O istorie a contractului din India
Acum mai bine de un an, intr-o baza aeriana indiana, Kalaikunda Air Base in West Bengal, Eurofighter Typhoon se ridica de la sol, intr-o decolare aproape verticala, pentru un exercitiu aeriana, suprematie aeriana, sau un joc de razboi, intre Mirage 2000, si Suhoi 30MKI, indiene si cel mai bun produs militar al Europei, cel mai bun avion de suprematie aeriana non-stealth: Eurofighter Typhoon!
Marea paruiala intre cei mai mari constructori de aeronave militare din lume, s-a dat pe cerul Indiei, in incercarea de a castiga un fabulos contract, pentru dotarea celei mai mari democratii din lume cu 126 de avioane multirol. Europenii cu Eurofighter, Franta cu Rafale si americanii cu F/A18 Super Hornet si F-16 s-au inclestat in aerul tropicalcare, intre noi fie vorba le-a creat mari probleme pana acum avioanelor rusesti.
Intre timp insa, stim cu toti, Rafale a castigat! Sau inca nu?! Esecul din India este considerat in primul rand un esec al Marii Britanii si asta datorita faptului ca relatile dintre Londra si fosta sa colonie sunt foarte bune, este atunci rezonabil sa credem ca Eurofighter-ul a fost lasat pe mana britanicilor, mai mult decat a celollati asociati din consortiu. Iar Anglia a dat-o in bara.
“This is a major win for France, and a major loss for the UK … French political backing has been essential in strengthening the French bid and the Rafale win is therefore also a major victory for President Nicolas Sarkozy,” a spus Endre Lunde, printre altele si consultant pentru IHS Jane’s.
Ceilalti membri ai consortiului care costruieste Typhoon-ul, Germania, Italia si Spania, considera ca insusi Primul Ministru al Marii Britanii a ratat, iar industria aerospatiala britanica da si ea din cap aprobator, mai ales in aceste vremuri de reduceri ale bugetelor militare.
Ideea din spatele sustinerii EF-ului in India avea ca principali piloni de sustinere: tehnologia superioara oferita, faptul ca Rafale nu avea nici macar un singur contract de export si avantaje strategice pe care francezii in mod sigur nu le pot oferi. Mai mult, dupa eliminarea din competitie a americanilor, europeni erau din ce in ce mai siguri ca miliardele indianilor vor lua drumul Europei, ai EADS adica.
Un mare contract de tipul MMRCA ar fi permis baietilor de la EADS si nu numai lor, o indepartare a Indiei de parteneriatul sau traditional cu Rusia, concomitant cu o scoatere a americanilor din joc. Odata cu EF-ul ar fi putut intra pe piata Indiana si constructorii de armament pentru trupele terestre, nave de lupta, etc. Asadar in cele patru tari contractul pentru avionul multirol indian, avea semnificatii mult mai ample. Era de fapt doar inceputul, nicidecum un final fericit. Eurofighter-ul avea doar rolul de penetrare al pietei, urmand apoi o “invazie masiva” a armamentului european in sub-continentul indian. Doar gandul la cele aproximativ 40 de miliarde de euro, bugetul apararii indian si ii face ape baietii din Londra si Berlin sa-i ia cu furnicaturi. Pur si simplu salivau intens ruland astfel de ideei in cap…
Revenind la avioane, desi existau informatii ca Rafale ar fi cu 10% mai ieftin, superioaritatea tehnologica si strategica, aflata in spatele contractului ii facea pe liderii EADS sa stea oarecum linistiti. Daca insa ar fi avut ochi sa vada si urchei sa auda…poate ar fi inteles ca indienii nu au fost prea incantati de faptul ca aparatul avea 4 furnizori diferiti iar radarul sau ultraperformat, practic nu exista.
De asemenea au uita si ca cel mai important aspect al unei afaceri in India este…pretul, nu neaaparat calitatea superioare. “The Indian approach is that so long as a product meets the minimum threshold of performance, then it seeks the best value for money. This should come as no surprise.”, declara Gunjan Bagla of California-based Amritt Inc.
Acum sefii EADS au cerut ca India sa explice asa-zisa superioritate a Rafale, in termeni de pret, ei avand mari indoieli ca Franta va reusi sa mentina termenii contractului in termeni de pret si livrari. BAE, care a cerut initial sa se ocupe de afacerea din India, iese la rampa si anunta ca va fi o reducere de pret pentru EF. De asemenea mai multi membrii ai concernului care fabrica Typhoon-ul spun ca pentru ei lucrurile nu se opresc aici. Pana cand india nu va executa prima plata pentru avioane, totul inca se mai poate discuta, iar cum primii bani ar urma sa intre in conturile Dassault peste 3-4 ani..ar mai fi loc de ceva optimism.
Guvernul indian pe de alta parte a spus ca acesta achizitie este cea mai “curata” din istoria achizitilor militare, iar Rafale a castigat datorita faptului ca pretul per aparat este mai mic cu 5 milioane de euro fata de rivalul sau.
