Arhive zilnice: februarie 21, 2012

Romania a ales F-16 Bk 52. Oare?

Romania a ales F-16 Bk 52. Oare?

Un articol nu foarte vechi legat de procesul de achizitie al avionului multirol pentru Fortele Aeriene Romane. Am bolduit cele mai interesante remarci.

România s-a înhămat la plata a încă trei miliarde de dolari către americani • Decizia a fost luată înainte de Crăciun • Traian Băsescu a ales F16 Block 52, la 72 de milioane de dolari bucata

Ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea, a dezvăluit, în urmă cu două zile, în timpul audierilor de la Comisiile de specialitate din Parlament, căRomânia va achiziţiona avioane F16 noi, pentru care va plăti câteva miliarde de dolari. Oprea a explicat că cel mai urgent program al Armatei Române îl reprezintă echiparea Forţelor Aeriene cu 48 de avioane multirol F16, noi. Ministrul Apărării a adăugat că urgentarea acestui proces este determinată de faptul că în 2015 expiră resursa de funcţionare a actualelor avioane MIG 21 Lancer.

Gabriel Oprea a mai precizat că programul de achiziţionare a avioanelor a fost aprobat de CSAT, Executivul urmând să aloce aproximativ 200 de milioane de euro, iar MApN să dea alte 100 de milioane de euro. Restul banilor trebuie căutaţi în alte locuri.

Interesant este că decizia privind achiziţionarea celor 48 de avioane F16 a fost luată pe şest, în cadrul şedinţei CSAT din 15 decembrie 2011. Atunci, şeful statului a disimulat această hotărâre într-un limbaj diplomatic, afirmând că nu s-a luat nicio decizie privind avioanele F16 noi, dar că această problemă a fost abordată. „Cam acestea sunt lucrurile de interes public. Vă pot spune şi o temă care n-a primit încă o decizie, pentru că nu are soluţii de finanţare pentru moment, dar CSAT a abordat şi problema capacităţii forţelor noastre aeriene, capacităţii viitoare de apărare a spaţiului aerian al ţării. Să nu fie vreo confuzie: nu vorbim de capacităţile de transport şi de proiectare, forţe în afara teritoriului sau în teritoriu, vorbim de aviaţia de vânătoare, sau de avioanele multirol, cele destinate să apere spaţiul aerian. Se prefigurează o situaţie critică: în 2015, avioanele pe care le avem îşi epuizează resursa, iar România nu este încă în poziţia de a spune că îşi va respecta obligaţiile asumate atunci când a intrat în NATO, şi anume de a contribui cu 48 de astfel de avioane la forţele NATO, dar şi la apărarea propriului teritoriu. În orice caz, ce trebuie să evite România pentru a nu se decredibiliza ca stat membru NATO este să ajungem la situaţia în care alte ţări să vină să ne facă patrularea aeriană. Ea este şi costisitoare, şi umilitoare din punct de vedere al capacităţii forţelor armate, în general, şi al forţelor aeriene, în special. De aceea, deşi nu există finanţare în momentul de faţă, concluzia Consiliului a fost că trebuie să găsim în cel mai scurt timp formule pentru a ne putea revitaliza forţele aeriene, în perspectiva epuizării resursei actualelor nave de luptă de care dispun Forţele Aeriene Române. Aici am cerut să se ia în calcul şi faptul că o prelungire de resurse a actualelor avioane este extrem de scumpă, iar dacă ajungem la situaţia în care alte state NATO ne-ar asigura patrularea aeriană, am fi în situaţia de a plăti această prestaţie, şi trebuie să avem în vedere că cele două soluţii s-ar putea să fie mai costisitoare decât găsirea unei soluţii de finanţare pe termen lung a achiziţiei de aeronave”, declara Băsescu la finalul şedinţei CSAT din 15 decembrie 2011

La audierile din Comisiile de Aparare de investirea a noului Guvern Ungureanu, ministrul desemnat, Gabriel Oprea, a declarat ca “necesarul fortelor aeriene este de 48 de avioane F 16 Block 52“. Ministrul Apararii a precizat ca acestea “ne-ar asigura aproximativ 30 de ani securitatea nationala a Romaniei si politia aeriana”. “In momentul de fata, MApN cred ca poate aloca 100 de milioane de euro, iar daca am mai primi de la Guvern minimum 200 de milioane, am putea sa incepem pregatirea pilotilor. Fortele Aeriene Romane au optat pentru F 16, stiti bine ca a fost hotararea CSAT, a fost pe masa dumneavoastra (n.r. – a Comisiilor de specialitate din Parlament). Asteptam in primul rand resurse”, a precizat ministrul Gabriel Oprea.

