Situatia din Cipru escaladeaza: 20000 de militari israelieni dislocati in insula Afroditei?!

20.000 de militari israelieni în Cipru: Tel-Aviv dezminte

Ministerul israelian al Afacerilor Externe a dezminţit oficial o informaţie apărută în mass-media de la Ankara, potrivit căreia, în Cipru, vor fi trimişi 20.000 de militari israelieni.

20.000 de militari israelieni în Cipru: Tel-Aviv dezminte (foto: en.chinagate.cn)

„Relatările agenţiei turce Anadolu nu au niciun fel de temeiuri şi sunt departe de a fi reale. Israelul nu îşi va trimite soldaţii în Cipru”, se menţionează în declaraţia MAE israelian.

Potrivit agenţiei de presă Anadolu (Aanatolia) de la Ankara, premierul israelian ar fi cerut guvernului Republicii Cipru să permită dislocarea a până la 20.000 de militari, pentru protecţia unei conducte de gaz natural şi a unui terminal, ce ar urma să fie construite în sudul insulei. Agenţia turcă precizează că a fost încheiat inclusiv un acord de coperare militară.

Preşedintele cipriot Demetris Christofias a denunţat luni, la Viena, “atitudinea inacceptabilă” a Turciei vecine, care refuză să recunoască Republica Cipru în timp ce Nicosia se pregăteşte să-şi asume la 1 iulie preşedinţia semestrială prin rotaţie a Uniunii Europene. Demetris Christofias speră că Ankara îşi va onora angajamentele asumate faţă de UE, în timp ce Turcia, care încearcă să adere la Uniune, a ameninţat că va contesta relaţiile sale cu cei 27 în timpul preşedinţiei cipriote. Luările de poziţie ale Turciei, “care se gândeşte la ameninţări”, nu sunt constructive, a declarat şeful statului cipriot în timpul unei conferinţe de presă.

De asemenea, recent, ministerul turc de Externe a chemat consorţiile care au răspuns apelului de oferte lansat de Republica Cipru privind explorarea de hidrocarburi în largul insulei să se retragă de la licitaţie, avertizând că acestea vor fi excluse de la orice proiect de cooperare în Turcia. Comunicatul mai precizează că va fi exclusă participarea la viitoarele proiecte energetice din Turcia a companiilor care vor coopera cu administraţia cipriotă greacă. Ciprul a anunţat vineri, 11 mai, că 15 societăţi şi consorţii au depus oferte la licitaţia referitoare la 12 blocuri de explorare de hidrocarburi în largul insulei. Turcia şi-a manifestat în mai multe rânduri opoziţia faţă de aceste explorări, pe care le-a calificat drept ilegale.

Ciprul este divizat din iulie 1974, când Turcia a invadat nordul insulei ca urmare a unei lovituri de stat puse la cale de către naţionalişti ciprioţi-greci susţinuţi de junta coloneilor aflată la putere în acea vreme la Atena şi care viza unirea insulei cu Grecia. Turcia nu recunoaşte Ciprul ca stat suveran, în timp ce Republica Turcă a Ciprului de Nord este recunoscută doar de Ankara. Între comunităţile cipriotă-greacă şi cipriotă-turcă au loc negocieri sub egida ONU în vederea reunificării insulei, dar nu s-a obţinut niciun progres tangibil cu privire la subiecte sensibile, precum dreptul de proprietate şi garanţiile de securitate.

 

……………………………………………………..

Daca situatia din zona Iranului si a Siriei nu era si asa destul de palpitanta, rezervele de hidrocarburi presupuse, din zona exclusiv economica a Ciprului, risca s-o faca si mai interesanta! In mod clar Israelul sprijina Cipru doar in incercarea de a-si asigura accesul facil la petrol si gaze, iar Turcia are un interes major politic acolo, nemaivorbind ca, intr-un fel, Israelul ii cam trage la picioare intr-o zona considerata de Ankara, propietate personala.

Cum se vor misca in continuare relatiile din jurul problemei cipriote vom vedea, dar nu trebuie uitata nici atitudinea Rusiei, de sprijinire, inclusiv financiar, a Ciprului.

