu e vreun secret nici nr de tancuri la un pluton romanesc de tancuri. atata doar ca nu stiu daca exista informatia asta pe internet (e posibil sa existe) si atunci prefer sa n-o dau nici eu. in plus, nu e mare inginerie sa-l calculezi si singur din moment ce ti-am spus ca s-a renuntat la organizarea tip sovietic 🙂

          – un detaliu despre brigada de tancuri care exista inainte de 1989: era in Armata a III-a si avea in subordine un regiment de tancuri, unul mecanizat si unul de artilerie. deci era o mare unitate hibrid (tancuri- infanterie mecanizata).

        • Deci, ca sa rezumam, numarul de tancuri din batalioanele noastre ar fi intre 44 (dupa model german) si 56-60 (dupa cel american).

          Considerand ca si scoala de tancuri de la Pitesti are efectiv apropiat de un batalion, sa zicem 45 de tancuri, ar rezulta ca numarul total de tancuri active este intre (44×5)+45=265 si (60×5)+45= 345.

          Ca sa nu zici ca ai divulgat informatii, Vlad poti sa spui „caldut”, „fierbinte” sau „rece” pentru cele 2 limite…

          Cat despre totalul de TR85M1, putem aplica aceeasi scara de calificative pentru cifra de 100 de bucati… Banuiesc ca restul sunt majoritar T55 si nu TR-85 sau 580/77.

        • -daca gasesc vreun articol pe internet in care scrie, iti dau link. o sa caut maine. e tot ce pot sa fac.
          – scoala de la Pitesti nu stiu ce organizare mai are, dar tancurile si in general masinile de lupta dintr-o scoala sunt evident mai „forjate”, unele sunt construite special pentru instructie etc. pot fi folosite in caz de nevoie ( in ’89 la Timisoara au fost folosite si tancuri de instructie de la Buzias), dar nu acelasi ‘statut’ ca cele operative.

    • Vlad, nu suntem nici Olanda sau Danemarca, suntem tara de granita. Uita-te la Polonia, Grecia, Turcia, Coreea de Sud – acestea sunt tari de granita. Vezi ce inzestrare au!

      Da, sunt de acord ca nu ne permitem financiar mare lucru, dar ne-am permite ceva mai mult cu mai putini bani daca producem in tara sau in cooperare. Alta solutie este scumpa si deci inexistenta. TR85M1 este pe la 2-2.5 mil$, pe cand cele mai ieftine „concurente” trec de 4 mil$, inclusiv Oplotul ucrainean.

      Cand vorbeam de necesar, ma refeream la cele 5 batalioane active + 1 scoala de tancuri + cateva regimente. Un batalion are cam 50 de tancuri. Deci operational ai avea nevoie de minim vreo 350 active. Daca le adaugi pe cele in intretinere sau retrase pt. upgrade si reparatii capitale, ai nevoie de inca minim 50 (ideal 100), ca sa nu „musti” din efectivele operationale si sa poti eventual sa sporesti efectivul batalionului cu inca 10-15 tancuri, la nevoie.

      Cu T55 sunt de acord ca este inflatie, insa Romarm se pare ca vinde inclusiv tancuri si cred ca nu sunt TR-85 ci T55. Ce ramane nevandut poti transforma in alte platforme… Inclusiv din vanzari poti obtine bani pe care sa-i investesti in produse noi.

      La mobilizare generala, ai avea nevoie de aproape inca odata pe atat, adica 300-400, dintre cele stocate, mai vechi…

      eu nu vorbeam de modernizat toate 1000 de tancuri, ci de continuat cu cele 300 de TR-85 ->M1/2 iar restul sa fie modernizate daca se gasesc comenzi pentru export. Da, baza potentiala este de 1200 de tancuri iar calculul facut la 1 mld$ este doar un exercitiu, ca sa se vada ca se pot obtine bani si din asta, nu ca modernizam pt. export si pierdem bani.

