Rachete romanesti lansatoare de sateliti

Standard

Odata cu testarea cabinei viitorului supersonic IAR-111, cercetarea spatiala romaneasca a revenit in centrul atentiei.
Cred ca e important sa cunostem si „competitia” la ARCA IAR-111, provenita din zona institutelor de cercetare „traditionale” romanesti, in cursa pentru lansarea viitoarei generatii de mini sateliti romanesti.

Vector Lansare Sateliti

„Greii” cercetarii aerospatiale romanesti, Centrul de Cercetari pentru Aeronautica si Spatiu (CCAS) din cadrul Universitatii „Politehnica” Bucuresti in parteneriat cu Agentia Spatiala Romana (ROSA) si INCAS, au initiat incepand cu anul 2008 un program ce isi propune proiectarea unei rachete lansatoare de sateliti.
Ca un element de noutate, sint prevazute cercetari legate de un nou motor racheta hibrid precum si de o forma de ajutaj neconventional, aerospike [1].

  Motor Hybrid[2]

   Exemplu ajutaj aerospike[3]

Programul are si o componenta de cercetare internationala, proiectul ORPHEE (OperationaI Research Project on Hybrid Engine in Europe) finantat de Comisia Europeana, la care participa si UPB si care are ca obiectiv dezvoltarea unei noi generatii de motoare racheta hibride [4].

In prima etapa, care urmeaza sa fie terminata la finele anului 2011, se urmareste realizarea si experimentarea unui model la scara redusa al lansatorului, pentru care sint studiate doua configuratii: o racheta in trei trepte, cu combustibil solid, fiecare treapta fiind reprezentata de corpul unei rachete de artilerie GRAD de calibrul 122mm, in varianta scurta de 1,2m si o racheta in doua trepte, compusa din patru motoare de start/boostere (aceleasi rachete „scurte” de calibrul 122mm) precum si un corp central reprezentat fie de varianta „lunga” (1,8m) a rachetei de 122mm fie de o treapta cu motor racheta hibrid.
Varianta in trei trepte se bazeaza cel mai probabil pe experienta castigata cu un alt proiect din 2005, o racheta cu rol de sonda meteorologica ce urmarea atingerea unei altitudini maxime de 20km.

    Racheta trei trepte[5]    

   Racheta patru boostere[5]
A fost simulata comportarea celor doua configuratii, estimandu-se atat altitudinea maxima cat si viteza terminala obtinuta:

                                                                                           Diagrama de viteza[6]   

                                                                                                  Diagrama altitudine[6]

Asa cum se observa, varianta cu patru boostere pare a avea performante superioare iar pentru validarea estimarilor teoretice cele doua rachete vor fi testate in poligon.

O atentie deosebita se acorda dezvoltarii motorului hibrid, studiindu-se diverse combinatii de combustibili si metode de crestere a tractiunii[8-10].

In proiect mai sint implicati:
ROMARM care este coordonatorul partenerilor industriali
Electromecanica Ploiesti se ocupa de constructia motorului cu combustibil hibrid si constructia lansatorului, ca si integrator al proiectului
Tohan Zarnesti furnizor al motoarelor cu combustibil solid provenite de la loviturile reactive de 122mm
SYSCOM 18 va furniza sistemul de ghidare inertiala
Comfrac Project va furniza aplicatiile de calcul necesare

NERVA

Un al doilea proiect coordonat de CCAS UPB este NERVA – Vehicul demonstrator de acces orbital care urmareste conversia rachetelor antiaeriene S-75 Volhov retrase din dotarea armatei in lansatoare de sateliti.[11-18]
Obiectivul este de a atinge o altitudine maxima de 160km si o crestere de viteza de la 2600m/s (racheta actuala) la 9500m/s (NERVA).