Articol: Ziuaveche

 

Pe urma miliardelor pierdute ale Romaniei socialiste, investite in afara

PARTEA I. Suntem intr-o criza economica perpetua, dar nu suntem in stare sa ne recuperam miliardele de dolari investite pe vremuri in strainatate. Anii regimului Ceausescu au insemnat o perioada foarte activa in politicile economice externe.

Aveam relatii si schimburi comerciale cu zeci de state. Si dupa 1989 multe dintre ele ne-au ramas datoare. In 1989 sumele pe care Romania le avea de recuperat din strainatate erau consistente. Este vorba de multe miliarde de dolari. Investitii in instalatii petroliere, fabrici de armament, institutii publice, instalatii de irigat.

Acum, in 2011, lista s-a subtiat. Multe state care ne sunt datoare nici macar nu se mai gandesc sa ne plateasca vreun dolar. In anii ’80 romanii au fost suspusi la restrictii uriase pentru ca Nicolae Ceausescu sa investeasca in strainatate.

O lista lunga. Multe tari, multi bani, sume colosale. Toti acesti bani teoretic sunt ai Romaniei. Toate aceste state ne sunt datoare, dar noi ori nu vrem, ori nu stim sau nu putem sa ne recuperam datoriile, miliarde de dolari investite pe vremuri in strainatate. Ceusescu si-a dorit sa fie bine vazut peste granita asa ca politica externa a fost o prioritate. Romania avea relatii si schimburi comerciale cu zeci de popoare. Dupa 1989, multe dintre ele ne-au ramas datoare.

In decembrie ’89 Romania era intr-o situatie paradoxala. Pe de o parte populatia rabda de foame, era umilita, iar pe de alta parte Republica Socialista Romania avea in conturi 2 miliarde de dolari cash, (bani care vor disparea in anii ’90). Mai mult, in afara de acesti bani, Romania avea investitii si datorii de recuperat in valoare de multe miliarde de dolari. Si ca paradoxul sa fie total, Romania nu mai avea datorii externe.

Povestea incepe in anii ’70 cand statul roman se imprumuta masiv pentru industrializarea fortata a tarii, dar si pentru investitii externe megalomaniace. Dorinta lui Ceausescu era ca Romania sa devina o putere politica si economica importanta, iar el un lider mondial.

La inceput totul parea sa mearga bine, dar in urma unor tranzactii speculative cu grau si petrol, tara intra in blocaj financiar si incetare de plati.

Razvan Temesan era la vremea respectiva seful Directiei de Credite Externe din Banca romana de comert exterior.

“Deci 10 miliarde 170 de milioane de dolari a fost varful datoriei externe pe care a avut-o vreodata Romania“, a declarat Temesan.

Stefan Andrei, vice-prim ministru cu probleme de comert exterior isi aminteste foarte clar momentul. Statul comunist nu mai avea bani nici pentru cele mai elementare plati.

“Atunci ne gaseam in situatia in care si pilotii primeau bani in servieta ca sa plateasca aterizarea si decolarea de pe aeroporturile straine“, isi aminteste Stefan Andrei.

Romania ajunge la mana celor mai mari state creditore adunate in Clubul de la Paris si Fondul Monetar International. Negocierile au fost foarte dure. Sub presiune, Nicolae Ceausescu ia o hotarare pe care unii o considera eroica, altii criminala: plata tuturor datoriilor externe inainte de termen.

Pentru plata datoriei, mare parte din productia agricola si industriala a tarii ia calea exportului. Coada la mancare devine un obicei. S-a instituit rationalizarea produselor de baza, iar benzina si alimente ca painea, uleiul, zaharul si faina au inceput sa fie distribuite pe cartele. Despre portocale sau masline, romanii auzeau la sarbatori.

Romania investeste in alte state din care Ceausescu spera sa primeasca resurse pentru economia romaneasca: petrol, metale, bumbac. Romania devine o banca pentru tarile in curs de dezvoltare. In timp ce la Timisoara incepea revolutia, Ceausescu era in Iran.

In aprilie 1989, in Comitetului Central al PCR, Nicolae Ceausescu anunta rambursarea integrala a creditelor internationale spre bucuria intregului popor. Romania nu mai avea datorii si avea investitii uriase. Opt luni mai tarziu Ceausescu moare si odata cu el mor si investitiile facute de statul roman peste granita.