      • Marius, dintre exemplele date de tine, niciunul nu e asemanator Romaniei.Coreea de Sud se inarmeaza datorita Coreei de Nord, Turcia datorita Greciei si invers.Polonia a avut o conjunctura politica favorabila care i-a permis sa actioneze cu trupe in 2003 la invadarea Irakului,apoi sa primeasca de la nemti multa tehnica,si-au consolidat industria de aparare,exporturile etc. uita-te ce buget al apararii au ei…

        A doua la mana,Romania a mai plasat niste T 55,dar de ordinul zecilor,nu al sutelor,cu pret de vanzare de ordinul zecilor de mii de $, nu al milioanelor.in plus si noi si alte tari (de exemplu Serbia) vindem T55 si prin intermediari,deci isi iau si ei partea.2 mil$/bucata de T 55 cum ai scris tu este…tragi tu concluzia.

        A treia la mana: pentru a stabili necesarul de tehnica,nu se face brainstorming sau zice un general ca-n bancul ala cu Stefan cel Mare „eu cred ca dusmanul va veni pe-aici”.se fac niste studii,se fac niste calcule pe baza informatiilor si a evaluarilor despre amenintari,riscuri,vulnerabilitati. pana in 1989 am avut cateva mii de tancuri,dintre care nu toate erau operationale (inclusiv T 34).atunci organizarea era pe divizii/regimente (erau 2 divizii de tancuri- Tg Mures si Bucuresti si o brigada de tancuri,iar fiecare divizie mecanizata avea un regiment de tancuri).apoi s-a trecut la corpuri de armata/brigazi/batalioane, apoi brigazi/batalioane etc. pana recent mai ramasesera 3 batalioane: Galati,Bacau,Turda, fiecare intr-o brigada „mecanizata” (de fapt singura brigada mecanizata „pe bune” este cea de la Focsani).apoi s-a considerat necesar sa fie formate inca 3 brigazi, dintre care 2 mecanizate (Bucuresti, Constanta),ceea ce este un pas inainte.

        A patra la mana: TR-urile nu sunt tancuri stralucite (ca sa nu ma exprim mai direct).ca realizare a industriei romanesti,jos palaria,mai ales in conditiile din anii ’70.nu multe tari erau in stare atunci sa produca un tanc.insa datorita economiilor absurde,s-a facut din rahat bici.nemtii nu puteau sa ne dea motorul de Leo 1,asa ca „baietii” au facut rost de schite,o conditie necesara dar nu si suficienta pentru calitate.atata vreme cat materialele folosite nu erau la standarde germane a iesit ce-a iesit.daca ai ocazia,intreaba un tanchist ce parere are despre motorul de TR-85 si cate fire albe i-a scos.si ma opresc la motor…din cauza asta n-am cunoscut nici macar un singur tanchist care sa prefere TR-ul in detrimentul T 55-ului. da, TR 85 M e altceva fata de TR 85,s-a scos tot ce s-a putut dintr-o platforma limitata,dar chiar si-asa a iesit un tanc cu tun de calibru 100 mm, (pt ca daca-i puneau de 125 mm crestea mult masa tancului si scadea mobilitatea).si Krauss in persoana dac-ar veni, cu Maffei de mana,n-ar putea sa mai scoata ceva de secolul 21 din TR 85.pot sa-l mai peticeasca,dar va fi tot un tanc mediocru.

        In sfarsit,nu vreau sa comentez prea mult in legatura cu supozitiile tale legate de numarul de tancuri necesare pentru ca desi sunt interesante ca exercitiu intelectual,din pacate sunt lipsite de realism.

        in rest, toate cele bune

        • Noi ar trebui sa ne inarmam datorita Transnistriei si poate si Ucrainei. In Transnistria a fost razboi similar cu cel intre Corei, dar fara ca SUA/NATO sa sprijine R. Moldova. Doar Romania a sprijinit cu voluntari si ceva armament, insa nu cu interventie directa. Si pentru asta ne poate folosi mai multa tehnica in inzestrare, la o adica…

          Pai realitatea este ca nu avem bani pentru mai mult de vreo 200 de tancuri operationale, din care jumatate sunt tipuri vechi – T55A/M.

          Cu contractele, probabil se vinde T55 cu putine modernizari, deci nici investitia nu e de 1 mil$… insa daca Romarm vand de 150 mil$/an, in 10 ani se obtin cateva sute de mil$., bineinteles nu doar pt. tancuri. Ideea este sa ne reducem cat de cat pierderile, si sa nu casam tot ce avem in parc, ca e doar cheltuiala.