Iniţial, preşedintele Traian Băsescu hotărâse ca România să achiziţioneze 24 de avioane F16 nu noi, ci aflate în uz. Acest lucru s-a stabilit în şedinţa CSAT din 23 martie 2010. ”Totodată, ministrul Oprea a prezentat o informare cu privire la Programul Avion Multirol al Forţelor Aeriene. Având în vedere că România nu dispune de resursele financiare necesare pentru achiziţionarea unor avioane multirol noi, CSAT a aprobat propunerea MApN de achiziţionare a 24 avioane F16 în uz, propunere care va fi trimisă Parlamentului pentru luare în dezbatere şi decizie. Ministrul s-a referit în expunerea sa la implicaţiile cauzate de terminarea, în anii următori, a resursei avionului MIG 21 Lancer, aflat în dotarea Forţelor Aeriene Române”, se preciza în comunicatul CSAT din data de 23 martie 2010.

Totul s-a schimbat însă după vizita preşedintelui Traian Băsescu în SUA, ocazie cu care şeful statului s-a întâlnit la Casa Albă cu preşedintele Barack Obama, dar şi cu secretarul american al Apărării, Leon Panetta. Imediat după revenirea în ţară, Traian Băsescu declara că ”securitatea, indiferent de deciziile de achiziţii ale României, ale statelor din regiune, nu este pusă sub semnul întrebării”. „Securitatea instalaţiilor şi a ţării, a României, nu este condiţionată de achiziţii de avioane. Dacă noi avem o condiţionare, sunt problemele noastre, angajamente la intrarea în NATO, când ne-am angajat să avem 48 de avioane compatibile NATO”, explica preşedintele.

Cert este că România se pregăteşe să le dea americanilor alte câteva miliarde de dolari. Pentru achiziţionarea celor 48 de avioane F16 Block 52, vom plăti aproximativ 3,45 miliarde de dolari, în condiţiile în care fiecare aeronavă costa 72 milioane de dolari. O sumă imensă în condiţiile actuale de criză economică şi pentru o ţară aflată în situaţia României.

ZiuaNews

Cam asta e articolul. Preturile evident nu au nicio legatura cu realitatea. Probabil, intreg programul (achizitie avioane, armament, pregatire piloti si tehnicieni) ajunge la 3,5 miliarde de dolari, in caz contrar e putintel cam scump un F-16.

Confirma insa ceea ce stiam deja de luni bune – Romania nu va face un concurs de oferte, nu e foarte interesata de pret sau de offset iar americanii ie cei mai tari, dom’ne.

 

Articol preluat de pe AviatieMagazin

 

Alte articole interesante pe acelasi blog: Inca un esec pentru T-50

Americanii vin cu o oferta surprinzatoare in Brazilia

Brazilia se apropie de Rafale

Brazilia se apropie de Rafale

Surse guvernamentale braziliene declara ca incheierea unei afaceri cu Dassault pentru Rafale sunt din ce in ce mai serioase. Astfel programul brazilian pentru un nou avion multirol se orienteaza, se pare, tot spre proaspatul laureat in MMRCA-ul indian.

Tot pe surse, motivele unei astfel de alegeri ar fi urmatoarele:

  1. Incheierea afacerii in India ar presupune ca Rafale va fi viabil pentru mult timp, ba poate acum francezii isi permit chiar o scadere de pret, pe ideea volumului
  2. Neincrederea Braziliei (dupa o indelungata experienta, probabil) in transferul, fara restrictii, de tehnologie, in cazul avioanelor americane, aici F/A 18 era cel vizat.
  3. Iar in acest context, nici francezii, nici americanii nu au comentat cele doua puncte de mai sus.

Mai mult, surse apropiate de Presedentia Braziliei, au comentat anonim ca termenii oferit de Dassault ar fi cei mai avantajosi pentru pentru Tara Cafelei, in competitie cu ceilalti doi finalisti: Boeing cu F/A 18 si Saab cu Gripen E/F.

Desi Rafale parea favorit de ceva timp in Brazilia, sansele sale de a castiga erau torpilate de neincrederea partii braziliene in viitorul unui aparat care nu avea nici un contract extern. De asemenea mai exista si problema viitorului dezvoltari Rafale, al aducerii lui la zi cu tehnologia si a posibilitati de transfer tehnologic al unui capat de linie, asta in varianta in care Rafale nu ar fi fost exportat.

Valoare afacerii este estimata la aproximativ 4 miliarde de dolari pentru 36 de aparate, insa valoarea contractului ar putea creste simtitor in viitor.

Insa preocuparile Braziliei au disparut in momentul anuntului facut de India. Ca o masura a intersului manifestat de brazilieni pentru Rafale, saptamana trecuta Ministrul Apararii, Celso Amorim, a zburat de urgenta la New Delhi pentru a vedea conditile contractului si pentru a sta de vorba cu partea indiana.

The India deal changed everything,” a declarat o sursa braziliana. “With India’s decision, it’s now very likely the Rafale will be the winner here.”

Tot din Brazilia vine si informatia ca Dassault ofera cea mai buna afacere atat in ceea ce priveste aparatul in sine, cat si (foarte important din puctul brazilian de vedere), cel mai bun transfer tehnologic.