Aproape 9 miliarde de dolari s-au investit in intreaga lume. Acum, in 2011, datele oficiale vorbesc de doar 2 miliarde si jumatate de dolari. Diferenta nu a fost recuperata de romani, ci ori a fost stearsa ori s-a pierdut.

“Romania, te iubesc!” a pornit pe urmele banilor pierduti din strainatate, in Africa, Sudan. Pe cel mai sangeros continent al ultimilor 50 de ani.

Cand spui Sudan, spui malarie, febra galbena,instabilitate politica, saracie, razboaie civile si genocidul de la Darfur. In Sudan, Romania a construit fabrici, instalatii petroliere, cladiri pentru institutiile statului, case. In total Sudanul ne datoreaza 170 de milioane de dolari. De cum am pus piciorul in Sudan au inceput restrictiile.

Mai peste tot iti este interzis sa filmezi pentru a nu scoate la iveala problemele din aceasta tara. Singurul loc in care poti filma linistit este cladirea parlamentului din capitala Khartoum -mandria Sudanului, construita in anii ’70 de romani si pe banii romanilor.

Arhitectura ne este familiara, semn ca pe undeva mana lunga a comunismului romanesc a ajuns departe. Cladirea parlamentului din Khartroum este, daca nu cea mai spectaculoasa constructie facuta de romani aici, este cea mai mare, cu siguranta.

Cu Sudanul, Romania a avut o relatie buna inainte de ’90 si avea schimburi economice intense. In primul rand, din Sudan noi aduceam bumbac. Frate ca frate, dar atunci cand vine vorba de datoriile restante, oficialul sudanez schimba vorba si sugereaza ca trebuie sa se refaca prietenia inainte de a vorbi despre bani si datorii. Pana atunci ei se bucura de cadourile facute de romani.

Casa Poporului din Khartoum nu seamana cu Casa Poporului din Bucuresti, ci poate cu palatul copiilor, al pionierilor, asa cum era pe vremuri.

Relatiile cu Sudanul s-au poticnit inainte de caderea lui Ceausescu. Din anii 80 au avut loc nenumarate conflicte intre nordul dominat de musulmani si sudul populat de triburi care incercau sa obtina independenta. Dupa un conflict care a durat aproape 20 de ani si a facut nenumarate victime, beligerantii au semnat un acord. Din iulie anul acesta, Sudanul se va desparti in doua tari, cel mai probabil Sudanul de Sud si Sudanul de nord.

Desi acum in Sudan este liniste, tara ramane fracturata si ranile nu s-au inchis inca. In noile conditii este foarte greu de spus daca Romania va mai putea recupera ceva din cele 170 de milioane de dolari. Care dintre cele doua noi state va palati datoria?

 

Va urma

 Articol preluat

Pro Tv, Romania te iubesc

 

PARTEA A ll A

 

 Multumiri deosebite pentru Nero Flash, Adrian si Florin

Armata Indiana are probleme cu sistemele Smerch

Sistemele de rachete Smerch, cumparate de India de la rusi, au probleme destul de serioase. Unele rachete nu pleaca din lansator, sunt probleme si la sistemul de control al focului, transmisia datelor, la calculatorlul balistic si nu numai.

Aceste avarii repetate au dus la discutii aprinse intre indieni si rusi, acuzele reciproce fiind la ordinea zilei. Sursele rusesti spun ca intretinerea defectuoasa si utilizarea necorspunzatoare ar fi motivul celor mai multe avarii, recunoscand insa si o vina propie.

Indienii in schimb spun ca valul de probleme ce a lovit, mai ales masinile de lansare, sunt strict problema constructorului si in nici un caz nu sunt create de mentenenta proprie.

Acest mic tambalau este doar varful iceberg-ului, in relatiile indo-ruse de pe piata de armament! Aici trebuie amintite problemele cu avioanele rusesti: MIG-27, tinut la sol, Su-30 si el cu ceva probleme, recentul scandal legat de fabricatia sub licenta a tancului T-90 in India si nu cea din urma, depasirea cu peste 100% a bugetului alocat de India pentru repararea si punerea pe linia de plutire a portavionului cumparat de la rusi, fostul Gorskov, viitor INS Vikramaditya.