          Cat despre necesar si estimari, sunt convins ca se face asa cum spui. Din strategia de aparare, pe care am citit-o, rezulta ca au nevoie de 2 brigazi mecanizate grele, una operationala spre 90% parca iar cealalta sub 50%, si cateva regimente, cum e cel de scoala de tancuri precum si batalionul pentru infanterie marina. De aici poti deduce ca minimul necesar calculat de ei este pe la 200-250 de tancuri, insa din astea nici macar 100 nu sunt „moderne”, atat cat poate fi considerat TR-85M1. De aceea, luand in calcul ca folosim TR-85M1, am calculat ca am avea nevoie undeva la 60-70 tancuri / batalion, nu 45-50 cat ar fi suficient daca am avea Leopard 2/ Abrams/ Leclerc sau ce-o mai fi.

  12. „Va avea Romania un nou tanc? Si daca da, cum va arata?!”

    Prima intrebare: cred ca ai pus-o cam devreme, mai devreme cu cel putin 10-15 ani…
    Nici macar nu se pomeneste in strategiile de inzestrare ale lui peshte prajit, facute de maresalii lui Chioru, alea cu SFuri gen 4 corvete multirol si 4 dragoare etc, ceva concret de vreun tanc nou.

    Deocamdata se tot ‘discuta’ de TBT, se fac prototipuri etc. dar mai dureaza vreo 10 ani pana il baga si pe ala in dotare in numar suficient de mare, respectiv 33 de bucati…

    Era bine daca macar upgradau toate TR85urile la TR85M1, dar asta e, tara-i saraca, nu se mai ajung banii si de furat si de altele.

    Armata e pe buget de avarie, nu sunt fonduri pt tancuri noi.
    Nu sunt fonduri pt nimic actually, pt ca Armata nu-i o prioritate pt animalul(jogodia) politic(a) din Romania. Nu vor nici in viitorul apropiat.

    Noi facem ‘aliante strategice’.
    In caz de trosneala ne vom bate in aliante, care o are mai lunga si mai groasa…

    Si se mai mira unii ca nu ne baga nimeni in seama…

    A doua intrebare: sper din tot sufletul sa nu arate a 100 second-hand de import, pt ca sunt shanse mari.

    Intrucat din productia proprie nu ies shpagile si comisioanele si facilitatile de productie trebuie ingropate e probabil ca peste 15-20 ani o sa avem o varianta cruda de Leopard2 ceva SH, cand Germania o vrea sa scape de ele pt ca-si cumpara alte tancuri mai moderne.

    Ca sa fie siguri, s-a vandut si presa aia de turele, o sa ziceti ca-i o amarata de presa dar eu zic ca mai cumpara dracu alta presa…

  13. Si ceva despre tehnologia dronelor, la israelieni, tehnologie care ar putea fi dezvoltata si pentru blindate:

    http://www.armyrecognition.com/weapons_defence_industry_military_technology_uk/ground_and_aerial_unmanned_vehicles_ugv_uav_in_the_israeli_army_defence_forces_idf_0103126.html

    Un vehicul foarte interesant, cu misiuni multiple:

    Guardium UGV is an autonomous observation and target interception system, developed and produced in Israel. It is based on a TOMCAR chassis, capable of carrying payloads of up to 300 kg including a vast array of electronic instruments, armor and different weapons systems.

      • nu e unde suntem…e unde am fost…ca nici pe alea nu le mai putem produce..presa de trurele si matritele pentru blindaje s-au dus odata cu IMGB-ul…la fier vechi prin turcia…sau alte strainataturi.. si viitorul..urmeaza sa il aflam..exista doar un soi de caiet de sarcini…

        • Scria altcineva pe un alt topic pe aici pe blog ca nici Resita nu mai poate sa faca tunurile, pt ca s-a dus si instalatia aia care fabrica/prelucra tevile, si nu mai putem sa facem nici tunuri calibru mare(100mm in cazul asta).

          Industria de aparare, ca si industria in general, a fost distrusa cu simt de raspundere, si nu ca sunt idioti sau prosti sau n-au avut bani, ci controlat, la comanda politica.