Asadar 2012 se arata a fi anul Rafale, atat in ceea ce priveste prezentul, dar mai ales in ceea ce se arata in viitor.

Sursa: Xairforces

 

In acelasi timp Americanii vin cu o oferta surprinzatoare pentru Brazilia

India reinventeaza… “batranul” F-16

India reinventeaza… “batranul” F-16

Faimosul program indian de realizare a LCA-ului Tejas este deja intrat in folclorul local, pe filiera bancurilor cu prosti! Din pacate insa nu este la fel de notoriu si pentru capacitatile aparatului, ci dintr-un motiv care devine pe zi ce trece din ce in ce mai jenant pentru industria indiana.

LCA Tejas

Proiectul a fost lansat inca din anii”70, odata cu F-16, ambele aparate urmand a fi vanatoare usoare, ieftine si cat mai versatile. Daca Lockheed Martin a avut un enorm succes cu al sau F-16, indienii saracii inca mai asteapta ceva vesti bune. Iar vestile tocmai au sosit, nu asa de bune, din pacate.

Incapabili sa costruiasca un motor cat de cat decent pentru Tejas, India tocmai a batut palma cu SUA pentru livrarea a 99 de motoare F414 la 8,1 milioane de dolari per bucata. Noile motoare vor fi folosite pentru echiparea LCA-ului local, in asteptarea mult-asteptatului :) motor indian.

Motor la care indienii lucreaza cu spor (vorba vine) de pe vremea cand socialismul inca mai inflorea si nu credea ca are sa moara! Faza e ca nu le iese. Astfel producatorul indian Kaveri isi sparge capul cum sa faca un motor care sa mearga de ani buni. Plictisiti de incercarile penibile ale celor de la Kaveri de a face un motor, indienii au contactat, in urma cu doi, ani constructorul francez Snecma pentru expertiza tehnica. Inca se asteapta ceva progrese!

Dar sa revenim la Tejas. Programul indian pentru LCA a fost demarat inca din anii ”80, cu speranta in suflet, ca la sfarsitul aniilor “90 va si zbura. Motorul de pornire pentru proiect a fost, bineinteles, tot unul american, mai veteranul F404.

Acum, adica anul acesta, guvernul Indiei a pus piciorul in prag si a anuntat ca indiferent de probleme LCA Tejas TREBUIE sa fie produs in cel putin 20 de exemplare, adica sa intre in sfarsit in productia de serie. Cel putin acesta este planul. Pana acum constructorul aparatului a reusit producerea a 6 prototipuri si a 16 aparate de pre-serie si…cam atat. DAR…guvernul vrea! Si din pacate nu prea are cu cine.

Ca o paranteza! Ma uit la eforturile disperate ale Indiei, la nivel de clasa politica, de a-si construi o industrie militara serioasa si ii admir. Ca inca nu le iese…alta discutie. Iar apoi ma uit in propria curte, la tantalai nostri cum stau si distrug o industrie militara, care daca ar fi fost cat de cat ingrijita cum trebuie, era mult, sau macar peste, cea a Indiei. Altii se dau de ceasul morti sa faca, noi sa distrugem!

Revenind la LCA-ul indian, 2012 pare a fi in sfarsit anul productiei de serie. Gandit sa inlocuiasca MIG-21 si poate chiar sa intre in dotarea Marinei pe noile sale portavioane, contemporanul (conceptual macar) al veteranului F-16 spera sa termine si el liceul, macar anul acesta.  Desi incercarile disperate ale Indiei de a-si produce un astfel de avion, au fost pana acum incununate doar de dezastre majore si foarte scumpe, ceva experienta e clar ca s-a acumulat. Daca in sfarsit vor reusi sa produca Tejas-ul si mai apoi propriul motor, se cheama ca au avut succes. Mai tarziu, mult mai scump, dar pana la urma tot succes se cheama.

Si desi India poate fi de multe ori obiectul unor glume, care sa aiba la baza industria lor militara, incapatanarea cu care continua sa incerce, este foarte respectabila!

Per total LCA Tjas este programat sa fie construit in macar 200 de exemplare, poate chiar 300, totul depinzand de capacitatea de productie si reactia principalului beneficiar, si asta datorita faptului ca sansele de ceva exporturi nu se intrevad prea optimiste la orizont.

Iar acum imi revine in minte aceeasi intrebare obsesiva: T-90 un semi-esec in productie, Tejas-ul si motorul sau, chiar mai rau de atat, ce cred indienii ca vor reusi cu Rafale?! Cum vor integra ei un produs de o astfel de complexitate, in propia industrie, chiar cu francezii de mana, daca in douazeci de anii, nu au fost in stare sa produca un motor decent?! Sau daca pentru un LCA le-a trebuit 30 de ani, cat le va trebui sa poata construi, relativ independentii, un sistem de armament de talia Rafale?!

sursa: strategypage