In acest scop proiectul isi propune sa aduca urmatoarele modificari rachetei de baza:
1. Extinderea rezervoarelor de combustibil lichid ale treptei a doua precum si folosirea unui nou material compozit aflat in cercetare la UPB, CFRAl (Carbon Fiber Reinforced Aluminium).
2. Motorul treptei a doua va avea un sistem de prindere modificat, articulat, si va fi parte a sistemului de directie alaturi de suprafetele aerodinamice
3. Adaugarea a inca doua motoare de start / boostere, pe langa cel deja existent si proiectarea unui mecanism care sa le desprinda in siguranta de corpul treptei a doua, odata ce combustibilul s-a consumat. De asemenea se doreste si schimbare combustibilului solid cu unul mai performant.
4. Inlocuirea sistemului de ghidare radar cu unui inertial
5. In perspectiva, adaugarea unei a treia trepte pentru insertia orbitala, posibil cu motor racheta hibrid
6. Tot in perspectiva, imbunatatirea performantelor motorului cu combustibil lichid al treptei a doua

O comparatie intre racheta initiala S-75 si lansatorul NERVA (in varianta completa):

S-75[19] 

   NERVA[11]

Un prim test s-a desfasurat deja in poligonul de la Capu Midia pe 15 Iunie 2010 si a constat din lansarea unei rachete tinta RT-759M (provenita tot dintr-o racheta S-75), cu treapta a doua nefunctionala, scopul experimentului fiind testarea sistemului de ghidare inertial si a celui de telemetrie.
Imagini de la lansare se pot gasi aici: picasaweb.google.com/100149575802520722605/SpaceExperiment2010NERVA1
Partenerii UPB in acest proiect sint Electromecanica, Elarom, Aerofina, Comoti si Centrul de Incercari in Zbor Craiova.

Site-ul proiectului, unde pot fi gasite mai multe informatii despre planurile echipei: www.nervaorbital.ro

Surse:
[1] www2.rosa.ro/index.php/en/pncdi2/article/proiecte/proiecte-nationale/9-pncdi2-c2/52-vls.html
[2] http://ec.europa.eu/enterprise/newsroom/cf/_getdocument.cfm?doc_id=6488
[3] http://en.wikipedia.org/wiki/File:Non-truncated_toroidal_aerospike_nozzle.jpg
[4] www.orphee-fp7-space.eu/about_us.html
[5] www.pub-rcas.ro/vector%20lansare%20sateliti%20mici%20dimensiuni.html
[6] www.cnmp.ro:8083/pncdi2/program4/documente/2010/sedinta/rez/D8/82-067.pdf
[7] „Mathematical model and technical solutions for multi-stage sounding rockets, using the rotation angles” Teodor-Viorel CHELARU, Cristian BARBU
[8] „Hybrid rocket motor internal ballistic model and oxidizer dopping. Applications.” Mingireanu, F. Propulsion Dept., Romanian Space Agency (ROSA), Bucharest, Romania 2009
[9] „Hybrid rocket engine, theoretical model and experiment” Teodor-Viorel Chelaru,University POLITEHNICA of Bucharest, Romania,  Florin Mingireanu, Romanian Space Agency, Romania , 2010
[10] „Solid methane hybrid rocket engine. Regression speed increase by oxidizer doping and embedding wires. Vehicle optimization application through motor parameters.” Mingireanu, F. Propulsion Dept., Romanian Space Agency (ROSA), Bucharest, Romania, 2011
[11] www.cnmp.ro:8083/pncdi2/program4/documente/2010/sedinta/rez/D8/82-076.pdf
[12] „Bank boosters de-synchronization of the orbital launcher NERVA” Ionescu, Florentina; Dumitrache, Ciprian; Rugescu, Dragos Ronald; Vataman, Sergiu Paul, 2010
[13] „Composites fuel tank technology for the NERVA launcher.”Tache, Florin; Silivestru, Valentin; Dobre, Tanase; Rugescu, Radu Dan, 2008
[14] „Steering mechanism and efforts on the NERVA space launcher.” Bogoi, Alina Tudor; Tache, Florin; Rugescu, Dragos Radu Dan; Aldea, Sorin, 2010
[15] „GIMBALS FOR VECTOR CONTROL OF NERVA LIQUID MOTOR TRANSPORTERS” Radu D. RUGESCU, 2008
[16] „Half-orbital NERVA launcherblock for small LEO satellites” R.D. Rugescu; D. Mortari; I.Farcasanu; V. Martin; E. Teujan, M.D. Ionescu, D. Dragomir, 2008
[17] „Imaging experiment on board the NERVA-1 rocket vehicle.” Rugescu, Dragos Radu Dan; Simion, Ionel; Dobre, Daniel; Lorincz, Istvan, 2010
[18] „RESULTS OF THE FIRST STAGE DEVELOPMENT FOR THE ROMANIAN ORBITAL LAUNCHER NERVA” Radu D. RUGESCU, Daniele MORTARI,Ioan FARCASAN, 2010
[19] „GIMBALS FOR VECTOR CONTROL OF NERVA LIQUID MOTOR TRANSPORTERS”RADU D. RUGESCU, 2009