          Asta s-a dorit…

          Asa, ca dream on baieti…

          Putem discuta oricat vreti voi despre caiete de sarcini, colaborari, upgradari, parteneriate, productie sub licenta etc…ca de fabricat mai fabricam era sa zic eu ce…

        • Ingrasamant natural de culoare… stiti voi de care? Agricultura bio?

          Ma bucur ca ne-ai ingropat din nou cu o „salva” bine tintita „gsg9”!:)

        • TOATE UTILAJELE SPECIALE DE LA IMGB AU FOST RELOCATE IN NORVEGIA

        • Prin „relocate in Norvegia”, inseamna vandute unei alte companii din Norvegia?

  14. Iata un produs interesant al tehnologiei Africii de Sud, unul dintre statele cu care am putea colabora in acest domeniu, dincolo de parteneriatele actuale ale Romaniei.
    Este vorba de tunul autopropulsat de 155mm G6-52 Rhino, o platforma avantgardista si unul dintre cele mai eficiente si eficace tunuri autopropulsate. De altfel este posibil ca respectivul sistem, inclusiv turela, sa fie instalabile pe TBT sau pe sasiuri de tanc T55 si TR-85:
    http://www.armyrecognition.com/weapons_defence_industry_military_technology_uk/g6_155mm_self-propelled_howitzer_of_south_africa_a_standard_in_long-range_artillery_system_1703122.html

    Similar cu Archer, arma poate lovi tinte pana la 67km si in plus poate efectua llovituri simultane la 25km cu 5 proiectile trase pe traiectorii balistice diferite, avand o cadenta de foc de 6 proiectile/minut sau 3/25s.
    Poate de asemenea folosi munitii inteligente top-attack, ghidate laser tip Krasnopol-M si high-explosive. Poate cara o rezerva de 45 de proiectile.

    O astfel de colaborare, ar putea ajuta la finalizarea ATROM-ului, desi banuiesc ca problema au fost banii pentru lansarea in productie, nu conceptul, dar si la utilizarea unei platforme de incarcare protejate, nu expuse, cum e cazul ATROM.

  15. ce mi se pare curios e la t125..cica e in stadiu de prototip asa a ramas dar la perioada in care a fost produs scrie • Produs – 1984 – 1991,interesant…si primul prototip a fost facut in 88′ cica…

    • Parca ce a fost mai bun de pe ala au pus pe Bizon, nu?
      Deci cam aia sa ales de t125.

      Poate gresesc.

      Intrebare, a existat vreodata in Romania vreun proiect/prototip de tanc numit „Decebal” ?

  16. Pingback: Perspectivele artileriei autopropulsate romanesti,fata in fata cu proiecte similare straine « RomaniaMilitary

  17. T-95 Black Eagle a fost inchsi ! Rusii au un proiect mai bun…
    Cautati in google ” Armata ” asa se va numi noul tank rus, va fi un tank super greu chiar au stopat si productia de T-90 si au de gind ca anul acesta sa termine citeva prototipuri si sa le testeze pina in 2015 ia in 2015 sa inceapa fabricarea in masa ….

    • Asta am scris si eu in material si comentarii:
      ” Rusia, si ea, se pregateste de introducerea unui nou tip de tanc, Armata, dupa oprirea, probabil temporara, proiectului T95 Black Eagle „

  18. Rusia testeaza Centauro, posibil a fi inzestrat cu tun de 125 mm, fiind apoi interesati de o posibila productie sub licenta:

    http://www.armyrecognition.com/may_2012_new_army_military_defence_industry_uk/russia_is_testing_and_considering_to_build_under_license_the_italian_wheeled_tank_centauro_1305121.html

    S-ar putea sa iasa un proiect similar cu Stryker…

    Sper ca si TBT-ul nostru sa fie capabil de o astfel panoplie de arme, inclusiv tun de 120mm/125mm.