 

sursa: indiandefence.com

 

Exporturile de armament ale Rusiei cresc…

…printre beneficieri se afla si Siria!

Record în domeniul exportului de arme

Conform prognozei Centrului de analiză a strategiilor şi tehnologiilor, în anul 2012, exportul rusesc de armamente va depăşi cifra de 14 miliarde de dolari.

Anterior, şeful Agenţiei ruse pentru exportul de armamente, Anatoli Isaikin a anunţat că în 2011, pe linia companiei lui, Rusia a vândut arme în valoare de 10,7 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă un nou record, deoarece în ultimii ani volumul exportului de arme ruseşti creşte permanent. Însă această cifră nu include banii obţinuţi nemijlocit de uzinele militare ruseşti, care vând direct peste hotare piese de schimb pentru producţia lor. Cifra finală nu a fost deocamdată publicată, însă potrivit observatorilor, este puţin probabil că ea va depăşi 12 miliarde de dolari.

MIG 29K

FOTO: Ria Novosti

„Aşteptăm că potrivit rezultatelor anului 2012, exportul rusesc de arme va depăşi cifra de 14 miliarde de dolari. Ţinând cont de comenzile actuale în valoare de 41,5 miliarde de dolari, un asemenea nivel al exportului va putea fi menţinut cel puţin 3 ani”, se menţionează în raportul Centrului de analiză a strategiilor şi tehnologiilor.

 

Potrivit datelor centrului, în 2012 peste hotare vor fi livrate circa 50 de avioane de vânătoare de tip Su-30: în India (circa 30 de seturi pentru asamblarea Su-30MKI), Vietnam (8 Su-30MK2), Algeria (8 Su-30MKI(A)), Indonezia (2 Su-30MK2) şi Uganda (2 Su-MK2). De asemenea, în India vor fi modernizate 15-20 de avioane de vânătoare Su-30MKI livrate conform contractului din 2010.

 

În afară de asta, se aşteaptă că în India vor fi livrate 10 avioane de vânătoare de punte MiG-29K conform contractului din 2010 şi vor fi modernizate încă circa 10 avioane MiG-29 până la nivelul MiG-29UPG. Myanmar va primi 14 avioane de vânătoare MiG-29B/SE/UB. Potrivit datelor Centrului de analiză a strategiilor şi tehnologiilor, în 2012 poate începe livrarea a 24 de MiG-29M2 în Siria conform contractului din 2007. În decembrie 2011 primul MiG-29M2 pentru Siria a început testele de zbor.

Buk M2E

FOTO: armyrecognition

Potrivit Centrului de analiză a strategiilor şi tehnologiilor, în 2012 cele mai mari livrări de elicoptere vor fi efectuate în India (circa 20 de Mi-17-V5), Azerbaidjan (circa 20 de elicoptere din clasa Mi-17 şi cel puţin 12 Mi-35M) şi Afganistan (12 Mi-17-V5).

 

În Algeria şi Emiratele Arabe Unite vor fi livrate sisteme de apărare antiaeriană (Panţir-S1E), în Siria (Buk-M2E), iar Belarus va primi încă o baterie a complexului de apărare antirachetă Tor-M2E. În Venezuela va fi livrată în principal tehnică terestră (tancuri T-72, BMP-3, BTR-80A).

 

Articol preluat din Vocea Rusiei

 

 

Rusia a modernizat un radar din Siria

Rusia a modernizat un radar din Siria situat la sud de Damasc şi un radar sirian care se află în Liban, informează portalul israelian DEBKAfile cu referire la o sursă din conducerea militară a SUA.

 

Conform informaţiilor DEBKAfile, până la modernizare, radarul din Siria acoperea nordul Israelului, inclusiv Tel-Aviv, nordul Iordaniei şi vestul Irakului. După modernizare, radarul rusesc „a început să vadă” întregul teritoriu israelian şi iordanian, Golful Akab şi nordul Arabiei Saudite.