    Vali

6 răspunsuri »

  1. Felicitari autorului acestui articol! Extrem de interesant! Speram ca detractorii proiectelor romanesti, din tara si de aiurea, sa realizeze faptul ca, atunci cand romanul vrea, poate orice. Seriozitatea institutiilor implicate, trece dincolo de orice speculatie aceste proiecte. Succes initiatorilor si dezvoltatorilor, BRAVO proiectantilor!

    • Proiectarea e 1% din ecuatie, restul pragmatic de 99% e beleaua.

      Cum au facut cu descoperirea aceea fantastica pentru Premiul Nobel in Medicina legata de telocite, celulele interstitiale care ajuta pe cele susa (stem) sa-si faca treaba „right on target”. (slea susa au si rateuri, dar telocitele sunt „calea ferata ce e educe in gara/organ). Banii nu s-au dat pentru echipa descoperitoare a profesorului Laurentiu M. Popescu (pe Wikipedia el e botezat…”Lawrence” 😦 )ca sa-si continuie cercetarile dorite atat de mult de chinezi si chiar de ipocritii aia de americani cu dumenzeirile lor, banii s-au cheltuit pe un proiect ce viza niste studii pentru pantofi ortopedici daca nu ma insel…

  2. Rezerva de inteligenta romaneasca este foarte mare! Va veni si ziua cand ne vom bucura de ea , mai mult decat pana acum! Romanii pur si simplu nu prea sunt de acord sa se duca….stiti voi unde! Suntem un neam de supravietuitori…destepti!

  3. Pana la rachete, deocamdata lansam baloane stratosferice: revista Stiinta&Tehnica, in colaborare cu o echipa de la ROSA si radioclubul YO3KSR au lansat pe 15 Octombrie, in cadrul experimentului Stratospherium 2011, un balon care s-a ridicat la 35.304km, un nou record romanesc.
    In nacela balonului, care a fost recuperata cu o parasuta, au fost instalate un sistem GPS, unul de telemetrie si o camera video, pentru inregistrarea zborului.
    Din pacate, evenimentul nu a fost popularizat prea mult, mai multe detalii gasiti aici: http://www.stiintasitehnica.com/test-balon-streaming_792.html

    De mentionat ca in urma lansarii pe 1 Octombrie 2010 a unui balon purtator si a rachetei atasate, si ARCA a anuntat atingerea altitudinii de 40km.

  4. Am si eu o intrebare… cele 2 modele, mai ales cea cu plafon 20km nu ar putea genera dezvoltari militare, cu modificari ale ghidajului, pentru interceptori sol-aer sau aer-aer, ca tot avem un deficit imens la apararea AA cu rachete long-range, medium-range si short-range.

    Nici modificarea rachetei S75 Volhov nu e chiar neinteresanta: ” Obiectivul este de a atinge o altitudine maxima de 160km si o crestere de viteza de la 2600m/s (racheta actuala) la 9500m/s „. La asa altitudine si viteza poate fi o arma redutabila. Nu stiu insa daca manevrabilitatea ei mai permite interceptarea tintelor din ziua de azi. Capul de cautare nu cred ca ar fi o problema.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s