Se afirma insa ca acest contract mamut ar avea si alte coordonate de negociere, un loc unde Franta ar fi punctat decisiv. Astfel cam jumatate din suma ar urma sa fie reinvestita in India, sub forma unor transferuri de tehnologie, fara legatura cu aviatia. Este vorba in principiu de tehnologie nucleara civila si constructia de submarine, poate chiar nucleare. Ori in domeniul nuclear Franta chiar are ce sa ofere, detinand una dintre cele mai noi si moderne astfel de tehnologii.
Mai sunt si zvonuri depre o colaborare franco-indiana in dezvoltarea arsenalului nuclear indian, destul de primitiv si accesul Indiai la facilitatile nucleare de la Bordeaux, mai ales in ceea ce priveste arma termonuclera cunoscuta si ca bomba H. Tehnologie pe care India nu o are. . “Dassault got very aggressive on price and then Sarkozy rounded out the deal at the very end, possibly with some side-deal involving nuclear energy,” a declarant un oficial german, sub protectia anonimatului. Astfel vanzarea de avioane Rafale ar fi de fapt doar varful Iceberg-ului, si ar fi posibil sa existe o conditionare serioasa, intre castigarea de catre Dassult a contractului si intelegerile facute intre cele doua guverne privind tehnologia nuclear franceza, militara cat si civila.
Iar daca ne aducem aminte, in urma cu doi ani Sarkozi a declarat ca in centrul contractului pentru viitorul avion indian, partea franceza va plasa…tehnologia sa nucleara, lucru care i-a facut pe indieni sa zambeasca foarte fericiti, chiar si pe cei care nu priveau Rafale ca pe un concurent serios.
“Sarko is willing to give them whatever [technology] they want”, a declarnt si un responsabil francez din industria de aparare.
Acum, dupa cateva zile de la anuntarea castigatorului, adevaratele dedesubturi ale afaceri incep sa se arate. Cei care au pierdut vorbesc mai mult. Practic putem considera ca Rafale s-a vandut, in defavoare poate mai performantului Typhoon, pe motive nucleare. Strategia a invins tactica. Mai clar, capacitatea strategica a arsenalui nuclear al Indiei a prevalat in fata rolului tactic al viitorului avion multirol. Unii analisti indieni chiar se lamenteaza ca tara lor a cumparat un avion deja “batran”, atat timp cat F-35 si PAK FA erau disponibile intr-un interval rezonabil de timp.
Intradevar erau, dar tehnologia nucleara este mai valoroasa si cel mai important lucru: nu prea se gaseste de cumparat. Practic, odata cu interzicerea testelor nucleare reale, singurii care detin o tehnologie de simulare a efectelor armelor nucleare, sunt cele cinci membere ale clubului nuclear: Rusia, Marea Britanie, Franta, China si SUA. Ori India, daca vrea acces la bomba H, sau la orice alta dezvoltare a arsenalului sau nuclear, are nevoie disperata de acces la astfel de facilitate, nemiavorbind si de acces la tehnologie nucleara de ultima generatie.
Se prognozeaza ca afacerea Rafale va atrage dupa sine contracte de aproximativ 35-40 de miliarde de euro pentru Franta, iar daca scadem valoare contractului MMRCA, raman o gramada de bani pentru…altceva. Ce va fi acel altceva?! Cel mai probabil indienii vor beneficia de experienta si infrastructura franceza in dezvoltarea de tehnologie nucleare, militara si civiala, tehnologia constructiei de submarine, clasice si nucleare. O afacere care transcende usor targul pentru avioane, care in aceasta noua conjuctura devine chiar neimportant.
In aceasta conjuctura anuntul EADS ca va oferi o reducere de pret pentru Eurofighter devine ridicol! India ar fi ales Rafale si daca acesta era mai scum cu 20 milioane per aparat si asta deoarece accesul la o tehnologie nucleara de ultima generatie era mult mai important. Daca mai adaugam aici si capacitatea industriei franceze in materie de rachete…
Rafale a castigat in India?! Categoric nu! Sarkozi a castigat in India, prin oferirea accesului la o tehnologie pe care partenerii EADS erau incapabili s-o ofera, cu toate ca Anglia face parte din clubul nuclear. Insa toata lumea stie ca francezii au doua domenii de top, domenii unde nimeni nu-i poate depasi astazi: calea ferata si industria nucleara. In aceste doua ramuri industriale francezii conduc detasat si de aici si avantajul insurmontabil cu care Typhoon-ul trebuia sa lupte.
Asadar Rafale nu a castigat pentru ca este mai bun, ci pentru ca Franta a fost de acord sa ofere Indiei acces intr-un foarte select club nuclear. Acum, cu contractual indian in buzunar, Dassault poate privy zambitoare catre Brazilia si Golful Persic. 126 de avioane pentru India va permite Rafale sa devina mai ieftin, sa fie dezvoltat in continuare si sa apara ca un mare invingator…intr-un razboi economic cu miza nucleara. Faptul ca Sarkozi a fost de accord cu astfel de implicare in India arata ca Dassault era chiar disperata.
Sursa: Financial Times