 

Împreună cu radarul sirian din Liban, dotat cu echipament rusesc, Rusia va putea, de asemenea, să urmărească circulaţia navelor şi avioanelor americane şi israeliene în estul Mării Mediterane, inclusiv Cipru şi Grecia.

 

Articol preluat din Vocea Rusiei

 

Multumiri lui didi74

India & Derby

Aviatia indiana s-a hotarat sa cumpere rachete aer-aer Derby  israeliene, de la Rafael Advanced Defense Systems, pentru a-si echipa noile avioane Tejas. Sursele vorbesc despre achizitionarea a suficiente rachete pentru echiparea a 200 de aparate.

Derby

Derby este o rachete BVR cu raza de aproximativ 50 de km, cu cautare radar si este considerata o arma redutabila. Cum India a mai cumparat in ultima vreme, pe aceeasi filiera si rachete AT Spike, putem presupune ca se cauta, incet-incet, dezvoltarea de tehnologii care sa permita Indiei, intr-un timp rezonabil, fabricarea acestor tipuri de rachete in industria propie. Este posibil ca cei de la Rafael sa transfere si ceva tehnologie, insa deocamdata nu avem nici o confirmare a acestui proces.

Sea Harrier pe INS Viraat, posibil cu Derby sub planuri

Rachetele vor fi livrate incapana cu a doua jumatate a acestui an, intr-un numar nespecificat in mod direct, in conditile in care aparatele Sea Harrier ale Marinei Indiene folosesc deja Derby.

 

sursa: asian-defence

 

Typhoon versus Rafale, culisele victoriei franceze in India

O istorie a contractului din India

 

Acum mai bine de un an, intr-o baza aeriana indiana, Kalaikunda Air Base in West Bengal, Eurofighter Typhoon se ridica de la sol, intr-o decolare aproape verticala, pentru un exercitiu aeriana, suprematie aeriana, sau un joc de razboi, intre Mirage 2000, si Suhoi 30MKI, indiene si cel mai bun produs militar al Europei, cel mai bun avion de suprematie aeriana non-stealth: Eurofighter Typhoon!

Marea paruiala intre cei mai mari constructori de aeronave militare din lume, s-a dat pe cerul Indiei, in incercarea de a castiga un fabulos contract, pentru dotarea celei mai mari democratii din lume cu 126 de avioane multirol. Europenii cu Eurofighter, Franta cu Rafale si americanii cu F/A18 Super Hornet si F-16 s-au inclestat in aerul tropicalcare, intre noi fie vorba le-a creat mari probleme pana acum avioanelor rusesti.

Intre timp insa, stim cu toti, Rafale a castigat! Sau inca nu?! Esecul din India este considerat in primul rand un esec al Marii Britanii si asta datorita faptului ca relatile dintre Londra si fosta sa colonie sunt foarte bune, este atunci rezonabil sa credem ca Eurofighter-ul a fost lasat pe mana britanicilor, mai  mult decat a celollati asociati din consortiu. Iar Anglia a dat-o in bara.

 

“This is a major win for France, and a major loss for the UK … French political backing has been essential in strengthening the French bid and the Rafale win is therefore also a major victory for President Nicolas Sarkozy,” a spus Endre Lunde, printre altele si consultant pentru IHS Jane’s.

Ceilalti membri ai consortiului care costruieste Typhoon-ul, Germania, Italia si Spania, considera ca insusi Primul Ministru al Marii Britanii a ratat, iar industria aerospatiala britanica da si ea din cap aprobator, mai ales in aceste vremuri de reduceri ale bugetelor militare.

Ideea din spatele sustinerii EF-ului in India avea ca principali piloni de sustinere: tehnologia superioara oferita, faptul ca Rafale nu avea nici macar un singur contract de export si avantaje strategice pe care francezii in mod sigur nu le pot oferi. Mai mult, dupa eliminarea din competitie a americanilor, europeni erau din ce in ce mai siguri ca miliardele indianilor vor lua drumul Europei, ai EADS adica.