    • De abia astept summitul NATO de luna asta, vreau sa vad zgarieturi impotriva francezilor si italienilor legate de ce…robotesc ei cu rusii de la o vreme…si Germania cu centrul ala de instructie prin Rusia (mi-e sa nu mi-o iau in freza de la voi, dar mai stim noi pe niste germani care inainte de al Doilea Razbel…) 😦

      • De ce sa ti-o „iei in freza”?
        „Grupul indisciplinatilor” din NATO trebuia interpelat mai demult, cel putin acum 1 an. Mi se pare putin cam tarziu, ca sa mai aiba vreun impact pe derularea contractelor…

        Cat despre Germania, ne-ar fi de mare folos un parteneriat, care sa includa sub forma de investitii si cele 19 mld euro pe care se pare ca ni le datoreaza. Asa isi spala si nemtii imaginea si castiga un aliat in Europa de Est, iar noi castigam infuzie de tehnologie, locuri de munca si poate si o evolutie (in folosul nostru sper eu) a situatiei din Transnistria.

        • Freza…
          Fascismul/nazismul si comunismul sunt azi aruncate aiurea in vant pt. orice disputa intre politicieni si nu numai…
          „Mami nu mi-a luat iPad de Craciun, e o fascista”
          „Viceprimarul Marinica a promis indemnizatei de nastere 1000 euro, e comunist”..ok, asta ultima se cam potriveste, ca doar tiganii mai voteaza prin Craiova 🙂 e bataie mare pe ei intre Marinica, Solomon si Olguta

        • 🙂
          Cand am facut referire la paralela intre Germania cu centrul de instructie in Rusia si WWII, imi era sa nu zica vreunul pe aici ca prea ii fac pe nemtii de acum…nazisti, nimic mai mult, am a vut o experienta similara de curand intr-un subiet (pe alt site) legat de Basarabia, „mi-am luat-o in freza” de la doi maimutoi de rusnaci ce m-au facut fascist imediat, doar pt. ca sunt din Romania.

          Asa ca suflu si in iaurt… 🙂

        • Pai si ce bre n-aveau dreptate maimutoii de ivani?! Esti fascist, ca eu te stiu de mic, si de atunci aveai tendinte de dastea …arieniste! 🙂 ))))))))

        • Nu-i nevoie, e pleonasm. Ca si cum ai zice „suedeza frumoasa”. E redundant…

          …revenind la subiect, un „TR200” bazat pe Leo2 cu motor frontal de 1500…oh, mama, n-ar fi redundant deloc!..si ce „familion” ar deriva din el…

  19. Pingback: Problemele majore ale inzestrarii armatei romane si ale industriei de aparare « RomaniaMilitary

  20. Maroc a cerut un pachet de modernizare la standardul Special Armor, la un cost de 1.05 mld $, pentru cele 200 de tancuri M1A1 Abrams „refurbished” cumparate de la SUA. totul se va face printr-un grant EDA (Excess Defense Article):

    http://www.armyrecognition.com/june_2012_new_army_military_defence_industry_uk/morocco_has_requested_a_possible_enhancement_and_refurbishment_of_200_m1a1_abrams_tanks_2006123.html

    Astfel SUA spera sa intareasca securitatea unor tari ne-NATO, dar aliate…

    Romania, in afara de scutul racheta, care nici nu se stie cand si in ce forma va fi finalizat, nu prea este in mod vizibil un partener al SUA. Cel putin nu din punctul de vedere al politici de armament a SUA!

    Ce bune ar fi vreo 200 Abrams complet „refurbished”si upgrade la M1A2, motor diesel eventual! Ca tot vorbea George de cele 80 de Leo2 A6 olandeze….

  21. http://www.defenseindustrydaily.com/spain-finalizes-buy-of-108-leopard-2a4-tanks-01155/
    A total price of EUR 16.9 million has now been agreed for the 108 tanks, to be paid by June 2016 with no interest charges. When payment is completed, full ownership of the tanks will be transferred to Spain with no additional cost. Monies paid by Spain since 2001 on this account will be deducted from the total price, and the remaining balance of EUR 15.1 million will be paid between 2005 and 2016.

    Este vorba de LEO 2A4, 108 bucati, doar 17 milioane???sau au gresit aia pe site?e aiurea de tot pretu’.
    Daca e adevarat ar prinde bine pe la noi cu niste „Evolution” ca garnitura 😀

  22. Eu mi-as dori sa producem un tanc 100% romanesc.
    Si unul care sa fie in TOP 5, cele mai bune tancuri din lume.
    Cei care au jucat World of tanks (joc multiplayer gratuit), au putut vedea cat de rau este sa tragi intr-un tanc de categorie superioara si sa nu reusesti sa treci de blindaj (tier 3 vs tier 5 sau 6), iar el cand iti trage una si te nimereste, te distruge.
    Si este doar un joc.
    In realitate daca niste tanchisti romani ar pleca la razboi cu asa ceva, si s-ar intalni cu un tanc superior, nu ar avea nici o sansa (ar fi nevoie de un miracol, sa scape de un tanc superior atat ca blindaj cat si ca forta de penetrare a obuzelor tunului.)