Un mare contract de tipul MMRCA ar fi permis baietilor de la EADS si nu numai lor, o indepartare a Indiei de parteneriatul sau traditional cu Rusia, concomitant cu  o scoatere a americanilor din joc. Odata cu EF-ul ar fi putut intra pe piata Indiana si constructorii de armament pentru trupele terestre, nave de lupta, etc. Asadar in cele patru tari contractul pentru avionul multirol indian, avea semnificatii mult mai ample. Era de fapt doar inceputul, nicidecum un final fericit. Eurofighter-ul avea doar rolul de penetrare al pietei, urmand apoi o “invazie masiva” a armamentului european in sub-continentul indian. Doar gandul la cele aproximativ 40 de miliarde de euro, bugetul apararii indian si ii face ape baietii din Londra si Berlin sa-i ia cu furnicaturi. Pur si simplu salivau intens ruland astfel de ideei in cap…

Revenind la avioane, desi existau informatii ca Rafale ar fi cu 10% mai ieftin, superioaritatea tehnologica si strategica, aflata in spatele contractului ii facea pe liderii EADS sa stea oarecum linistiti. Daca insa ar fi avut ochi sa vada si urchei sa auda…poate ar fi inteles ca indienii nu au fost prea incantati de faptul ca aparatul avea 4 furnizori diferiti iar radarul sau ultraperformat, practic nu exista.

De asemenea au uita si ca cel mai important aspect al unei afaceri in India este…pretul, nu neaaparat calitatea superioare. “The Indian approach is that so long as a product meets the minimum threshold of performance, then it seeks the best value for money. This should come as no surprise.”, declara Gunjan Bagla of California-based Amritt Inc.

Acum sefii EADS au cerut ca India sa explice asa-zisa superioritate a Rafale, in termeni de pret, ei avand mari indoieli ca Franta va reusi sa mentina termenii contractului in termeni de pret si livrari. BAE, care a cerut initial sa se ocupe de afacerea din India, iese la rampa si anunta ca va fi o reducere de pret pentru EF. De asemenea mai multi membrii ai concernului care fabrica Typhoon-ul spun ca pentru ei lucrurile nu se opresc aici. Pana cand india nu va executa prima plata pentru avioane, totul inca se mai poate discuta, iar cum primii bani ar urma sa intre in conturile Dassault peste 3-4 ani..ar mai fi loc de ceva optimism.

Guvernul indian pe de alta parte a spus ca acesta achizitie este cea mai “curata” din istoria achizitilor militare, iar Rafale a castigat datorita faptului ca pretul per aparat este mai mic cu 5 milioane de euro fata de rivalul sau.

Se afirma insa ca acest contract mamut ar avea si alte coordonate de negociere, un loc unde Franta ar fi punctat decisiv. Astfel cam jumatate din suma ar urma sa fie reinvestita in India, sub forma unor transferuri de tehnologie, fara legatura cu aviatia. Este vorba in principiu de tehnologie nucleara civila si constructia de submarine, poate chiar nucleare. Ori in domeniul nuclear Franta chiar are ce sa ofere, detinand una dintre cele mai noi si moderne astfel de tehnologii.

Mai sunt si zvonuri depre o colaborare franco-indiana in dezvoltarea arsenalului nuclear indian, destul de primitiv si accesul Indiai la facilitatile nucleare de la Bordeaux, mai ales in ceea ce priveste arma termonuclera cunoscuta si ca bomba H. Tehnologie pe care India nu o are. . “Dassault got very aggressive on price and then Sarkozy rounded out the deal at the very end, possibly with some side-deal involving nuclear energy,” a declarant un oficial german, sub protectia anonimatului. Astfel vanzarea de avioane Rafale ar fi de fapt doar varful Iceberg-ului, si ar fi posibil sa existe o conditionare serioasa, intre castigarea de catre Dassult a contractului si intelegerile facute intre cele doua guverne privind tehnologia nuclear franceza, militara cat si civila.

Iar daca ne aducem aminte, in urma cu doi ani Sarkozi a declarat ca in centrul contractului pentru viitorul avion indian, partea franceza va plasa…tehnologia sa nucleara, lucru care i-a facut pe indieni sa zambeasca foarte fericiti, chiar si pe cei care nu priveau Rafale ca pe un concurent serios.

“Sarko is willing to give them whatever [technology] they want”, a declarnt si un responsabil francez din industria de aparare.

Acum, dupa cateva zile de la anuntarea castigatorului, adevaratele dedesubturi ale afaceri incep sa se arate. Cei care au pierdut vorbesc mai mult. Practic putem considera ca Rafale s-a vandut, in defavoare poate mai performantului Typhoon, pe motive nucleare. Strategia a invins tactica. Mai clar, capacitatea strategica a arsenalui nuclear al Indiei a prevalat in fata rolului tactic al viitorului avion multirol. Unii analisti indieni chiar se lamenteaza ca tara lor a cumparat un avion deja “batran”, atat timp cat F-35 si PAK FA erau disponibile intr-un interval rezonabil de timp.

Intradevar erau, dar tehnologia nucleara este mai valoroasa si cel mai important lucru: nu prea se gaseste de cumparat. Practic, odata cu interzicerea testelor nucleare reale, singurii care detin o tehnologie de simulare  a efectelor armelor nucleare, sunt cele cinci membere ale clubului nuclear: Rusia, Marea Britanie, Franta, China si SUA. Ori India, daca vrea acces la bomba H, sau la orice alta dezvoltare a arsenalului sau nuclear, are nevoie disperata de acces la astfel de facilitate, nemiavorbind si de acces la tehnologie nucleara de ultima generatie.

Se prognozeaza ca afacerea Rafale va atrage dupa sine contracte de aproximativ 35-40 de miliarde de euro pentru Franta, iar daca scadem valoare contractului MMRCA, raman o gramada de bani pentru…altceva. Ce va fi acel altceva?! Cel mai probabil indienii vor beneficia de experienta si infrastructura franceza in dezvoltarea de tehnologie nucleare, militara si civiala, tehnologia constructiei de submarine, clasice si nucleare. O afacere care transcende usor targul pentru avioane, care in aceasta noua conjuctura devine chiar neimportant.

In aceasta conjuctura anuntul EADS ca va oferi o reducere de pret pentru Eurofighter devine ridicol! India ar fi ales Rafale si daca acesta era mai scum cu 20 milioane per aparat si asta deoarece accesul la o tehnologie nucleara de ultima generatie era mult mai important. Daca mai adaugam aici si capacitatea industriei franceze in materie de rachete…

Rafale a castigat in India?! Categoric nu! Sarkozi a castigat in India, prin oferirea accesului la o tehnologie pe care partenerii EADS erau incapabili s-o ofera, cu toate ca Anglia face parte din clubul nuclear. Insa toata lumea stie ca francezii au doua domenii de top, domenii unde nimeni nu-i poate depasi astazi: calea ferata si industria nucleara. In aceste doua ramuri industriale francezii conduc detasat si de aici si avantajul insurmontabil cu care Typhoon-ul trebuia sa lupte.

Asadar Rafale nu a castigat pentru ca este mai bun, ci pentru ca Franta a fost de acord sa ofere Indiei acces intr-un foarte select club nuclear. Acum, cu contractual indian in buzunar, Dassault poate privy zambitoare catre Brazilia si Golful Persic. 126 de avioane pentru India va permite Rafale sa devina mai ieftin, sa fie dezvoltat in continuare si sa apara ca un mare invingator…intr-un razboi economic cu miza nucleara. Faptul ca Sarkozi a fost de accord cu astfel de implicare in India arata ca Dassault era chiar disperata.

 

Sursa: Financial Times

 

 

 

 

 

 

 

 

Stiri militare

Misterul se ridica

Regele Ferdinand va fi fregata romaneasca ce va participa la patrularea anti-piraterie din Golful Aden, desi la instructia cu USS Vella Gulf a participat Regin Maria. De ce?! Pai…se pare ca Regina Maria ar fi intr-o forma mai proasta, tehnic vorbind, decat Regele, de aceea se prefera ca intr-o patrulare mai lunga sa fie trimis Regele Ferdinand. Chiar si cand se discuta de modernizarea celor doua fregate, prima pe lista, din acelasi motiv, era Regina Maria.

“Majestatea Sa” Ferdinand!

Scutul anti-racheta al NATO merge inainte

Viitorul scut anti-racheta NATO, din care va face parte si Deveselu, va avea centrul de comanda la Ramstein in Germania. Centrul de comanda din Ramstein va deveni activ dupa summitul NATO de la Chicago din luna mai, au precizat aceleasi surse.