    • Sorin, chestia cu jocul e putin mai departe de cea ce se intampla in realitate – uita-te cum timp de 2 ani,in timpul celui de-al 2-lea razboi mondial, germanii, desi aveau tancuri net inferioare celor rusesti, au compensat prin tactica, pregatire superioara a echipajelor, comunicatii radio si sprijin aerian eficient!

      Legat de un tanc pur romanesc, noi am cam desfiintat cercetarea pe domeniul asta dar si o parte semnificativa din capacitatea de productie.

      Ca sa formezi alti cercetatori poate lua 15-20 de ani iar ca sa importi tehnologie – ia exemplul Altay – doar licenta de K2 Black Panther a costat vreo 600 mil$. Dupa care urmeaza costuri de cercetare suplimentara, integrare in productie a diverselor componente, etc.

      Singura noastra sansa, daca nu vrem doar sa cumparam tancuri, este sa participam impreuna cu alte tari la un program comun: ca intram noi in program deja demarat de altii sau ii atragem noi intr-un program demarat de noi…

      Am imparti costurile si riscurile, am avea un minim de piata de desfacere pentru a rentabiliza costurile de cercetare si productie si am putea cauta, printr-un efort comun, clienti externi. Vezi programul Saab.

      Nici macar TR-85M1 nu este un tanc pur romanesc, el integrand multe sisteme frantuzesti si un sasiu de origine germana…

  23. @Marius Z. si suportul aerian cu ce sa il asiguram, cu F-16 depasite pe care vor sa le cumpere de la americani?
    In cazul unui razboi, crezi ca americanii vor teleporta (nu se poate inca la obiecte asa de mari) in Romania parti componente pentru reparatii cat si rachetele?

    • Pai vorbeam de tancuri sau avioane?
      La avioane cred ca am oferit mai multe posibile solutii, dincolo de cele clasice cu F16 sau Gripen sau Ef sau Rafale noi + offset, incepand cu solutii neortodxe gen Rutan, cu F20 modernizat la cheie, cu MIG21Bison/J-7 sau Jl-9 la standard Lancer2, cu MIG29 Sniper +, cu F16 la nivel Sufa si AESA, F16 macar asamblat in Romania intr-o varianta modificata la o comanda de peste 48 de bucati ca sa merite investitia… ca am si obosit tot cautand variante.

      Dar daca nu vor sa aloce bani, solutiile valoreaza zero!

  24. Marius Z. ai zis de suportul aerian.
    „… au compensat prin tactica, pregatire superioara a echipajelor, comunicatii radio si sprijin aerian eficient!”
    De asta am vorbit de ce vor astia sa cumpere, ca sa faca pe plac licuriciului.
    Sper sa aloce anul viitor.
    Au murit destui piloti din cauza antichitatilor cu care zboara.
    Iar pentru cercetare pe partea militara, ar trebui sa utilizam profesorii din universitati si studentii lor (vezi cum se intampla in SUA).
    Si aici este nevoie de fonduri, dar macar nu mai dam afara bani pe licente, sa producem ce au cercetat si realizat iei.

    • asta nu se poate decat in 15-20 de ani, nu ai solutii acum, plus ca sunt de zeci de ani de dezvoltare pe bani grei in alte state pe care nu ai cum sa-i recuperezi. Fara licente sau transferuri de tehnologie care sa te aduca pe un nivel apropiat de tehnologie vei ramane tot timpul in urma, indiferent de cati profesori sau studenti vei pune la treaba.

      Gandeste-te ca cei mai buni dintre ei pleaca oricum la marile institute, de la care primesc oferte de nerefuzat. Nu ai cum, la veniturile si economia noastra sa concurezi de unul singur cu asa ceva. Putem eventual sa gasim niste nise pe care sa completam ce luam de la altii sau ce dezvoltam impreuna cu altii.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s