Spania a anuntat ca este de acord sa gazduiasca o componenta navala in Mediterana a scutului, in timp ce interceptorii de la sol, vor fi plasati in Romania, activi din 2015 si Polonia, activi din 2018. De asemenea radarul montat in Turcia este deja operational.

Germania si-a anuntat si ea disponibilitatea de a participa la scutul anti-racheta, prin punerea la dispozitie de rachete Patriot, aflate deja in dotarea armatei germane.

Asadar scutul merge inainte!

Sursa: defensenews

Mortierul de 81mm de la BAE

BAE Systems a scos pe piata, si are in oferta, un mortier de 81mm, care poate folosi proiectile ghidate prin GPS si aripioare Canard. Noul tip de mortier a fost prezentat public pe 31 ianuarie si a fost descris ca o arma care permite infanteriei: “one-shot, one-kill”!

In timpul testelor performatele noii munitii au fost remarcabile: daca cu munitie clasica, abaterea era de 40m, la o traiectorie liniara de 4 km, noul sistem de ghidare a oferit o abatere de doar 4m!!!

Sa zicem ca vrem si noi?!

Proiectilul de 81mm, ghidat GPS cu aripioare Canard, al BAE

Proiectil romranesc pentu mortier de 81mm, ghidat prin GPS si ajutat de motor racheta

FOTO: Vali

 

Sursa: defensenews

Un nou elicopter de atac chinezsc

Doamnelor si domnilooooor! Va prezentam cel mai nou, cel mai frumos, cel mai rau chinez vanator de tancuri! Faceti cunolstinta cu Z-19, noul elicopter chinezesc de atac, care are la baza Eurocopter Dauphin, asta daca incercati o senzatie de deja-vu.

Mai clar si ca toata lumea sa stie, Eurocopter Dauphin este celebrul elicopter cu elicea anti-cuplu inserata in fuzelaj si care este folosit si de Garda de Coasta Americana…Si uite asa se incuscrira americanii si cu chinezii. Nasi, europenii de la Eurocopter!

Z-19

Sursa: defensetech.org

Indonesia a comandat trei nave cu coca tripla, trimarane

Marina Indonesiana ne face invidiosii! Ori ca sunt destepti, ori ca turismul merge bine, faptul ca se doteaza cu nave intradevar moderne este o realitate! Moderne si extrem de frumoase!

X3K, noul trimaran de patrulare al indonesienilor

Astfel indonesienii au comandat trei nave de patrulare tip trimaran, din fibra de carbon, 130 de tone masa dislocuita, lungime de 62 si-un pic de metri. Ideea e sa fie folosite mai ales in apropierea coastei, de aici si pescajul undeva pe la 3m. Viteza…peste 60 km/h…Vor avea la bord si cate doua rachete anti-nava si o gramada de mitraliere. Stirea cu adevarat importanta este ca navele vor  fi construite in Indonesia! Oameni destepti!

Sursa: strategypage

Avion LEGO X-56A

Americanii e clar ca au prins drag de drone! Desi acestea le-au adus si multe necazuri si rusine in ultimele luni, dragostea e clar curata, ca tot drone vor sa aiba!

Astfel o noua jucarie, demontabila de aceasta data, a fost prezentata de Lockheed Martin si celebrii baieti de la Skunkworks. Cine nu stie cine sunt astia…e de rau bre!

Asadar X 56A are in fisa postului patrulari foarte lungi si la mare altitudine, intru folosul americanilor si bucuria talibanilor. Frumusetea noii drone este ca poate fi bagata intr-o rulota, asamblata acolo unde au nevoie de ea si zbrrrrr in aer pe perioade foarte lungi de timp si cu un minim control de la sol.

Sa-i uram noului nascut ceva mai multa bafta decat RQ-170 si sa se lase mult mai greu atrasa de frumusetile alora de trebuie sa-i supravegheze. Inca un necaz ca ala cu iranieni si vor ajunge la fel de vestiti ca Stan si Bran! Fereasca Al de sus…

X56 A

Sursa: defesetech.org